BALANȚA (23 septembrie - 22 octombrie) - Ce fel de relații avem cu lumea?

Tana Rosca
Întruchiparea armoniei

Să ne gândim o clipă cum arată o balanță, un cântar clasic, nu unul dintre acestea electronice de azi. Există un braț care unește cele două talere. Pe un taler se așează ceva, să zicem un strugure. Pe celălalt taler se pun greutăți, până când brațul nu mai oscilează, ci rămâne centrat. În acel moment, cele două elemente, strugurele nostru și greutățile s-au împăcat, cele două polarități și-au găsit centrul de echilibru. Mai este ceva la care ne putem gândi, pentru a înțelege cum funcționează o Balanță în carne și oase, cum de îndeplinește ea această funcție de conciliere a doi termeni opuși. Dacă luăm zodiile pe rând și le așezăm în cerc, Balanța va fi prima care întâlnește o zodie opusă, cea a Berbecului. Deci, ei îi revine importanta și nu tocmai ușoara misiune de-a uita, o vreme, de sine, și de a-și în­drep­ta atenția către celălalt. Oare ce-și dorește? Oa­re ce-i lipsește? Cum poate fi făcut să se simtă bine? Acest lucru Balanța îl face instinctiv, pentru că ea este guvernată de Venus, principiul armoniei și al justiției, și tot ceea ce contravine acestui prin­cipiu o deranjează. Și pe Venus, și pe Balanță. Deci devine flexibilă, încearcă să înțeleagă care sunt nevoile celorlalți și să le vină în întâmpinare. Pentru a nu exagera, are nevoie să-și păstreze obiecti­vitatea, altfel se pierde pe ea. Iar Balanța este un semn cardinal, deci are însușiri de lider, și ce fel de lider poate fi cel care uită de sine? Deci, Balanța ar trebui să țină minte că nu degeaba este singura zodie din întregul horoscop care este reprezentată sub forma unui obiect. Asta o va ajuta să rețină că ar trebui să-și păstreze obiectivitatea în relațiile cu cei pe care încearcă întruna să-i împace, pentru ca ei să se simtă în largul lor. În acest punct se impune o precizare: Balanța noastră este cu adevărat o ființă sociabilă, însă nu frecventează orice mediu. Oricât ar fi de atentă cu cei din jur (sau poate tocmai din acest motiv), nu se va duce într-un loc unde poate da peste oameni mediocri și neciopliți. Fără a fi o persoană snoabă, Balanța își rezervă categoric dreptul (unul dintre puținele domenii în care este categorică, fără drept de apel) să interacționeze doar cu persoane sau grupuri civilizate.

Prima impresie

Eleganță. Acest cuvânt este definitoriu pentru Balanță. Pornind de la siluetele lor, cel mai adesea fine și suple, frumos alcătuite, la mișcările efectuate cu măsură și cu distincție, la chipul adesea oval, cu trăsături regulate, animate de cele mai multe ori de un zâmbet discret, prietenos, toate aceste atribute ne pot capta privirea la acești copii ai lui Venus. Și, ca și când toate acestea nu ar fi de ajuns, trebuie să adăugăm că mulți autori prestigioși pun Balanța pe locul întâi și în ceea ce privește eleganța vesti­mentară. Balanța este un semn de aer, deci, legat de funcțiile intelectului, iar felul în care se îmbracă nu este lăsat niciodată la voia întâmplării. O Balanță tipică nu este capabilă să sară într-o pereche oa­recare de blugi și să tragă pe ea primul tricou care-i cade sub mână. A se îmbrăca este pentru Balanță un act elaborat, gândit (și răzgândit), până ce oscilațiile se opresc în punctul central al brațului Balanței, unde armonia între croi, culoare, textură și accesorii nu lasă nimic de dorit. Dar rezultatul final este într-adevăr ceva foarte plăcut privirii, căci ținuta este pusă la punct până la cel mai mic detaliu.
În pofida faptului că Balanța preferă paleta pastelurilor (nuanțele sale preferate fiind to­nu­rile calde de roz pal, gri-bleu și vernil de­licat), aceste culori discrete sunt alăturate cu o asemenea măiestrie, încât atrag atenția mai mult decât toaletele ostentative pe care alții le preferă pentru a-și sublinia perso­nalitatea.
Când întâlnim pe cineva născut sub semnul Balanței, nu suntem frapați de vreun amănunt, ci suntem seduși de întregul ansamblu, de felul rafinat în care se combină toate: vestimentația, părul, machiajul, accesoriile, pentru a crea un tablou plăcut.

