"Cea mai mare parte a legislatiei din 1989 si pana azi, care-i vizeaza pe romanii din Harghita si Covasna, pare a fi fost elaborata la Budapesta in 1940, nu la Bucuresti, in anii 2000"
Saptamana trecuta, exact cand Udmr-istul Gyorghy Frunda intra in Cartea recordurilor rusinii, declarand public, la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, ca sef al delegatiei romanesti, ca nu reprezinta interesele Romaniei, ci pe acelea ale etnicilor maghiari, un grup de redactori de la "Formula As" se afla in documentare in judetul Harghita. Dupa zile bune de umblat pe teren, dupa ce-am batut soselele asfaltate, dar si cele mai izolate catune de la izvoarele Oltului, am descoperit o realitate cu mult mai naucitoare decat aceea enuntata de reprezentantul Udmr. Nu doar domnul Frunda reprezinta interesele maghiarimii din Romania, ci toate guvernele postdecembriste din Bucuresti, prin a caror participare, inima geografica a tarii este, practic, pierduta, iar putinii romani care nu au fost inca "epurati" sunt ghetoizati, striviti spiritual si moral. Un act barbar de indiferenta si de tradare, pe care il analizam, cu ajutorul unui martor direct: Mihail Groza, redactor-sef al cotidianului "Adevarul Harghitei".
"Dupa 1989, santajul permanent al Udmr a determinat guvernele de la Bucuresti, cu mici si temporare exceptii, sa ne stearga din agenda, ca si cand n-am exista"
- Sunteti redactor-sef al unicului ziar romanesc din judetul Harghita. Cum se explica miracolul acestei supravietuiri?
- Teoretic, s-ar putea spune ca suntem un ziar de stat. Din pacate, nu mai primim subventii, pentru ca la Bucuresti, noi, romanii, suntem "majoritari". Doar minoritatile primesc. Nici organizatiile neguvernamentale din Covasna si Harghita, infiintate pentru a pastra identitatea culturala a romanilor, nu primesc subventii de la guvern, sub acelasi pretext ca apartin populatiei "majoritare". De fapt, noi suntem minoritari sadea. Romania a atins performanta aceasta de a-si transforma cetatenii in minoritari. E un paradox in care ne scaldam de un deceniu si jumatate, desi Recomandarea 1201 a Consiliului Europei spune foarte limpede ca "majoritarii aflati in conditii de minoritate pot beneficia de aceleasi drepturi ca si minoritarii juridic acceptati". Din lipsa de fonduri, la ziar, am redus personalul la maximum, sub un sfert din normativul obisnuit pentru un cotidian local; salariile noastre depasesc cu putin salariul minim pe economie, tehnica tipografica este depasita. Dar supravietuim cum putem, strangand din dinti. Insa nu pentru multa vreme. Aceleasi probleme le are si cotidianul "Cuvantul Nou" din Sfantu Gheorghe. Practic, suntem amenintati cu disparitia, iar in cativa ani, de la Brasov pana la Targu Mures, nu va mai exista nici un ziar romanesc! In acest timp, ziarele si organizatiile maghiare infloresc, fiind alimentate cu bani din patru surse: 1. Statul roman; 2. Statul ungar; 3. Diaspora maghiara din Sua si Canada; 4. Vanzarea si Publicitatea orientata etnic.
- In cele sase zile de documentare petrecute aici, am aflat ca marea suferinta a romanilor din judetul Harghita e faptul ca au fost tradati si abandonati de guvernele succesive de la Bucuresti.
- Dupa 1989, santajul permanent al Udmr - partidul croit sa ramana 66 de ani la guvernare, ca Partidul Constitutional din Mexic - a determinat guvernele de la Bucuresti, cu mici si temporare exceptii, sa ne stearga din agenda, ca si cand n-am exista. Noi, romanii din Harghita si Covasna, furnizam prea putine voturi (nu suntem decat circa 100.000 in ambele judete), ne miroase gura, ne put obielele, dam dureri de cap cui n-ar trebui, suntem o pacoste pentru guvernanti, o masea stricata. In ultimii 16 ani, politicul din Romania n-a facut decat sa rezolve probleme minoritare, fara sa se gandeasca la consecinte. In zonele locuite majoritar sau chiar minoritar de maghiari, s-a creat un decalaj intre ei si romani, o discriminare pozitiva, care incepe sa devina dramatica. Mecanismul prin care s-a ajuns aici nu este unul normal, bazat pe principii democratice, pe grija fata de drepturile omului, ci unul bazat pe targuiala politica, pe intelegeri de culise. Sa zicem ca Psd, care a fost mai multi ani la guvernare, a dorit sa rezolve problema minoritatii maghiare. Credeti ca a propus dezbateri publice, a initiat referendumuri sau consultari cu organizatiile neguvernamentale si culturale romanesti? Stim bine ca nu.
