- Mass-media romaneasca si-a facut un obicei din bagatelizarea actiunilor presedintelui. Felul sau deschis si expansiv de a fi, poate prea expansiv pentru un sef de stat, este speculat de cei care nu agreaza programul de schimbari al actualei puteri. Daca ignoram acest stereotip al unei parti a presei, precum si unele excese prezidentiale, vom constata ca vizita in Statele Unite a fost un succes, raportat la obiectivele propuse.
De la bun inceput, administratia prezidentiala a anuntat ca, dupa discursul de la sesiunea Adunarii Generale Onu, presedintele doreste sa se intalneasca cu romanii din America, ceea ce s-a si intamplat. Intalnirile presedintilor Romaniei cu conationalii nostri de peste Ocean au o istorie mai putin fericita. Insusi Emil Constantinescu, in 1998, desi fusese votat de ei, a fost supus unui tir de critici din partea celor care nu erau multumiti de ritmul reformelor din tara. De data aceasta insa, intalnirile par sa se fi desfasurat in alta atmosfera, mult mai destinsa, poate si datorita stilului neconventional al presedintelui. Acest stil l-a servit foarte bine in intalnirile cu studentii romani de pe Coasta de Vest, reuniti la Stanford. Tot acolo au fost abordate chestiuni strategice serioase, cum ar fi, de pilda, situatia Republicii Moldova si dificultatile strategice ale Marii Negre. Putini stiu ca la Hoover Institution de la Stanford University se afla un centru de referinta pentru studierea statelor comuniste si se gasesc si acum arhive cu documente importante ale istoriei Romaniei. Interesant este si ca Traian Basescu a facut si o recomandare diasporei, dornice sa fie reprezentate in parlamentul de la Bucuresti: sa se uneasca. El a pus astfel degetul pe o rana mai veche a emigratiei romanesti, dezbinata aproape in toate tarile de adoptiune.
Dar, dincolo de traditionalele de acum intalniri cu diaspora, vizita in America a fost importanta si pentru reafirmarea unei noi abordari a contractelor externe - mai directa, mai dura poate. Este vorba, desigur, de intalnirea cu conducerea firmei Bechtel, titulara de contract pentru autostrada Brasov - Bors. Presedintele a folosit aceasta intalnire pentru a dezavua indirect contractele economice incheiate din considerente politice, fara evaluarea posibilitatilor materiale ale tarii. Daca tot nu se poate anula acest contract, intocmit totusi de avocati americani priceputi, macar se pot negocia conditii mai rezonabile de plata pentru o autostrada care nu este prioritatea principala a Romaniei. Managerii Bechtel nu sunt probabil obisnuiti sa li se vorbeasca pe acest ton, aranjamentele de culise fiind mult mai pe placul lor. Cei care cred ca acest ton este nepotrivit promovarii investitiilor straine ar trebui sa observe si contractele cu marile companii Oracle, Smithfield si Ford, care vor urma vizitei presedintelui in Statele Unite.
2. Propunerea legata de necesitatea unui parlament unicameral a starnit o mare tevatura politica. Ce se ascunde in spatele ei?
- Propunerea privind parlamentul unicameral ataca frontal interesele unui numar important de politicieni, din toate partidele politice. Nu intamplator reactiile clasei politice sunt negative. Prin mecanismele sale complicate de decizie, parlamentul a devenit un instrument foarte eficient de blocare a deciziilor care nu convin acestei clase si anumitor grupuri de interese. Sa luam doar exemplul codului fiscal, care a fost modificat substantial de parlamentari, astfel incat obiectivul initial al impozitarii speculei cu apartamente a fost complet zadarnicit. Cui altcuiva sa-i fi convenit aceasta schimbare decat celor care fac afaceri imobiliare? Grupurile de interese reusesc destul de des sa-i conviga pe unii membri ai parlamentului sa le sustina cauza, atunci cand acestia din urma nu-si sustin de fapt propriile interese de afaceri. Nu este deci de mirare ca multi politicieni isi doresc un loc in Parlament: cu cat mai multe fotolii de parlamentar vor fi, cu atat vor fi mai numerosi politicienii multumiti. Pe cale de consecinta, reducerea numarului de parlamentari va crea un numar mare de nemultumiti. Simtind primejdia - caci trecerea la un parlament unicameral va fi insotita si de o reducere a fotoliilor pentru alesi -, senatorii si deputatii s-au coalizat pentru a respinge propunerea presedintelui. Ea este privita ca un atentat direct la privilegiile si parghiile de putere de care se bucura o categorie importanta a clasei politice.
In acest context, se cuvinte totusi sa ne intrebam cat de justificat este argumentul costurilor excesive ale actualului parlament, invocat de presedintele Basescu. Intr-adevar, Romania are 469 de parlamentari, foarte multi dupa standardele internationale. Statele Unite au mai putini senatori decat noi, de pilda, si doar cu 66 de congressmeni mai mult la o populatie de 14 ori mai numeroasa. In patru ani de mandat, fiecare parlamentar simplu costa statul roman 5 miliarde de lei vechi, dupa un calcul sumar. Pe de alta parte, democratia costa oriunde in lume. Problema nu este in primul rand cea a costurilor, oricat de popular ar fi acest argument, ci a performantei: ce obtinem de la parlamentari pentru banii pe care-i platim? Verdictul populatiei a fost dat de mult: forumul constitutional deschis in 2002 pentru modificarea constitutionala din 2003 a demonstrat ca o majoritate covarsitoare a alegatorilor isi doresc un parlament unicameral si votul uninominal. Inutil sa mai amintim ca politicienii nu au fost de acord sa le includa in proiectul de modificare a Constitutiei. Cauza a fost preluata acum de Traian Basescu, dupa ce si-a dat seama ca parlamentarii au puterea sa-i blocheze toate proiectele. Singurul procedeu care-i va permite sa obtina o reforma a parlamentului este referendumul, adica o consultare directa a populatiei, care va fi totodata echivalenta cu o evaluare a prestatiei forului legislativ din partea celor care-l finanteaza.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