Când este singură

Vai și amar! Cuvântul "singurătate" îi provoacă oroare Balanței noastre. Balanța, semnul căsătoriei, al parteneriatului, al asocierii... singură?! Să ne înțelegem bine, nu este vorba despre faptul că ar avea nevoie să fie înconjurată mai tot timpul de societate, dar ea nu se poate concepe pe sine, nu vede sensul existenței sale în lipsa celuilalt taler, al persoanei care-i dă posibilitatea să-și pună în valoare calitățile indiscutabile de partener(ă). Se prea poate ca Balanța să fie semnul care să prefere o relație nefuncțională lipsei unui partener de viață, ori măcar a unui asociat de afaceri, cu care să-și împărtășească o mare parte a existenței. Și totuși, ce face Balanța atunci când e singură? Avem la dispoziție vreo trei scenarii: fie se schimbă (căci, cu Venus ca planetă guvernatoare, este cochetă și când nu-i nimeni prin preajmă, ca să o admire), se îngri­jește, (căci trebuie să rămână frumoasă) și apoi se duce la culcare. Îngrijirea de sine e așteptarea unui viitor în doi. Sau se îmbracă cu grijă, își alege un par­fum subtil, dar cu o notă distinctă, caută ac­ce­soriile cele mai potrivite (asta e o adevărată artă pe care Balanța o stăpânește) și pleacă să se întâl­neas­că cu cineva. Dacă rămâne acasă, face o baie "cu tot tacâmul", își îngrijește pielea, îmbracă ceva lejer, dar deloc neglijent, pentru că urmează să pri­meas­că persoana a cărei prezență să-i alunge singu­rătatea. În cazul în care "talerul-partener" lipsește, Balanța se va mulțumi (căci este o fire flexibilă și e in­te­ligentă) să cheme în vizită un prieten ori o prie­tenă, sub un pretext plauzibil. În felul acesta, Balan­ța va face ca subiectul întâlnirii să fie persoana invitată, care să fie în centrul atenției. Respectivul se va simți, desigur, flatat și chiar obligat față de Balanța cea elegantă, care își ia din prețiosul ei timp liber, pentru a se ocupa de problema lui. Odată ce in­vi­tația Balanței a fost acceptată, bănuiesc că in­tuiți deja ritualul: Balanța se îmbracă frumos, își pune accesorii...

Cu cei din familie

Cariera de diplomat începe pentru multe Balanțe încă din familie. Pentru că are calitatea tot mai greu de găsit în zilele noastre de a asculta cu adevărat plângerile justificate sau simplele văicăreli ale celorlalți și pentru că își dorește ca în familia ei să domnească liniștea și pacea, Balanța devine "trans­latorul". În sensul că va încerca să explice fratelui mai mic felul în care se comportă sora mai mare față de mama. Astfel, el nu se va mai plânge că mama nu-l ia pe el atunci când merge la salonul de înfrumusețare, ci va înțelege că acela nu este un loc pentru băieței. Pacea în familie rămâne ne­tulburată. Dar, în timp, un asemenea comportament se poate întoarce împotriva Balanței noastre. Tot explicân­du-i pe unii altora, ea va ajunge eternul intermediar și, de la un punct încolo, nu va mai face față, pentru că sunt anumite situații în care ceilalți membri ai familiei nu au cum să evite conflictele. Și atunci, Balanța se poate trezi, uneori la propriu, la mijloc. Și nu e plăcut să o încasezi din ambele părți atunci când tu nu dorești decât să creezi ar­monie în jur. În familie începe lecția de fond pentru fiecare Balan­ță. Și anume că există situații în care confruntările nu doar că nu pot fi evitate, dar chiar trebuie să aibă loc. Un alt pericol este ca Balanța să nu-și exprime deloc sau să-și exprime cu prea multe precauții propriile nemulțumiri. În acest caz, deși va continua să funcționeze ca factor de echilibru în economia familiei, în sinea sa, se va simți singură și nu e ex­clus să se umple, până la urmă, de resen­timente.
De aceea este util ca ea să accepte rolul de îm­păciuitoare a familiei, rezervându-și însă dreptul de a-și exprima și nemulțumirile proprii sau de a spune cu mai puține menajamente ceea ce o deranjează la ceilalți. Asta, pentru că în 90% dintre cazuri, păre­rea Balanței este justificată.

