...Intr-adevar, cum altfel s-ar putea numi seara in care a fost vernisata expozitia cu lucrarile - absolut emotionante - ale acestui pictor, grafician, acuarelist, devenit un "clasic" datorita talentului sau cizelat cu minutie, dar si vocatiei care dovedeste o exemplara dragoste pentru capitala tarii romanesti, pentru trecutul ei zbuciumat, pentru bijuteriile "Micului Paris".
Dar mai intai sa pomenim cate ceva despre... gazda. Adica despre acea binevenita Art Gallery Vernescu care, in doar doi ani de activitate, a organizat, spre lauda ei, saptesprezece editii ale unor expozitii dedicate artei plastice, Frumosului, in general. Galeria de Arta cuprinde doua somptuoase incaperi ale acestui veritabil palat care a impodobit si impodobeste si azi celebra Cale a Victoriei.
Si pentru ca nu multa lume cunoaste istoria acestei veritabile bijuterii de arhitectura, voi pomeni aici doar cateva date din biografia superbei cladiri, un loc devenit in ultimii ani cazinou de rang international (unde se castiga si se pierd averi zapacitoare), dar si restaurant de lux, demn de marile capitale ale lumii. Asadar: in timpul celei de a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Constantin Racovita, si anume, in 1763, un nobil francez, Jean Baptiste Linche, devine secretarul de limba franceza al domnitorului. Contele se casatoreste cu o romanca si are un fiu, Filip Lens, cel ce devine mai tarziu boier valah. In 1821 el construieste o casa, care, multi ani mai tarziu, va lua numele de Vernescu. Si tot in 1821, el se insoara cu Lisaveta Balotescu Carpinisanu si ii ofera acest palat ca dar de nunta. Dupa focul devastator din 1822, acelasi Filip Lens avea sa refaca "bijuteria", transformand-o in cea mai frumoasa casa bucuresteana a vremii. O casa pe care insusi marele scriitor Lev Tolstoi o viziteza, o casa pe care, in 1886, avocatul si politicianul Guna Vernescu (fondatorul partidului liberal) o cumpara - spre lauda lui! - de la mostenitorii lui Filip Lens. Si tot spre lauda lui, Guna Vernescu il angajeaza pe marele arhitect roman Ion Mincu sa-i faca resedinta inca si mai frumoasa, demna de vestitele baluri si serate ce se dadeau, cat era iarna de lunga, in somptuoasele ei saloane...
Sarind mult peste timp, sa spunem ca, inca din 22 decembrie 1989, Casa Vernescu a devenit proprietate a Uniunii Scriitorilor si, dupa cum se vede, ocroteste si manifestari de arta - pe langa activitati dedicate unor alte indeletniciri mai banoase.
...Am socotit necesara aceasta incursiune in trecutul destul de zbuciumat al palatului - una dintre acele "nestemate" ale capitalei Romaniei, care si-a atras (ca si celelalte "monumente istorice", scapate de buldozerele lui Ceausescu) dragostea fidela a unui pictor de rara sensibilitate si finete a observatiei, maestru al valorarii detaliului, precum este George Paul Mihail. Pe peretii de la "Art Gallery" veti descoperi lucrari de o impresionanta rigoare si frumusete, "portrete" ale unor palate vestite ale Bucurestilor - printre care si Ateneul Roman -, decupate din cotidianul cenusiu si iluminate de talentul unui artist prodigios. Un artist cu multiple dotari care, inca din 1970 - cand a avut prima expozitie de pictura si gravura la "Galeria Gallateea" din Bucuresti -, s-a impus in atentia amatorilor de frumos. Avand o bogata activitate cu expozitii multiple in tara si in strainatate, detinator al unor importante burse si diplome, George Paul Mihail a mai venit si cu un alt dar in aceasta expozitie. In afara de lucrarile sale la Art Gallery Vernescu, el ne propune sa cunoastem cateva lucrari ale fiului sau, Filip Anton Mihail. Ce-i drept, o trecere brusca de la "contemplarea Frumosului" la spaimele lumii in care traim, la monstrii care ne populeaza visele, fiinte abisale, terifiante - imaginate de un tanar si foarte talentat artist - victima, ca si noi toti, cei torturati de stresul zilnic care ne inconjoara. Pe drept cuvant, aceasta foarte reusita expozitie s-ar mai putea numi si "Contemplatie si spaima".