Unii oameni au norocul să rămână cu inteligența nealterată până în ultima clipă a vieții lor. Am auzit destule cazuri de bătrâni cu ochii limpezi care la 100 de ani își povestesc viața fără să uite nimic. Alții încep, în schimb, să constate îngrijorător de devreme că memoria începe să le scârțâie, că puterea lor de concentrare scade parcă pe zi ce trece și că le este tot mai dificil să desfășoare mai multe activități în același timp. Dacă pățim așa ceva, nu este cazul să ne speriem. De multe ori, cauzele nu țin atât de vârstă, cât de anumiți factori de ordin fiziologic sau psihologic. Se întâmplă, de pildă, să fim distrați. Adică să fim atât de preocupați de un subiect care ne frământă, ca de pildă o lucrare grea la birou, pe care șeful o cere rapid, o datorie care trebuie plătită urgent, cineva bolnav în familie ori certurile repetate cu partenerul de cuplu, încât să le părem celor din jur de-a dreptul rupți de lume. Astfel de cazuri nu sunt un indiciu al senilității, ci doar un semn că mintea ronțăie atât de intens la osul a ceea ce ne preocupă în străfundurile ființei, încât, pur și simplu, "nu mai avem ochi" pentru altceva. Încă și mai dese sunt situațiile în care, deși avem, să zicem, doar douăzeci și ceva de ani, părem cu capul în nori, pentru că nu avem parte de suficientă odihnă ori suntem un pic cam stresați. Sau, poate, puțin îndrăgostiți...
Feriți-vă de rutină: învățați mereu lucruri noi
Ce ne facem însă când constatăm că problemele noastre de memorie și de concentrare încep să fie la ordinea zilei și nu le mai putem pune pe seama altor factori, în afara declinului asociat vârstei? Ei bine, nici în astfel de cazuri nu trebuie să disperăm. Ce trebuie înțeles de la bun început este că, de multe ori, această tendință nefericită a creierului de a o lua la vale odată cu vârsta ține de pornirea multora dintre noi de a aluneca, treptat, într-o dulce rutină. Ne trezim dimineață, ne bem cafeaua, citim sau nu citim un ziar, facem ce avem de făcut, iar apoi ne așezăm, ore în șir, în fața televizorului... Adeseori, partea cu "facem de avem de făcut" nu are darul de a ne stimula prea mult inteligența, iar zăcutul în fața televizorului, nici atât, mai ales când se rezumă la serialul preferat...
Dat fiind că rutina este în numeroase situații dușmanul numărul unu al agerimii noastre mentale, tocmai combaterea ei reprezintă una dintre urgențe. Iar rutina se combate învățând lucruri noi. Dar care lucru nou este cel mai indicat? Să luăm lecții de pictură? Să învățăm să jucăm ping-pong? Să grădinărim? Să optăm pentru o limbă străină? Să cântăm la chitară ori să mergem la un curs de dans? Vă spun de pe acum că, orice ați alege, mintea dumneavoastră va fi garantat ținută în priză în următoarea perioadă.
Dansul stimulează inteligența, încetinește procesul de îmbătrânire și îmbunătățește memoria
Un studiu realizat de Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York și-a propus să afle dacă există activități fizice sau cognitive care să aibă, realmente, un efect asupra acuității mentale. Desfășurat pe o perioadă de 21 de ani, studiul a conchis că acuitatea mentală este stimulată de activitățile cognitive (șah, cuvinte încrucișate etc.), dar nu și de activitățile fizice. Cu o singură, dar foarte mare excepție: dansul. Potrivit cercetării care s-a concentrat pe persoane inclusiv în vârstă de 75 de ani, cititul reduce riscul apariției demenței cu 35%, rebusurile (dezlegate cel puțin de patru ori pe săptămână) - cu 47%, iar dansul (practicat frecvent) - cu nu mai puțin de 76 la sută. Alte activități fizice, precum ciclismul, înotul sau golful au avut, în schimb, rezultate zero în privința reducerii riscului de apariție a demenței.