"Soarta romanilor a fost scrisa probabil pe un servetel, la o tuica fiarta, cum s-a mai intamplat in istorie"
- Ceardasul cu Udmr-ul a fost initiat de Psd. Ati putea sa ridicati putin valul de pe istoria acestei relatii?
- Strans cu usa de Udmr, pentru sprijinul la guvernare, Psd a deschis drumul targuielii pentru drepturile maghiarilor. Astfel, a desemnat un lider mai descurcaret, cum este, sa zicem, domnul Hrebenciuc, care sa tranzactioneze politic chestiunea. El s-a intalnit cu un lider maghiar la fel de descurcaret, precum este, sa zicem, d-l Verestoy Attila, la o bere sau la o tuica fiarta, si impreuna au scris, probabil pe un servetel, cum s-a mai intamplat in istoria romanilor, ce si cat. Inscrisul s-a transformat pe urma intr-un protocol de colaborare politica - un act semioficial care continea legile si actele normative ce urmau a fi promovate impreuna de cele doua formatiuni. Dupa promovare, aceste legi, cuprinzand numai interese udemeriste, au cazut ca o ghilotina pe capul nostru, al romanilor din zonele majoritar maghiare. In aceasta situatie, cand te joci astfel cu interesul national, se naste intrebarea: cine raspunde? Constati ca nu poti sa depistezi faptasul responsabil de raul produs, pentru ca nici unul dintre ipoteticii "negociatori" n-a avut un mandat oficial de a face o astfel de tranzactie etnica. Este limpede ca si-au luat masuri de a fi derobati in fata istoriei de orice responsabilitate.
- Prea putine. Cea mai mare parte a legislatiei din 1989 si pana azi, care-i vizeaza pe romanii din Harghita si Covasna, pare a fi fost elaborata la Budapesta in 1940, nu la Bucuresti, in anii 2000. Nu e de mirare ca, in acest context, populatia romaneasca are un sentiment ciudat, al abandonului. Prin tranzactiile facute in unghere intunecoase, si nu la lumina zilei, romanii au fost vanduti contra linistii tuturor guvernarilor din 89 incoace. Din pacate, nu stim pe cat am fost vanduti, contra ce si pentru ce, sa ne cunoastem si noi valoarea.
- Care este reactia romanilor fata de aceasta situatie?
- Romanii au cazut intr-un fel de letargie, de asteptare a disparitiei lor din Harghita si Covasna, chiar inima Romaniei, acceptandu-si resemnati soarta. Nu protesteaza, nu se bat pentru drepturi, nu ies in strada. Sunt timorati si tacuti. Slabiciuni de care politicienii din Udmr profita cat pot de mult. Tinerii romani se gandesc sa plece din zona inca de pe bancile scolii, dupa ce au asistat la despartirea, neputinciosi, in scoli, de colegii si prietenii lor maghiari. Batranii, incet, incet, se duc la Domnul. Romanii cu calificare superioara nu-si gasesc slujbe, daca nu stiu limba maghiara. Recent, la liceul mixt din Miercurea Ciuc, primarul Raduly Robert, care nu avea nici o indrituire legala, s-a opus ocuparii postului de director adjunct de catre un profesor roman. Chiar si pentru un post de inginer informatician, conditia este cunoasterea limbii maghiare, nu a englezei, care este limba profesiei. Se cunosc cazuri in care chiar si posturi umile de femei de serviciu sau de portari au printre conditiile eliminatorii cunoasterea limbii maghiare. In consecinta, intr-un timp mai scurt decat s-ar crede, s-ar putea sa ne trezim ca avem in Harghita doar un procent insignifiant de 6% populatie de etnie romana.
"In cancelariile unor scoli romanesti sunt destui profesori maghiari, dar in cancelariile scolilor maghiare nu gasesti nici un roman"
- Ce s-ar intampla daca procentul populatiei romanesti ar scadea la 6%?
- S-ar declara foarte usor autonomia teritoriala - visul de aur al tuturor politicienilor maghiari. Ce argumente ar mai aduce atunci guvernul de la Bucuresti, in defavoarea acestei autonomii? Adevarul crud este ca guvernantii romani nu au reusit sa elaboreze o strategie pentru zona. Principalul punct din aceasta strategie ar fi mentinerea cel putin a echilibrului etnic actual, fara sa fie afectate drepturile maghiarilor castigate pana acum. Spre exemplu, ducem lipsa de profesori. Cancelariile scolilor romanesti sunt pline de profesori maghiari, dar in cancelariile scolilor maghiare nu gasesti, desigur, nici un roman. Statul ar trebui sa construiasca locuinte pentru a-i atrage pe tinerii dascali, inchiriindu-le la un pret modic si introducand anumite clauze de stabilizare (sa stea o perioada determinata).
