"Ideea că dansând putem fi mai buni e minunată. Putem exprima foarte multe prin ceea ce ne unește, iar dansul asta face. Lucrurile complexe sunt formate din altele mai simple, iar din acestea, dacă le putem înțelege și structura, pot rezulta forme infinite. Dansând pe scena de pe acoperișul TNB, m-a fascinat cerul, iar spectatorii au descoperit, la rândul lor, această neobișnuită (pentru o sală de teatru) dimensiune, pe care îi invit s-o descopere și pe tinerii cu care lucrez acum.
În lucrul meu cu aceștia, am plecat de la ideea pasului, al unui "prim pas", care mi se pare foarte importantă. Primul pas al copilului mic, apoi primul pas al omului pe lună, iar de aici orice e posibil. Am descoperit de-a lungul timpului, prin mijloace proprii (ceea ce mi-a luat mult timp și efort), niște chei ale spectacolului coregrafic; iar ceea ce fac eu acum, nu este numai să-i învăț pe tineri niște mișcări sau niște feluri de a se mișca, ci, mult mai mult decât atât: le dăruiesc «de-a gata» unele dintre aceste chei. Cheia mică descuie poarta mare... deci, în general, atât mintea cât și talentul", a declarat Gigi Căciuleanu.
"Am gândit spectacolul ca pe o poetică de geometrie spațială, o matematică de jonglerii clovnești. M-am bazat pe ceea ce m-a inspirat în primul rând: tinerețea și disponibilitățile teatral-corporale ale celor pe care i-am descoperit lucrând la pregătirea Galei Hop", a mai spus faimosul coregraf.