"Ochiul ager al societatii civile nu mai poate fi pacalit"
Obisnuim sa spunem ca doar tinerii, cand vor veni la putere, vor scoate tara de sub influenta generatiei de politicieni corupti. Intr-adevar, in tineri vede fiecare dintre noi sansa, pana acum abia perceptibila, de integrare europeana de jos in sus a tarii, speranta in justitie sociala, in cinste, in corectitudine si onestitate la nivelul functionarilor statului, alternativa la un sistem pervertit, impulsul necesar desprinderii societatii de traumatizantul trecut comunist. Pe masura ce falcile si suncile imbogatitilor tranzitiei, ale "Dip"-ilor cu apucaturi feudale, se vor vedea tot mai stins in prim-planul vietii publice (in cazul ca nu vor ajunge dupa gratii, unde le e locul), siluete zvelte si dinamice, spinari verticale, constiinte curate, voci responsabile le vor lua locul. Schimbul de generatii se va face pe nesimtite, iar daca ne uitam cu mai multa atentie, el a si inceput.
***
Radu Nicolae are abia 24 de ani. In decembrie 1989 avea 9 ani si inca purta la gat cravata rosie de pionier. Ca o ironie a sortii, a ajuns sa studieze la scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, fosta Academie "Stefan Gheorghiu" - candva fabrica de cadre a Pcr, prin care au trecut multi lideri politici de azi. Absolvent al Facultatii de Stiinte Politice, doctorand in domeniu, Radu Nicolae este bucurestean. Din 2003, lucreaza in cadrul Centrului de Resurse Juridice (Crj), o organizatie independenta, finantata din fonduri europene, in cadrul careia lucreaza juristi, analisti politici si sociologi - a caror varsta medie este sub 30 de ani. In acest cadru, Radu Nicolae a ales sa se implice in lupta anticoruptie, flancand practic institutiile abilitate (parchetele, tribunalele, prefecturile, guvernul etc.) si obligandu-le sa fie mai transparente. Treptat, cei vizati au luat act, cu vadita neplacere, de faptul ca un ochi vigilent este tot timpul atintit asupra lor. O intransigenta de tip nou, necrutatoare, s-a asezat ca un spin in coasta tuturor celor care, la adapostul functiilor, si-au permis sa deturneze treburile publice in interes personal.
"Desi se aflau in conflict de interese, primarul si consiliul local din Rosia Montana au emis hotarari cu duiumul in favoarea companiei "Gold Corporation""
- Cand a devenit Centrul de Resurse Juridice un instrument de atentionare publica asupra unor controversate decizii guvernamentale?
- In aprilie 2003, cand guvernul Nastase si-a asumat raspunderea pentru pachetul de legi anticoruptie, in centrul caruia se afla celebra Lege 161. O colectie legislativa foarte groasa, de cateva sute de pagini, despre care Crj, alaturi de o intreaga coalitie de organizatii neguvernamentale, a spus ca e proasta. Prost facuta, prost gandita. De altfel, nu a fost discutata cu societatea civila, iar guvernul a refuzat s-o treaca prin Parlament pentru dezbateri. Legea a avut si parti bune: printre altele, reglementa conflictul de interese, inexistent pana atunci in legislatia romaneasca. Stabilea un regim ceva mai strict de incompatibilitati. Pe fond insa, legea avea multe lacune. Prin ciurul ei generos s-au strecurat toti clientii de partid. Nu intamplator, am avut atata vreme coruptie fara corupti, "anticoruptia" ramanand doar o lozinca frumoasa, care dadea bine in fata comisarilor de la Bruxelles.
- Care sunt exemplele cele mai vizibile de conflicte de interese sesizate de Crj in ultimii doi ani?
- Pornind de la premisa ca Ue discuta cu Bucurestiul doar pe texte de lege, guvernul Nastase a dat hotarari cu duiumul, oferind pe tava legi dupa legi si lasand impresia ca se lupta din greu cu coruptia. In realitate, aceste legi au ramas litera moarta; conflictele de interese au ramas intacte, incompatibilitatile au devenit regula, clientelismul politic a luat proportii dantesti. Exemplul cel mai la indemana este Rosia Montana, unde consilierii si primarul, desi se aflau in vadit conflict de interese, au dat hotarari in favoarea companiei la care lucrau ei sau rudele lor apropiate. Cine sa-i verifice? Fostul prefect Psd, Ioan Rus? Dar chiar membri ai familiei acestuia erau angajati la "Gold Corporation", punandu-l si pe el in conflict de interese. Din pacate, nici prefectul liberal actual, Cosmin Covaciu, nu pare prea interesat sa restabileasca legalitatea in Rosia, motivandu-si pozitia prin "expirarea termenului de actiune" si incercand in mod regretabil sa dea definitii "originale" conflictului de interese. Dupa domnia sa, acest conflict trebuie probat prin existenta unor recompense financiare oferite de "Gold Corporation" respectivilor consilieri. Dar salariile si primele ridicate direct de majoritatea acestora sau de sotiile si copiii lor ce sunt? Iei leafa de la o firma, apoi vii la primarie si votezi in favoarea acelei firme! Ce demonstratie in plus vrea domnul prefect? Poate ne va raspunde in cursul reclamatiei pe care o vom face in justitie.
