Dor de acasă

Ciprian Rus
S-a tot vorbit în ultima vreme despre cât de mare este numărul românilor aflați în străinătate.

S-au avansat tot fe­lul de variante, una mai dezolantă decât cealaltă. E limpede că sunt foarte mulți români și e limpede - s-a văzut asta și anul trecut, pe 10 august, și anul acesta, pe 10 august - faptul că mulți dintre ei sunt, desigur, prezenți din­colo, dar sunt cu mintea și cu sufletul, tot timpul, ală­turi de România. Mulți au spus-o limpede la mitingurile diasporei din Piața Victoriei, mulți au demons­trat-o stând cu orele prin secțiile de vo­tare de afară, la ultimele runde de ale­geri: le pasă de ce se întâmplă aici, la noi, vor să revină cât mai curând în Ro­mâ­nia. Chiar dacă au condiții mai bune din­colo, îi apasă dorul de casă...
Și totuși, abia după mai bine de un deceniu de la intrarea în Uniunea Eu­ropeană și de la prăvălirea spre Vest a valului de migranți români, avem un studiu mai amplu despre diaspora ro­mâ­nească și despre perspectivele ei de vii­tor. Este vorba despre un studiu desfă­șurat în perioada iulie - august 2019, de către agenția de cercetare Open-I Re­search, la cererea RePatriot - Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online, de către aproape 2000 de români emigrați în țări precum Spa­nia, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franța, Canada, Aus­tria, Norvegia sau Belgia. Revelația stu­diului o reprezintă faptul că 47% dintre ro­mânii emigrați, practic jumătate din­tre ei, vor să se întoarcă în țară. Motivul: dorul năpraznic care le seacă puterile. Ei vor să fie din nou acasă (73%) pentru a fi alături de cei dragi (46%). O treime dintre ei pun dorința lor și pe faptul că vor să facă ceva pentru România. Dar și cazul celor care nu iau, pe moment, în calcul, o revenire în România, e foarte in­­teresant. Cei mai mulți dau vina pe co­­rupția din țară (83%) și pe viața po­litică actuală (72%). Doar ele ar trebui să se schimbe, pentru ca mai mult de jumă­tate dintre românii noștri din afară să se întoarcă acasă!
Dragoș Anastasiu, fondator al firmei Eurolines și unul dintre susținătorii stu­diului RePatriot, a sintetizat cel mai bi­ne ce avem de făcut ca țară, pentru a ni-i apro­pia mai mult pe cei de afară. "Pen­tru România, diaspora este o comoară și ea trebuie tratată ca atare. Prin­ci­pa­lul lucru pe care românii și, mai ales con­­ducătorii lor, trebuie să-l arate dias­porei este respectul. Acest respect poate fi dovedit în diferite momente, care sunt importante pentru diaspora: momentul votului, momentul în care revine dias­po­ra temporar acasă, în vacanță, mo­men­tul în care diaspora revine pen­tru tot­deauna, momentul recunoașterii di­plo­melor din străinătate sau momentul re­că­pă­tării cetățeniei române, dacă au re­nun­țat la ea și o doresc înapoi". Nu doar studiul RePatriot, ci și acțiunile punc­­tuale, concrete, ale celor din dias­pora, ne-au dovedit în ultimii ani atașa­men­tul celor plecați față de România. E limpede că viitoarea guvernare va trebui să își asume un program clar, de readu­ce­re în țară a valorilor pe care le-am pier­­dut dincolo de graniță. Sunt zeci de mii de studenți, sunt absolvenți de top, sunt pro­fesioniști de prima mână, sunt oa­meni cu cultul lucrului bine făcut, care abia așteaptă un semn să revină. Iar acel semn trebuie să vină până nu e prea târziu! Dorul de casă al diasporei e prea mare...