Iata ca marile romane, la acest inceput de mileniu, vin mai ales din America. Lunga traditie literara a Batranului Continent, care a dat tonul timp de sute de ani in naratiunea cuprinzatoare, pare in pierdere de suflu, obosita. Scriitorii din Vestul european prefera bajbairea prin subterane psihice cu lumina artificiala, zbaterea intre laturile eternului triunghi amoros, exercitii la paralelele inegale ale relatiei parinti-copii (in care parintii, iubiti si detestati in proportii variabile, n-au niciodata dreptate), jocurile livresti cu hopuri eseistice agasante puse in calea actiunii. Oglinda ce ar trebui "purtata de-a lungul unui drum" se tot opreste devenind lupa, sau cel ce o poarta e mai tentat sa se vada in ea pe sine decat drumul, fiindca, dincolo de autobiografie, imaginatia ii e mioapa. Dar pe noi, cititorii de azi, tocmai "drumul" ne intereseaza iar. Am redescoperit gustul povestii lungi si pline de intamplari neobisnuite, al lumilor fictive in care, odata absorbiti, traim prin personaje existente si experiente verosimile. E vremea marilor povestitori "realisti". Si cei mai multi sunt acum, daca nu ma insel, americani: varstnici, precum Philip Roth, recent disparutul Saul Bellow sau William Gaddis, dar si nume noi, ca Jonathan Franzen (al carui foarte bun roman tragi-comic, Corectii, a fost tradus anul trecut tot la "Polirom") sau acest uluitor Jeffrey Eugenides. Cand a debutat, la 33 de ani, in 1993, cu Sinuciderea fecioarelor, lumea a recunoscut in el un nou "monstru sacru". Romanul a avut un succes rasunator, a fost tradus imediat in multe limbi si ecranizat de Sofia Coppola. Succesul nu i s-a urcat insa lui Eugenides la cap. Pentru cel de-al doilea roman (care, se stie, e cel mai important din cariera unui autor, putand confirma sau infirma un debut cu dreptul), a lucrat rabdator timp de un deceniu. Si a meritat: Middlesex a fost calificat si de cei mai temuti critici drept o capodopera, un roman grandios, o reusita fara precedent, drept care a si primit Premiul Pulitzer in 2003.
Editura "Polirom" ne da acum ocazia sa ne convingem ca elogiile nu sunt exagerate (uneori se scriu superlative pe coperta a Iv-a a unei carti, sub nume cunoscute, platite gras din fondurile pentru publicitate) si ca Middlesex e opera unui talent urias, dublat de un cunoscator rafinat al literaturii universale, al tehnicilor narative capabile sa te tina atent si participativ pe 600 de pagini. Sa regreti ca nu-s mai multe. Principalul fir epic al romanului e depanat de un personaj-narator neobisnuit, un hermafrodit: Cal Stephanides, fost Caliope pana la adolescenta, cand isi descopera ambivalenta sexuala si opteaza pentru identitatea masculina. In jurul lui (ei) se reconstituie saga unei familii grecesti pornite dintr-un catun izolat de pastori de pe langa Bursa. In timpul luptelor dintre greci si turci pentru Smirna, din 1920, doi frati incestuosi din acel catun reusesc sa fuga de parjol si ajung cu un vapor la Detroit, unde incep o viata noua ca soti. Trei generatii se nasc si traiesc in paginile cartii, intersectandu-si destinele cu istoria secolului Xx in Grecia, in Sua, in Germania. Eugenides impleteste saga familiei grecesti, povestita de androginul (a carui anomalie genetica se datoreaza bunicilor ce au incalcat tabuul casatoriei intre rude de sange), cu istoria comunitatii grecesti din Detroit si a acestui oras, cu mitologia, cu politica, introduce elemente proprii romanului de aventuri, de mister, picaresc, senzational. Mai si filosofeaza, face digresiuni stiintifice, foloseste instrumente fine de analiza psihologica, recapituleaza istoria prejudecatilor despre feminin si masculin si inca mai cate. Ceea ce e miraculos e ca scriitorul stapaneste perfect toata aceasta materie imensa, cu straturi intrepatrunse, cu zone inca neexplorate literar pana la el. Complexitatea nu e doar de constructie, ci si de orchestrare a tonurilor narative, ce merg de la parodia homerica la stilul stiintific al noilor revelatii genetice si de la reportajul de razboi la subiectivitati fluide. Middlesex e un roman cum n-ati mai citit, si inca intr-o traducere foarte buna.