De ce este dansul atât de bun pentru mintea noastră? Se pare că el ne sporește conectivitatea neuronală, întrucât, atunci când dansăm, trebuie să luăm rapid o întreagă serie de decizii. Trebuie să ne hotărâm fără ezitare în ce parte să ne rotim, care să ne fie viteza și, nu în ultimul rând, cum să reacționăm la mișcările partenerului. Cu alte cuvinte, trebuie să apelăm la inteligență. Dar dansul are și alte calități: încetinește procesul de îmbătrânire, reduce stresul și stimulează memoria. Pe măsură ce anii trec, celulele cerebrale mor, numele oamenilor, de pildă, devin din ce în ce mai greu de ținut minte. Dacă, în schimb, învățăm lucruri noi, precum dansul, ne putem crea căi neuronale noi, pentru a accesa numele (sau orice altă amintire) uitat.
Cum să dansăm, pentru a ne ajuta creierul la maximum?
* Alegeți dansurile lipsite de coregrafie, care pun mai mult accent pe spontaneitate, decât pe simpla memorare a unor pași. Recomandate sunt, între altele, dansurile de tip foxtrot, vals, swing, rumba ori cha cha. Cele mai bune dansuri sunt cele care vă obligă să luați cele mai multe decizii într-un interval scurt de timp.
* Când dansați în doi și sunteți conduși, aveți avantajul că trebuie să interpretați necontenit semnalele date de partener, ceea ce presupune să luați încontinuu decizii în funcție de acestea. Ideal este să nu dansați mereu cu același partener. Asta vă va obliga să vă readaptați și să țineți seama de mai multe variabile.
* Pentru a vă pune în situația de a lua cât mai multe decizii atunci când conduceți dansul, observați-vă cu atenție partenerul. Ce mișcări îl avantajează cel mai mult? Care dintre semnalele pe care i le transmiteți au succes și care nu? Adaptați-vă în permanență, în funcție de aceste observații. În plus, când conduceți, nu vă mulțumiți să respectați mereu aceleași vechi tipare. Dimpotrivă, încercați de fiecare dată câte ceva nou. Asta va face oricum dansul mai distractiv și pentru cine vă este partener.
* Acționați alert, fluid și flexibil - fiți atenți la toate posibilitățile care se deschid în vria dansului.
* Dansați des! Cu cât mai des, cu atât mai bine și pentru creier. Și începeți cât mai rapid. De preferință, chiar de acum (dar nu înainte de a termina articolul, desigur - în felul acesta, veți afla și ce muzică să alegeți).
Muzica îmbunătățește funcțiile executive ale creierului și ne ajută să ne revenim mai rapid în urma unor accidente vasculare cerebrale
Pentru cine nu le are cu dansul, este timid sau pur și simplu are anumite probleme de sănătate care îl împiedică să practice această artă săltăreață, o altă nemaipomenită opțiune pentru menținerea creierului în formă maximă este muzica, cea despre care filozoful grec Platon spunea că "dă aripi gândirii". Dar nu este vorba doar de a asculta în mod pasiv melodiile care ne plac. În schimb, este foarte util să memorăm melodii și, de ce nu, să încercăm să cântăm noi înșine. Din această perspectivă, muzica aduce nenumărate beneficii creierului. Ea dezvoltă memoria, capacitatea de a asculta, concentrarea pe termen lung, fără întreruperi, precum și capacitățile lingvistice (muzica fiind ea însăși un limbaj). De asemenea, muzica dezvoltă în mod echilibrat ambele emisfere ale creierului, gândirea creativă și abilitățile empatice.
Mai puțin știut este că, potrivit unor studii, muzica poate ajuta creierul să-și revină mai repede în urma unor leziuni sau accidente vasculare cerebrale. O cercetare realizată în 2014 relevă că atât ascultarea, cât și practicarea muzicii, îmbunătățesc funcțiile executive ale creierului atât la copii, cât și la adulți. Iar dacă ne întărim funcțiile executive ale creierului, ne sporește și abilitatea de a trăi în mod productiv și de a înregistra reușite, inclusiv în plan academic.
Un studiu realizat în 2014 în Liverpool a demonstrat, de asemenea, că muzica îmbunățește circulația cerebrală mai ales în emisfera stângă a creierului, asociată limbajului. O jumătate de oră de exercițiu la un instrument (fluier, muzicuță, chitară etc.) face adevărate minuni, oxigenându-ne creierul și redându-ne energia mentală, aflată atât de des după orele prânzului într-o veritabilă stare de avarie.
Recomandări pentru stimularea acuității mentale cu ajutorul muzicii:
* Ascultați cu maximă atenție melodiile preferate, încercați să le memorați și apoi să le reproduceți vocal.
