"Legea Statutului Minoritatilor construieste bariere intre oameni"
Proiectul Legii Statutului Minoritatilor Nationale a revenit, cum era de asteptat, in actualitate. Bulversata dupa "intelegerea de la Odorhei" dintre presedintele Basescu si Szasz Jeno (liderul Uniunii Civice Maghiare) - cand Udmr-ul a constatat ca nu mai este singura voce recunoscuta oficial a maghiarilor din Romania -, organizatia-partid forteaza disperata adoptarea Legii Minoritatilor, in forma bagata pe gat guvernului si acceptata pe nemestecate de premierul Tariceanu. Noroc ca inexplicabila obedienta liberala are o frana bine temperata in atitudinea oarecum concertata a Pd, Pc, Psd si Prm. Recent, o noua voce, de un elevat nivel stiintific, s-a adaugat concertului de critici aduse proiectului sustinut cu oarba convingere de liberali. Este vorba de Cespe (Centrul European de Studii in Probleme Etnice), condus de conferentiarul dr. Petronel Dobrica. La solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale a Camerei Deputatilor, d-l Dobrica si colegii sai, istorici si sociologi, autorii unor importante volume de studii in domeniul relatiilor interetnice din Romania, au elaborat un raport cuprinzator, redactat pe o baza stiintifica inatacabila, liber de orice interpretari si ingerinte politice. In concluziile interviului acordat revistei noastre, d-l Petronel Dobrica a spus:
"Aceasta lege nu e oportuna azi in Romania"
- Era necesara o lege a minoritatilor in Romania, domnule profesor? Sunt minoritatile nationale amenintate sa-si piarda identitatea, incat numai o lege speciala le-ar mai putea salva?
- Aceasta lege nu e oportuna azi in Romania. Sunt mai multe intrebari la care nu s-a dat raspuns. Spre exemplu, cum probezi ca populatia Romaniei resimte nevoia unei legi a minoritatilor? Cine a demonstrat ca minoritatea maghiara considera necesara o asemenea lege? S-a facut vreun studiu? Au fost intrebate toate cele 17 minoritati nationale? Recent constituitele minoritati chineza si araba au fost luate in calcul? Orice demers legislativ trebuie intemeiat pe o nevoie reala, pe interese legitime.
- Ce urmareste de fapt Udmr cand insista pentru "puritatea" proiectului, neacceptand nici macar amendamentele Comisiei de la Venetia?
- Este limpede ca filosofia proiectului este in discordanta atat cu practicile si recomandarile europene, cat si cu Constitutia Romaniei si legislatia in vigoare. Autorii urmaresc de fapt instituirea drepturilor colective pentru minoritatile etnice. In consecinta, ei introduc teritorialitatea ca element fundamental al exercitarii acestor drepturi colective. Sustin aplicabilitatea legii doar intr-un anumit teritoriu. In plus, pentru ca imaginea sa fie intreaga, proiectul ar dori sa delege competentele autoritatilor statului (la nivel central si local) catre organe alese pe criterii etnice. Acest fapt intra in contradictie cu legislatia Uniunii Europene, unde drepturile persoanelor care apartin minoritatilor etnice nu sunt reglementate in termeni colectivi, ci individuali.
"Daca proiectul ar fi adoptat, harta administrativ-teritoriala a
Romaniei ar fi fixata odata pentru totdeauna"
- De ce insista proiectul atat de mult pe ideea de teritoriu, ca element de baza al exercitarii drepturilor colective?
- La prima vedere, scopul articolului 13 din proiect este de a recunoaste si garanta dreptul "minoritatilor nationale" de a trai pe teritoriul Romaniei. Daca prima parte a aliniatului este clara, nu acelasi lucru il putem spune despre a doua parte, care se refera la dreptul "...de a pastra legaturile etnice si teritoriale constituite in decursul istoriei". In consecinta, stipuleaza proiectul, "este interzisa modificarea limitelor unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscriptiilor electorale in defavoarea ponderii minoritatilor nationale care locuiesc in mod traditional in aceste teritorii".