- Am aflat ca prefectul Covaciu a intervenit, totusi, asa cum il obliga legea, in cazul primarului din Rosia Montana.
- Intr-adevar, Prefectura Alba, probabil si in urma unui articol aparut in "Formula As", a cerut Parchetului General sa-l cerceteze pe respectivul primar. Preluat in cele din urma de Pna, dosarul penal pune in evidenta faptul ca primarul Virgil Narita, membru al unei comisii de licitatie de la primarie, a acordat contracte de multe miliarde de lei din banii publici firmelor sotiei sale. Pe langa faptul ca a fost in comisia de licitatie, a incheiat si semnat si contractul cu firma sotiei! Frumos, nu?
"Prin investirea banilor publici, un teren al baronului Psd Marian
- Ce alte cazuri de coruptie a adus Crj in fata justitiei?
- Primul pe care l-am promovat este cel al presedintelui Consiliului judetean Vrancea, Marian Oprisan. In urma colaborarii cu jurnalisti de investigatie din Focsani, am decoperit ca Oprisan a achizitionat un complex turistic si de agrement in valoare de 17 miliarde de lei, achizitie bazata doar pe semnatura lui, si nu pe aprobarea Consiliului, asa cum cere legea. Platile din bani publici au inceput sa curga, dar asta nu e totul. Exact la marginea complexului, mama lui Oprisan si Oprisan insusi detin, ca din intamplare, 18 ha de teren extravilan. Teren a carui valoare se va inzeci in clipa in care va deveni intravilan, dupa finalizarea complexului. Dintr-un foc, prin investirea banilor publici, terenul familiei Oprisan devine un bulgare de aur. Un alt caz, promovat la sesizarea organizatiei "Mare Nostrum" din Constanta, este cel al primarului Radu Mazare. Fara a intra in detalii, este vorba de un proiect prin care o parte din Parcul Tabacariei ar urma sa gazduiasca un mall, distrugand spatiul verde, si asa deficitar, al orasului. Primarul a retrocedat doar 10.000 de metri patrati fostilor proprietari care, la randul lor, au concesionat firmei constructoare a complexului "dreptul litigios", dar nu pe 10.000, ci pe 100.000 de metri patrati. In plus, dreptul respectiv nici nu era "litigios", nu se batea nimeni pentru el, deoarece fusese recunoscut prin retrocedare. Urmeaza adevarate inginerii si manevre de retrocedare, de o complexitate rar intalnita, dar ochiul ager al societatii civile nu poate fi pacalit. Pna va trebui sa lamureasca acest dosar si asteptam sa faca public rezultatul cercetarilor.
"Comisia de Cercetare a Averilor ia la puricat averea fostului
demnitar pesedist Dan Ioan Popescu"
- Cateva ziare au scris recent despre averea exorbitanta a liderului Psd Dan Ioan Popescu (Dip). In anii ministeriatului sau, pe cand sustinea, cu o infocare suspecta, proiectul de la Rosia Montana, fostul ministru a acumulat, potrivit "Evenimentului Zilei", milioane de euro. Ce intreprinde Crj in acest caz?
