Respectandu-si statutul de prima scena lirica a tarii, Opera Nationala Romana a oferit melomanilor un regal prin ultima sa premiera, "Olandezul zburator" de Richard Wagner, sub conducerea muzicala a dirijorului Rasvan Cernat, totodata si director al institutiei.
Ca tot ceea ce a facut Wagner, si "Olandezul zburator" are o istorie captivanta: compozitorul avea 26 de ani, isi cauta un angajament sigur, fiind proaspat casatorit. Parasise Riga, unde ocupase sezonier postul de dirijor si, macinat de lipsuri care nu ii opresc avantul muzical, hotaraste sa se indrepte spre Paris, pe mare. Vasul sau este prins de furtuna. Din aplecarea catre legendele misterioase si din pericolul real prin care trecuse, se naste "Olandezul zburator" ("Vasul fantoma").
Noua abordare repertoriala a Operei Romane este o suma de surprize, incepand cu limba in care se canta si incheind cu realizarea scenica efectiva.
Parca pentru a face din aceasta premiera un "produs" artistic destinat deopotriva exportului, dar si inscriindu-se in traditia marilor teatre lirice ale lumii, "Olandezul zburator" se canta in limba originara - germana, spectatorii beneficiind de un modern mijloc de reproducere a textului titrat. O initiativa laudabila care poate, in timp, sa ii transforme in spectatori fideli pe tinerii care cunosc sporadic subiectele operelor.
Opera Romana isi dovedeste receptivitatea si mobilitatea o data in plus, colaborand - in premiera - cu un creator de moda pentru costume, este vorba de Irina Schrotter. Costumele sunt rafinate, salveaza in primul rand corul de monotonia vestimentara, sunt in concordanta cu tipologia personajelor. Am totusi o obiectie referitoare la cele doua costume ale Sentei, personajul feminin principal. Ele mi se par nepotrivite: rochia in negru si rosu trimite ostentativ la sexualitatea psihanalizabila a acestui personaj, iar rochia alba, de mireasa, dezavantajeaza prin croiala interpreta.
Scenografia, realizata de Helmut Sturmer, aflat la prima colaborare cu Onr, inlatura manierismele care caracterizau multe din montarile noastre. In programul de sala, cu profesionalism realizat de muzicologul Anca Florea, Helmut Sturmer declara: "Am conceput un spatiu atat de abstract ca forma, ca sa faca imposibila ilustratia kitsch, ca si posibilitatea unei incercari de Gesantkunstwerk (arta totala), visata atat de Wagner, cat si de noi, artistii postmoderni, in jungla curentelor noului mileniu". Intr-adevar, scenografia uimeste prin solutii ingenioase, folosite cu inteligenta de regie.
Beatrice Bleont si-a construit o reputatie meritata ca regizor de teatru. O data cu "Olandezul zburator", se deschide o etapa noua in cariera sa de regizor. Rezultatul artistic omogen dovedeste si intuitie, si cunoastere, precum si o buna colaborare cu echipa.
Rolurile principale au fost detinute la premiera de baritonul Sever Barnea si de soprana Cristiana Popescu. Pentru fiecare dintre cei doi solisti, rolul din "Olandezul zburator" va ramane un punct de referinta al biografiei lor artistice. Din distributie au mai facut parte: Mihnea Lamatic (Daland), Gabriel Nastase (Eric), Marius Brenciu (Carmaciul), Adriana Alexandru (Mary), Teodora Jani (Fetita).
Numai cuvinte de lauda pentru interpretarea extraordinara a corului, condus de maestrul Stelian Olariu. Experienta sa, grefata pe profesionalismul corului, a condus la o realizare memorabila.
Prin stradania artistica remarcabila a unor oameni pasionati, s-a nascut la Opera Romana un spectacol care se va juca multa vreme de aici inainte cu casa inchisa.
Seara premierei a mai adus o surpriza melomanilor: intalnirea cu marea soprana Virginia Zeani. S-au scurs 20 de ani de cand Virginia Zeani, impreuna cu sotul sau, basul Nicola Rossi Lemeni, a sustinut, la Sala Palatului, un concert memorabil. Impresionata de calitatea montarii bucurestene, Virginia Zeani i-a felicitat pe cei care au contribuit la reusita "Olandezului zburator".
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