- Iata cum d-l Marko Bela et comp. au avut grija sa-si mentina bazinul electoral, sa nu ramana, Doamne fereste, fara alegatori, in caz ca acestia, prin jocul unor eventuale modificari administrative, ar ajunge la alte circumscriptii electorale. Gratie acestui proiect, maghiarii sunt legati de glia domnilor Verestoy, Ekstein, Hunor, Frunda etc., acum si in vecii vecilor!
- Intr-adevar, daca proiectul ar fi adoptat in aceasta forma, harta administrativ teritoriala a Romaniei ar fi fixata odata pentru totdeauna. Or, societatile moderne sunt caracterizate de o mare mobilitate, iar schimbarile, inclusiv administrativ-teritoriale, se pot impune cu o rapiditate necunoscuta pana acum. Ce face proiectul? Se opune modernitatii, interzicand orice reorganizare administrativa, orice reimpartire a circumscriptiilor electorale, pentru ca s-ar incalca Legea minoritatilor nationale! De aceea, acceptarea acestei dispozitii ar avea drept consecinta directa afectarea suveranitatii statului roman, incalcandu-se grav Constitutia. Pe de alta parte, trebuie subliniat faptul ca "locuirea in mod traditional" in anumite zone nu este nicidecum o caracteristica a tuturor minoritatilor etnice din Romania. In afara de minoritatea maghiara, aproape singura concentrata in anumite zone, celelalte minoritati, cum este comunitatea rroma, dar si altele, sunt dispersate (indeosebi in mediul urban), pentru ele avand o importanta scazuta "locuirea traditionala" in anumite zone. Asadar, definirea unei minoritati in functie sau in legatura cu criteriul teritorial contravine scopului legii.
"Obligatia statului de a subventiona unitati scolare private ale
minoritatilor incalca Constitutia"
- Cateva articole din proiect fac vorbire, cum se spune, de invatamantul in limba materna. Ce v-a atras atentia la acest capitol?
- Obligatia statului de a subventiona gradinite, unitati scolare, de meserii, colegiale si universitare ale minoritatilor, create pe baze private. Cum sa sustii din banii publici, ai tuturor cetatenilor acestei tari, gradinite sau universitati private maghiare din Miercurea Ciuc sau Odorhei? Respectand principiul constitutional al egalitatii cetatenilor romani in fata legii, consecinta logica ar fi ca si romanii au dreptul la subventionarea unitatilor scolare si universitare private, de catre stat sau de catre bugetele publice locale! Cum Constitutia prevede gratuitatea invatamantului public, nu si a celui privat, este limpede ca dispozitiile din proiect incalca Constitutia.
"Clasificarea culturilor dupa criteriul numeric constituie o
grava eroare a initiatorilor legii"
- Pe ce principii se vor acredita aceste unitati private de invatamant?
- Potrivit proiectului, principiul etnicitatii este singurul care opereaza cand este vorba de acreditare, nu performanta. Este o universitate privata maghiara? Acrediteaz-o! Si da-i subventii! Nu se spune nimic de calitatea dotarilor, a profesorilor, a laboratoarelor etc., conditii obligatorii de acreditare a unei unitati de invatamant private. Daca n-o acreditezi, pentru ca nu corespunde calitativ, vei incalca... Legea minoritatilor! Conflictul e gata. Urla presa straina, sar ca arse organizatiile, intra in scena liderii politici. Se va vorbi de discriminare etnica, si nu de lipsa performantei. Ceea ce mi se pare absurd. In fine, se reglementeaza obligatia statului de a garanta sustinerea oricaror examene in limba materna a minoritatilor, atat in invatamantul de stat, cat si in cel privat. Inutil. Iata demonstratia: la Bucuresti se da concurs pentru ocuparea unui post de invatator. Unul dintre candidati este minoritar ceh. Potrivit proiectului, statul ar trebui sa-i asigure concursul in limba ceha. Avand in vedere ca la respectiva scoala se preda numai in limba romana, care este utilitatea sociala a examenului in limba ceha?
- "Promovarea culturii minoritatilor" este o alta sursa de conflict din acest proiect. Se introduce ideea consultarii reprezentantilor minoritatilor si "avizul conform" atunci cand sunt numiti conducatorii institutiilor culturale. Cum comentati?
