Prevenție: ce-și dorește inima?
Să ne mișcăm!
Un rol esențial în sănătatea inimii îl dețin alimentația și mișcarea. Antrenamentul de rezistență practicat consecvent pentru stimularea sistemului cardiovascular nu reprezintă o noutate, dar se cuvine amintit, deoarece rămâne un element deosebit de important. Datorită sportului, vasele de sânge își mențin elasticitatea, tensiunea se stabilizează, valorile crescute ale lipidelor sangvine revin la nivelul normal, sistemul imunitar se consolidează și riscul de diabet scade. Pentru protecția inimii se consideră optim să faceți sport de trei până la de cinci ori pe săptămână, programul având o durată minimă de 30 de minute. "Nu trebuie să avem ambiția de a concura cu sportivii de performanță", ne învață cardiologii. "Însă exercițiul fizic este necesar. În fiecare zi, puțin efort ne face bine".
Să mâncăm sănătos!
Nu există dubii nici în privința dietei preferate a inimii. Nenumărate studii confirmă că riscul de afecțiuni cardiovasculare se reduce cu atât mai mult cu cât alimentația se orientează mai fidel spre tradițiile gastronomice ale populației din regiunea mediteraneană. Dar când spunem aceasta, nu ne gândim la paste, pizza și panetone, ci la acea combinație sănătoasă de legume și fructe proaspete, pește și fructe de mare, grăsimi benefice, procurate din nuci, semințe și ulei de măsline. Peștele marin gras, ca somonul sau scrumbiile, este o sursă bogată de acizi grași Omega-3, de aceea ar trebui inclus în meniu de două ori pe săptămână. În schimb, se recomandă reținere în ceea ce privește consumul de carne.
Să slăbim!
De asemenea, e necesar să ne ținem permanent sub control greutatea corpului. Constituie o amenințare reală pentru inimă nu atât zonele problematice cunoscute (șoldurile, coapsele și fesele), cât mai ales depozitul de grăsime format pe abdomen, fiindcă el este activ hormonal. Fiecare kilogram adăugat sporește riscul de diabet sau dislipidemie.
Să nu fumăm!
Un alt mare beneficiu pentru inimă se obține prin renunțarea la țigări. Căci la fumători, riscul de infarct este de cinci sau șase ori mai ridicat decât la nefumători. Nicotina, o substanță toxică agresivă, atacă masiv vasele de sânge, favorizând sclerozarea arterelor. "S-a dovedit că persoanele care se abțin de la consumul de tutun își reduc nu doar riscul de boli cardiovasculare, ci și riscul de cancer sau de afecțiuni ale căilor respiratorii. Iar acest risc scade la foarte scurt timp după renunțarea hotărâtă la fumat", subliniază medicii.
Rolul echilibrului psihic
Inima reacționează la toate emoțiile trăite de noi: frică, mânie sau fericire, deoarece între ea și creier există o comunicare neîntreruptă, realizată prin intermediul impulsurilor electrice, al hormonilor și neurotransmițătorilor. În ultimii ani, cercetătorii au descoperit că la nivelul inimii există circa 40.000 de celule nervoase ce compun un sistem neuronal autonom, aflat în legătură cu creierul. Totodată, au fost identificați în creier neuroni care influențează tensiunea arterială și ritmul cardiac.
Conexiunea dintre cele două organe explică și faptul că problemele psihice se repercutează negativ asupra activității inimii. Cea mai cunoscută dintre afecțiunile ei, provocată de un stres ce depășește capacitatea pacientului de a-l gestiona, este cardiomiopatia de stres (așa-numitul "sindrom al inimii frânte"). Ea e declanșată nu numai de o dezamăgire suferită în dragoste, cum ar sugera denumirea sa uzuală, ci de orice șoc emoțional negativ, cum ar fi și un eșec profesional, dispariția unei persoane apropiate sau altele asemănătoare. În astfel de situații, crește enorm secreția de hormoni ai stresului, ceea ce perturbă funcționarea inimii. Un efect similar îl are și mânia. Examinând 12.461 de cardiaci care se găseau în faza de recuperare după un infarct, autorii unui studiu realizat în SUA au constatat că enervarea sporește de 2,4 ori riscul de infarct. Un alt studiu, de astă dată german, indică drept factor de risc și expunerea prelungită la un nivel ridicat de zgomot. În final, specialiștii concluzionează: "E dificil să determinăm științific în ce măsură și din care moment va fi afectată inima de emoțiile negative, întrucât acesta este un proces strict individual. Fiecare om ar trebui să aibă mare grijă de calmul și de echilibrul său lăuntric".