- In colaborare cu Liviu Avram, redactorul sef al ziarului "Cotidianul", am prins niste contracte prin care familia Popescu achizitiona, pe langa Arcul de Triumf, mii de metri patrati de teren, la un pret cuprins intre 200.000 si 250.000 de euro. Liviu Avram a publicat aceste lucruri, intrebandu-se cum e posibil ca un inalt demnitar, cu un salariu de 1000 de euro pe luna, sa dispuna de aceste sume exorbitante. Noi am preluat aceste informatii de la colegul nostru si am decis ca n-ar trebui sa ramana doar intr-o simpla foaie de ziar, ce se uita, imediat ce alt subiect ajunge pe prima pagina. Am inaintat toate datele Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sa verifice. Cine stie, poate Dan Ioan Popescu avea acesti bani dobanditi cumva in mod legal, de ce nu? Un organ de ancheta trebuie sa-l absolve sau, daca semnele de intrebare persista, sa dea curs procedurilor legale. Este sau nu este vinovat de coruptie fostul ministru? Deocamdata, asteptam raspunsul Comisiei de Cercetare a Averilor, deoarece controlul averii fostului demnitar este perfect posibil conform legislatiei existente. E interesant de vazut cum functioneaza aceasta Comisie, speram ca nu va functiona la fel cum a "functionat" in alte cazuri...
- Cum ar trebui sa functioneze aceasta Comisie, pentru a raspunde exigentelor organizatiei dvs.?
- Sa ia frumos toate castigurile din 1990 incoace ale persoanei respective si ale sotiei; sa le totalizeze pe o coloana. In oglinda se va face evaluarea bunurilor dobandite. Daca exista o discrepanta intre valoarea bunurilor si valoarea veniturilor, teoretic, persoana trebuie sa plateasca statului aceasta diferenta. In paralel, Comisia trimite cazul spre cercetare la Inalta Curte de Casatie si Justitie si urmeaza un proces. Abia hotararea judecatoreasca definitiva il obliga pe cel vizat sa plateasca. Drumul e lung, dureaza pana la trei ani. E aberant, e o problema a intregii justitii din Romania: ajungi sa uiti de ce ai fost trimis in judecata.
- Care este situatia in teritoriu, stiut fiind ca Crj monitorizeaza si provincia?
- Centrul nostru a monitorizat zece judete, descoperind detasamente intregi de primari, consilieri judeteni si consilieri locali aflati in situatie de incompatibilitate. In acest sens, am trimis parchetelor 60 de sesizari. Pe de alta parte, am remarcat multe cazuri de sfidare a legii, cand e vorba de declararea averilor. Spre exemplu, fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu, a plecat fara sa-si declare averea dobandita in timpul mandatului. Conform legii, sanctiunea pentru nedeclararea averii la final de mandat este controlul intregii averi din oficiu. In consecinta, vazand ca organele statului nu se autosesizeaza, am sesizat noi parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau, care a trimis cazul catre Comisia de Cercetare a Averilor si, la ora actuala, lui Sechelariu i se cerceteaza averea. De altfel, declaratiile de avere sunt ignorate sau batjocorite de multi demnitari si directori din companiile de stat. Unii le completeaza pe formulare vechi, abrogate, altii fac declaratii "aproximative": "Detin aprox. 2 ha de teren intravilan", cand, in realitate, este vorba de 4-5 ha. Un director de la Tarom a scris pur si simplu "confidential" in dreptul rubricii unde ar fi trebuit sa treaca veniturile sotiei. Prin propria vointa, d-l director sfideaza legea care-i cere sa spuna exact cat castiga partenera sa de viata - ceea ce intr-o tara normala ar atrage condamnarea sa la cativa ani de puscarie.
"Sistemul de protectie pe care si l-au construit politicienii
e greu de penetrat. Au reusit sa captureze institutii intregi"
- Cum reactioneaza parchetele si alte institutii ale statului fata de sesizarile si reclamatiile dvs.?
- Ar merita scrisa o carte despre felul in care ne raspund aceste institutii. Daca si-ar folosi "inventivitatea" pentru o cauza mai buna, si nu pentru a incerca sa ocoleasca raspunsurile transante, ar avea mai mult de castigat. Dintre inaltele institutii care s-au afirmat cu decizii controversate s-a detasat clar Curtea Constitutionala, care a retras Pna dreptul de a ancheta parlamentari si fosti ministri. In concluzie, in cei 15 ani care au trecut de la revolutie, aproape nici un politician nu a fost adus in fata justitiei pentru actele sale de coruptie. Sistemul de protectie pe care si l-au construit politicienii e greu de penetrat. Au reusit sa captureze institutii intregi. Drept dovada, afacerile mari au inca "imunitate" in fata legii. Speram ca puterea actuala va trage efectiv invatamintele de rigoare din aceasta crunta realitate, scotand Romania din spatiul difuz si jenant al coruptiei fara corupti. Gene-ratia noastra nu e dispusa sa mai tolereze aceasta rusine in fata tarilor civilizate.
Lui Radu Nicolae ii puteti scrie la e-mail: rnicolae@crj.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