* Dacă nu știți să cântați la un instrument și nici nu sunteți dispus să învățați să faceți asta, puteți măcar să țineți ritmul unor melodii cu ajutorul propriilor palme. Și acest tip de activitate vă pune la încercare atenția distributivă, memoria și viteza de reacție.
* Cel mai mult și mai mult veți beneficia de pe urma muzicii cântând la un instrument sau cu vocea, alături de prietenii sau familia dvs. Important pentru creier este că, astfel, sunteți siliți să vă corelați și cu alții și să le intuiți din vreme intențiile. Un exercițiu grozav de plăcut este, în acest sens, mersul la colindat.
Învățarea unei limbi străine amână apariția senilității
Slavă Cerului, spre deosebire de alte nații, românii au o adevărată aplecare pentru limbile străine! Asta îi poate ajuta pe mulți dintre noi, întrucât, după cum o demonstrează studiile științifice, învățarea unei limbi străine are inclusiv darul de a ține senilitatea la distanță. Pentru a testa beneficiile învățării unei limbi străine asupra creierului, BBC a realizat și un experiment, în colaborare cu doi cercetători de la Universitatea din Edinburgh: neurologul Thomas Bak și experta în bilingvism Antonella Sorace. Vreme de patru săptămâni, 20 de voluntari au frecventat de trei ori pe săptămână un curs de spaniolă. După cele două ore de curs, participanții au primit și teme. Înainte, ei au trecut prin teste cognitive care le-au măsurat atenția, memoria și flexibilitatea mentală. Voluntarii au fost împărțiți cu atenție în două grupe de vârstă: jumătate aveau între 18 și 30 de ani și jumătate, peste 56. La finalul cursului, toți participanții au fost din nou supuși acelorași teste cognitive și toți au obținut rezultate mai bune. Cel mai mult au beneficiat însă cei trecuți de 56 de ani. Dar de ce este o limbă străină mai bună pentru mintea noastră decât, să zicem, un joc precum Sudoku? Pentru că învățarea unei limbi străine implică mai multe zone diferite ale creierului și sporește conectivitatea dintre aceste regiuni. Mai mult: învățarea unei limbi străine poate amâna cu până la cinci ani riscul apariției demenței și are, totodată, darul, la fel ca muzica, de a ne ajuta să ne revenim mai repede de pe urma unui accident vascular cerebral.
Jocuri și tehnici pentru stimularea memoriei
Deși nu sunt la fel de eficiente ca dansul, muzica sau învățarea unei limbi străine, numeroase alte metode ne mențin acuitatea mentală, multe fiind asemuite unui soi de "gimnastică" pentru creier. În afară de Sudoku, deja menționat, avem la dispoziție sute de alte jocuri care ne pun mintea la încercare, cele mai populare fiind șahul, integramele, scrabble-ul, bridge-ul sau puzzle-urile. Ideal este să alternați diferitele jocuri și, desigur, să învățați în permanență unele noi. De asemenea, este de preferat să alegeți acele jocuri de inteligență care presupun existența unuia sau mai multor parteneri, astfel încât să aveți mereu parte de acel element-surpriză, atât de necesar menținerii agerimii noastre. Această abordare are totodată avantajul de a presupune socializare, un alt factor care ne stimulează materia cenușie.
În afară de jocuri, putem apela la o serie de exerciții speciale, menite să ne îmbunătățească memoria. Iată câteva dintre ele:
* Faceți o listă din cuvinte alese la întâmplare. Încercați să o memorați, făcând diverse asocieri, astfel încât un cuvânt să vă conducă la altul. Puteți de asemenea să creați rime amuzante sau să țeseți povestioare în jurul noțiunilor pe care doriți să le memorați.
* Încercați să rețineți numele oamenilor cu care faceți cunoștință, apelând la asocierea lor fie cu ceva care le este caracteristic (Ion este un instalator de nota 10), fie cu o altă persoană cu un nume similar (Ion îl cheamă și pe cumnatul meu), fie cu te miri ce altceva (nu cumva am învățat și la chimie despre "ion"?)
* Exersați-vă permanent memoria, învățând pe de rost cât mai multe dintre numerele aflate în agenda dvs. telefonică. Nu se știe niciodată când veți avea nevoie de ele. Dacă detestați numerele, memorați câteva versuri pe săptămână. Drept bonus, veți avea astfel ocazia să vă impresionați prietenii cu cultura dvs. generală.