Ministrul Mediului din Ungaria despre Rosia Montana: "Guvernul ungar s-ar bucura daca aceasta investitie nu s-ar face!"

Dupa indelungi amanari si scuze balbaite, dupa ezitari jenante in a raspunde scrisorilor guvernantilor ungari care si-au exprimat intentia in repetate randuri de a vizita Muntii Apuseni, guvernul roman a facut pasul logic pe care ar fi trebuit sa-l faca de multa vreme: l-a invitat in mod oficial pe ministrul Mediului de la Budapesta, d-l Miklos Persanyi, sa viziteze Rosia Montana.

Ministra Mediului de la Bucuresti, d-na Speranta Ianculescu, l-a insotit pe oaspete pe tot parcursul traseului, care a debutat cu vizitarea galeriilor romane si a sediului companiei de stat "Rosiamin" si a continuat cu o incursiune pe masivul Cetate, acolo unde mina de stat, fara a folosi cianura, scoate anual cateva sute de kilograme de aur. Insotit de o delegatie importanta, formata din patru specialisti ai ministerului, doi reprezentanti ai Consiliului National de Mediu si de secretarul Confederatiei Maghiare a Patronilor, tanarul ministru ungar a fost impresionat de frumusetea unica a galeriilor, a caror existenta de 2000 de ani este pusa sub semnul intrebarii de catre noii "vikingi ai aurului". El a remarcat ca exploatarea metalului galben s-a facut aici timp de doua milenii "in prietenie cu natura, fara s-o afecteze", dar ca pentru prima data in istorie, un proiect minier isi propune sa rada tot, peisaj, sat, biserici si cimitire, lasand in urma un gol pe care generatiile viitoare il vor deplange. "Guvernul ungar s-ar bucura daca aceasta investitie nu s-ar face, pentru ca s-ar elimina orice risc. Putem imagina tot felul de alternative la aceasta investitie, care sa excluda riscurile de mediu", a spus ministrul, in cadrul unei conferinte de presa tinute la Alba-Iulia. "Nu cred ca un astfel de proiect distrugator de peisaj, chiar daca va aduce unele beneficii economice pe termen scurt, este de natura sa respecte toate cerintele europene de mediu."
Inca o data, prin vocea ministrului sau, guvernul ungar da lectii guvernului roman, dovedind o gandire europeana si o eficienta pe masura. Este limpede ca in Ungaria, un proiect precum cel din Apuseni nici nu s-ar pune vreodata in discutie. Nu este deloc intamplator ca tara vecina ne-a luat-o inainte cu integrarea; Ungaria nu este nici mai bogata decat Romania, nici mai frumoasa, nici cu mult mai avansata in domeniul reformelor. In schimb, este condusa de un guvern a carui filosofie este profund europeana. In Ungaria nu exista baroni locali sau guvernamentali, nu exista ministri preocupati doar de propria imbogatire, nu exista directori ai Patrimoniului National care sa semneze fara sa clipeasca disparitia unor valori uriase. La Budapesta, nu se joaca nimeni cu Ministerul Mediului, facandu-l sa dispara si apoi sa reapara, ca intr-un exercitiu de prestidigitatie. Si nici n-ar indrazni un ministru al industriilor sau vreun viceprim-ministru politic sa conteste deciziile luate de d-l Persanyi. Este de neinteles cum, de mai bine de trei ani, guvernul roman nu-si asuma raspunderea de a oferi un raspuns clar societatii civile in chestiunea Rosiei Montane. Sunt raspandite zvonuri ca la mijloc ar fi "interese mari", "jocuri facute de sus", ca proiectul minier este implacabil, ca un dat ceresc (ministrul culturii dixit), ca nu se mai poate face nimic, deoarece lucrarile ar fi "prea avansate" etc. O ceata intretinuta de specialisti in dezinformari pare a cuprinde coridoarele anumitor ministere de la Bucuresti, cand e vorba sa decida pe fata soarta unei comunitati si a unui patrimoniu inestimabil. Ce umilinta si ce tristete pentru cetateanul roman, sa-si compare fanariotii aflati la putere cu omologii lor din Ungaria, coborati parca direct din cabinetele Bruxelles-ului. Dar sa-l ascultam pe ministrul mediului din Budapesta, comunicandu-si impresiile despre cele vazute in Muntii Apuseni: "Cand am urcat la Rosia si la Corna, am exclamat: parca am fi in Elvetia! Apoi, m-am intrebat daca un astfel de proiect ar fi permis sau nu in Elvetia. Desigur, nu. In schimb, m-am intristat la gandul ca aurul din muntii Romaniei va ajunge, dupa 16 ani, chiar in Tara Cantoanelor, lasand in urma un crater sinistru in locul peisajului elvetian de azi", a spus d-l Persanyi.
Dureros paradox: sa vezi tezaurul ecologic si cultural al Muntilor Apuseni aparat din exterior. Dar daca Ungaria poate veni in ajutorul societatii civile din Romania, salvand Rosia Montana pentru posteritate, vom saluta cu toata increderea acest "amestec in treburile interne". Deocamdata, Bruxelles-ul e departe, iar timpul incertitudinilor care aduc profit a expirat.