Ca frate

Aceeași nevoie de a fi factorul-liant o vedem la Balanță și în atitudinea sa față de frați și surori. Nu putem face, în cazul ei, o diferență între situația în care este primul sau ultimul născut. În ambele ca­zuri, Balanța intervine pentru a calma spiritele, atunci când se încing. E fascinant de urmărit cu câtă abilitate procedează o Balanță de câțiva anișori pentru a-și calma fratele, care e pe cale să devină agresiv. Îi poate întinde spontan batonul de cioco­lată pe care tocmai l-a primit de la mama, pentru că a ajutat-o să decoreze tortul. Fără cuvinte. Fratele agitat va fi probabil surprins că i se întâmplă ceva bun, tocmai când este atât de furios, și nu-l va mai penaliza pe fratele care i-a mâzgălit caietul de matematică. Părinții nici nu apucă să știe ce bala­muc era pe cale să se iște în camera copiilor, dar micuța Balanță, care a acționat instinctiv, oferindu-i celui mânios ceva bun, va reține că acesta este un mijloc eficient pentru a dezarma pe cineva pe cale să atace. Asta, pentru că Balanța are capacitatea înnăscută de-a face cu rapiditate saltul de la concret la abstract. De la batonul de ciocolată, la orice act de bunăvoință capabil să dezamorseze un conflict, într-un moment critic. Copilul Balanță mare are un talent, prin care reușește să îi depășească și pe frații mai mari în ierarhia familiei. Nu este un copil pârâcios, dar atunci când părinții încep să facă o anchetă cu privire la o dandana comisă de copii, va spune adevărul, fără să acuze pe nimeni. Un adevăr pe care părinții să-l poată folosi pentru a înțelege corect situația și de a aplica corectivele corespun­zătoare.

Cu colegii de școală

La fel ca și celelalte două semne de aer, Gemenii și Vărsătorul, Balanța are o aplecare naturală către studiu. Este, la fel ca Gemenii, un semn avid de informații, doar că le tratează cu mai mult discer­nământ. Aparent, îi ia mai multă vreme pentru a procesa anumite subiecte, dar în momentul în care a ajuns la o concluzie în ceea ce le privește, este cu adevărat stăpân pe subiectul în cauză. Acest dis­cer­nământ natural stă la baza multora dintre Balanțele care ajung să ocupe un scaun de jude­cător. Dar cum așa ceva nu există la școală, decât eventual sub forma catedrei, iar acum vorbim des­pre Balanța care stă în bancă, rolul ei de judecător se transformă între colegi în cel de arbitru. Poate că este un clișeu, dar în grupul privilegiat al "celor mai populari" din clasă sau din școală, găsim de multe ori o Balanță care dă tonul. E tot un fel de judecător, doar că se mărginește la a da un etalon pentru ce înseamnă să fii bine îmbrăcat, bine crescut, deci, un arbitru al modei și al codului de interacțiune socială.
Ceea ce-i permite Balanței să-și exercite acest rol, atât de important în anii adolescenței, mai ales, este faptul că nu există o discrepanță între reali­ză­rile ei școlare și cele sociale. Balanței îi place acest rol, iar în dificila perioadă a adolescenței, se poate identifica, uneori prea mult, cu statutul de "miss popularitate", ceea ce o poate determina să rămână la niște valori mai superficiale decât cele pe care le-ar putea atinge, dacă-și valorifică întreg poten­țialul intelectual. Acest pericol apare din momentul în care i se pare normal să-i privească pe cei care nu fac parte din cercul ei privilegiat, cu o condes­cen­­dență amabilă, e drept, dar care decurge dintr-un complex de superioritate.

Cum se poartă față de colegii de serviciu

Pentru că Balanța se numără printre semnele cardinale, adică de persoane pline de inițiativă, care nu se simt grozav să lucreze sub bagheta vreunui șef, multe dintre ele vor merge către antreprenoriat. Dar a fi propriul tău șef înseamnă, din multe puncte de vedere, să fii singur. Coșmarul Balanței! Care e soluția? Păi, ideea de asociere a fost probabil in­ventată la începuturi de o Balanță. Care s-a gândit așa: nu-mi place cu șef. Dar nu-mi place nici singură! Atunci hai să găsesc pe cineva împreună cu care să-mi con­duc aface­rea. Și pentru că Balanța se cu­noaș­te suficient de bine ca să știe care sunt punctele ei forte (negocie­rea, reprezen­ta­rea cu ele­ganță, simțul echi­tății etc.) și știe că ceea ce o exasperează este munca de birou, punerea la punct a stra­tegiei, menți­ne­rea controlului și a disciplinei, va căuta pro­ba­bil un Capricorn sau altă zodie, care să facă ce nu-i place, în locul ei. Același simț al echității menționat mai sus va face ca asocierile Ba­lan­ței să fie de lungă durată, pen­tru că întrea­ga relație de aso­ciere stă sub sem­nul fair-play-ului. Tot el este responsabil pentru lo­ia­li­tatea pe care multe Balanțe o inspiră cola­bo­ratorilor lor. Arareori vedem o Balanță care să favo­rizeze din motive subiective pe vreunul dintre anga­jați sau chiar colegi. Pe de altă parte, dacă obiec­ti­vi­tatea Balanței este manifestată într-o manieră ama­bilă, dar rece, ea nu va reuși să-și fidelizeze angajații.
În cazul în care ea lucrează ca angajat, Balanța va reuși să păstreze relații amiabile cu colegii săi, indiferent cât de diferiți ar fi aceștia ca temperament și competență, și se va strădui să păstreze un mod de comunicare civilizat. Nu va lega însă decât prin excepție prietenii apropiate cu colegii de serviciu, deși nu va uita zilele lor de naștere sau alte ocazii festive din viața lor.