"Nicaieri in lume nu exista un asemenea dezechilibru profund intre drepturile si obligatiile minoritatilor"
- Recent, d-l Marko Bela a cerut romanilor din tinutul Secuiesc sa vorbeasca ungureste la primarie, "ca mananca paine secuiasca". Aceasta prevedere obraznica se regaseste si in proiectul de care vorbim?
- In articolul 30, se prevede ca in unitatile administrativ/teritoriale, in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o "pondere semnificativa", limba utilizata in relatiile cu autoritatile este limba minoritatii nationale respective, nu limba romana. Se pare ca, in Romania, populatia majoritara si statul roman au o groaza de obligatii, dar nu exista nicaieri specificata obligatia minoritatilor nationale de a cunoaste limba romana. Nicaieri in lume nu exista un asemenea dezechilibru profund intre drepturile si obligatiile minoritatilor.
"Proiectul introduce autonomia politica sub forma autonomiei culturale"
- Un alt capitol sensibil priveste "organele de conducere" ale minoritatilor nationale. Ce spune proiectul in acest sens?
- Organele de conducere ale minoritatilor nationale nou introduse in discutie sunt "Consiliul National al Autonomiei Culturale" si "Comitetele judetene ale autonomiei culturale" - organele prin intermediul carora s-ar exercita "autonomia culturala". Potrivit proiectului, parlamentul si guvernul ar urma sa delege competente unor organisme constituite exclusiv pe criterii etnice. "Autonomia culturala", astfel cum este definita in proiect, este in realitate o autonomie politica, fapt care contravine nu doar dispozitiilor constitutionale, ci si reglementarilor europene. Nu cunoastem nici un alt caz in Europa in care competente ale autoritatii publice sa fie delegate unor organisme de conducere definite pe criterii etnice. Apare un tip aparte de "autoritate publica", cu competente de a elabora legi (!). De altfel, autorii proiectului definesc aceasta creatie intr-o maniera extrem de explicita: "Organele astfel constituite dobandesc prin prezenta lege statut de autoritate publica...". Asadar, proiectul introduce autonomia politica sub forma autonomiei culturale.
"Cel mai ridicat grad de aplicabilitate a proiectului este in cazul minoritatii maghiare"
- In fine, lasand la o parte multe alte observatii pertinente cuprinse in raportul dvs. catre Parlament, de ce credeti ca este periculos acest proiect de lege al Udmr?
- Nu stiu daca e proiectul Udmr, al Partidei Rromilor sau al oricarei alte formatiuni politice, dar constat din lectura lui ca cel mai ridicat grad de aplicabilitate este in cazul minoritatii maghiare. Marea majoritate a prevederilor se refera exclusiv la maghiari. Date fiind implicatiile sale sociale extraordinare, n-am auzit sa fi existat o dezbatere publica pe marginea acestui proiect. N-am auzit ca societatea civila, Ong-urile maghiare si romane sa fi fost consultate inainte de a se fi procedat la elaborarea textului aflat azi la Parlament. Mai mult: n-au fost facute studii in zone cu populatie multietnica, prin care sa se probeze nevoia reala de o astfel de lege. Citind cu atentie proiectul, putem sa ne intrebam daca nu cumva exista riscul de a genera tulburari sociale. In proiect nu sunt introduse obligatiile si responsabilitatile minoritatilor, nici mecanismele de control statal asupra modului in care va fi aplicata legea. Asa cum e formulat, proiectul are tendinta de a construi o imagine a existentei separate a minoritatilor nationale. Punctele de legatura dintre romani si compatriotii lor de alte etnii vor fi reduse la minimum. Cultura romana nu va mai fi impartasita de minoritati, in opozitie cu ceea ce se intampla in toate statele civilizate din Europa. (In constitutia Greciei, de exemplu, nu exista minoritati.) Proiectul construieste bariere simbolice intre oameni, cu efecte negative asupra functionarii mecanismului social. De aceea, inainte de a-l adopta, Parlamentul ar trebui sa ceara guvernului organizarea unei dezbateri la nivel national.
Profesorului Petronel Dobrica ii puteti scrie la e-mail: petroneld@yahoo.com
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
