Urme romanesti in Egipt - Vlahii de pe Sinai!

Recomanda revista si prietenilor!

Draga [firstname,fallback=cititorule],

SOCIETATE | Formula AS › Numarul 976, 1 - 8 Iulie 2011

Motto: "Pastrarea unei insule crestine intr-o mare islamica se datoreaza sprijinului romanesc" - Academician Virgil Candea

Odata cu vorbele Domnului avea sa inceapa, cu aproape trei milenii si jumatate in urma, povestea unuia din cele mai faimoase si sacre locuri din lume: Manastirea Sfanta Ecaterina, din sudul Peninsulei Sinai. Multe locuri am colindat in Egipt, pe urmele marilor profeti biblici, dar numai cand am pasit pe varful muntelui lui Moise, la poalele caruia se afla unul din cele mai mari centre de pelerinaj din lume, sacru atat crestinilor, cat si musulmanilor si evreilor, am putut afirma ca intre cer si pamant, intre intuneric si lumina, calea spre Dumnezeu este un drum initiatic, la capatul caruia, privind in urma, te regasesti singur in fata divinitatii, incarcerat in propriile limite, incercari, neputinte si taceri. Acolo, in Sfanta Ecaterina (zona aflata, din anul 2002, sub protectia UNESCO), in vremea calatoriilor pe care le-am facut, de nenumarate ori, in sudul Peninsulei Sinai, am intalnit o comunitate de obarsie romana, si anume - pe cea a beduinilor Gebalieh (Gebalieh - oamenii muntelui, munteni, dar si paznici sau aparatori, in traducere din limba araba), urmasii direct coboratori din robii valahi, adusi cu cincisprezece secole in urma de imparatul bizantin Iustinian pentru a ridica, sluji si proteja Manastirea Sfanta Ecaterina. Citeste mai mult in editia tiparita a revistei "Formula AS"

LUMEA ROMANEASCA

ANCA POP - Ucenita lui Bregovici

"Iubesc Romania si am hotarat sa am rabdare cu ea"

M-am nascut in Moldova Noua, pe malul Dunarii, primul port de la intrarea Dunarii in tara. E un loc minunat, dar nu am amintiri de acolo, pentru ca la trei ani am schimbat locul acela pe altul, aflat mult, mult mai departe: Kitchiner, statul Ontario, Canada. Parintii mei au fugit cu mine din tara, trecand Dunarea, intr-o noapte din luna decembrie, 1987, intr-o barca pneumatica: eu, in varsta de trei ani, mama, de 24, si tatal meu, de 27 de ani. Dincolo era libertatea. Citeste mai mult in editia tiparita a revistei "Formula AS"