Ca vecin

Atunci când e vorba să se integreze într-o co­munitate în care se mută, Balanța se va comporta ci­vilizat față de vecinii săi, dar va prefera să păs­treze o oarecare distanță. Balanța tipică nu agreează sub nicio formă vizitele neanunțate, mai ales la ore nepotrivite, dar va fi prima care să intervină, atunci când un vecin are o problemă serioasă. Atunci va interveni fără ezistare și cu o determinare care-i poate surprinde pe mulți. Când Balanța dorește cu adevărat să interacționeze cu careva dintre vecini, dincolo de formalul "bună ziua, ce mai faceți, la revedere", va lansa o invitație (nespontană), va cere confirmarea acceptării și orei, iar vecinul invitat se va trezi întâmpinat într-o manieră protocolar-relaxa­tă. Se va mira desigur de unde știe Balanța că bea doar cafea decofeinizată după ora cinci și că o pre­fe­ră cu lapte de migdale. Va fi la fel de surprins când subiectele de discuție vor fi cele care îl in­te­re­sează. Vecinul habar nu are că înainte de a lansa invitația, Balanța s-a interesat foarte serios, și prin­tre ceilalți vecini și pe mediile sociale, despre prefe­rințele și idiosincraziile sale. Nu doar singurătatea este o oroare pentru Balanțe, ci și riscul de a comite vreo gafă. În timp, Balanța va selecta vecinii cu care dorește să dezvolte o relație mai apropiată, dar se va strădui ca ceilalți să nu observe faptul că sunt pe planul doi al preferințelor sale.

Ca amic

Semn al diplomației, Balanța își dorește să aibe relații plăcute cu oamenii cu care interacționează. Dar nu cu orice preț. Dat fiind că forma protocolară, prietenoasă, sub care se prezintă Balanța în plan social îi atrage multă simpatie, ea învață, în timp, cum să semnalizeze atunci când realmente îi face plăcere să interacționeze cu cineva, dincolo de un cadru strict social. Balanțelor nu le place să se avân­te spontan în relații de prietenie, pentru că, trăind sub principiul mode­ra­ției, observă cum, foar­te des, ceea ce începe cu mare entu­ziasm sfâr­­șește de regulă prin a se fâsâi lamentabil.

Ca dușman

E interesant cum Balanța cea con­ci­liantă știe să se po­ziționeze în fața unui duș­man declarat. Prin natura ei, Balanța nu este o persoană conflictuală. Este prea lu­cidă și prea inteligentă pentru a nu-și da seama că în situațiile de conflict, în gene­ral, toată lumea are de pierdut. Dar nu îi este teamă de înfruntarea unui opo­nent, atâta timp cât aceasta decurge pe față, con­tro­lat și bazat pe argumente. Nu pe țipete, nu pe "dreptul forței". Da, min­tea Ba­lan­ței este astfel structurată, încât să taxeze abaterile de la compor­ta­mentul rezonabil și atitu­di­nea de bun simț. În asemenea situații, Balanța poate să devină de o răceală im­placabilă și este greu, dacă nu imposibil, ca preo­pi­nentul să o poată determina să comită vreo greșeală sau să aibă vreo ieșire su­biec­tivă. În aceste momen­te, Balanța devine com­plet impersonală și, după ce l-a executat prin argu­mente fără drept de apel pe zisul dușman, își reia comportamentul civi­li­zat, poate cu o notă de răceală în plus.

Ca prieten apropiat

Balanței îi vine ușor să-și facă prieteni. De cele mai multe ori, oamenii îi vin în întâmpinare, îi doresc prezența, care este plăcută și relaxantă. În ceea ce o privește însă, deși este deschisă față de cei care-o caută, are criterii precise pentru a lega o prietenie apropiată. Pentru Balanță, a fi prieten apro­piat cu cineva nu înseamnă un schimb obli­ga­toriu de mesaje pe zi. Nici împărtășirea fără perdea a tuturor problemelor. Balanța are nevoie de prie­teni cu care să poată discuta la un anumit nivel in­telectual, probleme legate de frumos, de echitate, de relaționare. În cazul în care descoperă această comuniune de interese, precum și un cod social comun, Balanța știe să-și demonstreze devota­men­tul prin cadouri inspirate, invitații la spectacole de calitate sau în locuri nu neapărat de fițe, ci de at­mos­feră. Dă cu plăcere sfaturi, și ele vor fi bine cum­pănite. Balanța va fi moralmente alături de prie­tenii săi, când trec prin încercări. O va face fără ostentație, cu plăcerea reală de-a fi de folos.