- Pentru o masura ca asta, guvernantii ar trebui sa cunoasca realitatile de aici, sa treaca Carpatii. Din cate am aflat, ei nu sunt vazuti deloc in cele doua judete, in vreme ce politicienii din Budapesta se plimba ca pe Calea Victoriei.
- Ca raspuns, o sa va relatez despre o masa rotunda difuzata pe micul ecran, privitoare la necesitatea unei universitati de medicina in limba maghiara. Atunci, am avut revelatia dezinteresului si ignorantei romanesti in materie, ca sa nu spun a prostiei politicienilor romani. Frunda Gyorgy i-a convins foarte usor pe convivii sai romani ca, daca tinerii unguri nu studiaza in limba maghiara, pentru a cunoaste termenii stiintifici ai profesiei, viitorii medici nu se vor intelege cu pacientii secui. Da, au spus politicienii romani, are dreptate domnul Frunda... Sa infiintam o universitate de medicina in limba maghiara... De stat! Nu se poate imagina o pacaleala mai transparenta, deoarece se stie ca oamenii simpli care se duc la medic s-au inteles intotdeauna folosind limba materna uzuala, simpla, nu limbajul stiintific. Nici batranul secui, nici taranul roman, nici intelectualul roman sau maghiar nu spun "am probleme cu interstitiul dintre carp si metacarp", ci spun simplu: "ma inteapa inima" sau "ma doare burta".
"Frunda Gyorgy n-a reprezentat niciodata in mod real tara al carei cetatean este. Acum trage sforile pentru reabilitarea criminalului de razboi Wass Albert"
- Proiectul de lege a Statutului minoritatilor invoca obsedant "necesitatea protejarii limbii maghiare", ca o motivatie solida pentru crearea autonomiei culturale. Se afla limba maghiara, vorbita pe teritoriul Romaniei, in vreun pericol?
- Limba maghiara (ca si limbile bulgara, sarba, rusa, germana etc.) nu-i limba sarda, nu-i o limba pe cale de disparitie. Este limba unui stat din centrul Europei, este o limba oficiala a Uniunii Europene (ceea ce romana nu este inca!), si nu are de ce sa fie "protejata". Daca nu ascunde o capcana de tip Frunda, aceasta propozitie n-are nici o ratiune.
- Recent, prin invocarea consensului in cadrul Coalitiei de guvernare, Udmr a blocat intentia Aliantei Da de a-l revoca pe Gyorgy Frunda din functia detinuta la Consiliul Europei. Cum comentati acest scandal?
- Dupa cum vedem, Udmr se eternizeaza la putere, nu doar in arealul sau traditional, ci si in posturile de la Bucuresti, oferite cu larga generozitate de Alianta. Constatam cu stupoare ca, indiferent ce-ar fi facut ori va face in continuare Gyorgy Frunda, el va ramane seful delegatiei Romaniei la Apce, intrucat deciziile in Consiliul national de conducere al coalitiei se iau prin consens, iar Udmr isi joaca asa cum doreste cartea sa mereu castigatoare. I s-au dat de la inceput asii in mana, fara nici o conditionare. Este un alt exemplu despre cum pot fi pacaliti politicienii romani, care raman dezarmati in fata criteriilor pe care ei insisi le-au formulat. Direct sau indirect, Udmr conduce Romania, si nu trebuie sa ne mire nimic, din moment ce totul este "comis" cu mana noastra. De altfel, Frunda Gyorgy n-a reprezentat niciodata in mod real tara al carei cetatean si demnitar este. Pe plan extern, nu se afla la primul gest de acest gen; ca avocat, s-a implicat trup si suflet in apararea celor care au ucis etnici romani la Revolutie si acum trage sforile pentru reabilitarea criminalului de razboi Wass Albert. E sustinut, in aceasta ultima cauza, de insusi vicepremierul Guvernului roman, Marko Bela. Oribilul situatiei e aproape imposibil de descris... Si, bag sama, lucrurile nu se vor opri aici: cu acea mina rafinata si superioara de "politician european", cetateanul roman Frunda Gyorgy va mai face mult rau tarii. Are potential...
Lui Mihail Groza ii puteti scrie la e-mail: adevarulhr@kabelkon.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