Pe scurt, despre principalele afecțiuni ale inimii
Boala coronariană
Mai des întâlnită sub denumirea de cardiopatie ischemică, boala coronariană constă în îngroșarea sau îngustarea arterelor coronare care irigă mușchiul inimii. Aceasta se întâmplă din cauza plăcilor de aterom depuse pe pereții lor, a inflamării, sclerozării și rigidizării pe unele segmente. Ca principal simptom, apare o durere în jumătatea stângă a pieptului sau o senzație de apăsare dureroasă la nivelul toracelui (în termeni medicali: angină pectorală). Pentru îmbunătățirea irigației sangvine a miocardului, ameliorarea disconfortului resimțit de bolnav și prevenirea unor consecințe dramatice, cum ar fi infarctul, se apelează în anumite situații la un tratament medicamentos. O altă posibilitate este dilatarea porțiunilor îngustate ale vaselor coronare, prin instalarea unor stenturi sau ocolirea lor printr-o operație de by pass. Cardiopatia ischemică apare de două ori mai frecvent la bărbați decât la femei. Atât pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele care au dezvoltat deja această afecțiune, schimbarea stilului de viață trebuie să reprezinte o prioritate.
Valvulopatiile
Inima este prevăzută cu patru valve, niște pliuri membranoase care au rolul de a dirija fluxul sangvin în interiorul ei, îndreptându-l într-o singură direcție. În majoritatea cazurilor, problemele apar în partea stângă a cordului, anume la valva aortică și cea mitrală, fiindcă acestea două au de suportat o solicitare mecanică mai intensă. Poate surveni la un moment dat o stenoză valvulară, ceea ce înseamnă că valva prezintă o îngustare anormală, cauzată de sclerozare. Pe lângă tratamentul chirurgical clasic, constând în înlocuirea valvei defecte, se aplică în ultimii ani și metoda implantării unei valve cardiace biologice. Aceasta este o tehnică modernă, avantajoasă, datorită faptului că se scurtează timpul de oprire a inimii, reducându-se astfel riscul operator.
O altă afecțiune este insuficiența valvulară: când valva nu mai închide perfect orificiul pentru a cărui etanșeitate este responsabilă, deci când nu-și mai îndeplinește corespunzător funcția de supapă, ea permite apariția unui reflux de sânge, respectiv inversarea direcției fluxului sangvin. Ca simptom caracteristic, se constată dificultatea de a respira (dispneea). Și hipertensiunea poate indica prezența acestei afecțiuni. Deseori, suferinzii observă că le-a scăzut considerabil capacitatea de efort și că obosesc foarte repede. În funcție de starea valvei, se poate face o reconstrucție chirurgicală a ei sau, în caz contrar, medicii vor opta pentru montarea unor proteze mecanice ori biologice. Fiindcă nu sunt excluse complicațiile ulterioare, pacienții care poartă asemenea proteze vor fi monitorizați pentru tot restul vieții.
Bolile valvelor cardiace pot fi ereditare, dar și favorizate de înaintarea în vârstă sau intervenite ca o consecință a infarctului, a afecțiunilor miocardului, a hipertensiunii arteriale severe sau a unei infecții bacteriene.
Tulburările de ritm cardiac
Când se abate de la ritmul ei normal, inima poate să bată prea lent - sub 60 de bătăi pe minut (bradicardie), prea repede - peste 90 de bătăi pe minut (tahicardie) sau neregulat. Pe primul loc printre tulburările de ritm cardiac se situează fibrilația atrială. Ea se manifestă prin contracții haotice ale atriilor (care trebuie să ajute la alimentarea cu sânge a ventriculelor). La fiecare bătaie a inimii, ajunge în ventricul o cantitate insuficientă de sânge, randamentul inimii scade, pulsul iese din ritm, sângele stagnează în atrii și astfel crește riscul formării de cheaguri, care pot provoca un accident vascular cerebral. Simptomele tulburărilor de ritm cardiac sunt foarte diferite. Bradicardia își anunță deseori prezența prin extrasistole, amețeli, colapsuri cardiovasculare de scurtă durată, stări de confuzie, eventual și tulburări de vedere sau de vorbire. Tahicardia dă naștere la palpitații, ritm cardiac accelerat și nervozitate.
Infarctul miocardic
Rareori se produce din senin, de obicei fiind precedat de reacții în lanț. El se declanșează în momentul când un tromb obturează una dintre arterele coronare, care este deja îngustată. Acest accident limitează sau întrerupe total irigația sangvină și aprovizionarea cu oxigen pe o anumită porțiune a mușchiului cardiac. Simptomele tipice sunt: dureri în piept, o senzație puternică de apăsare și de constricție în tot coșul pieptului sau dureri înțepătoare, care pot radia într-unul din brațe (mai frecvent stângul), în gât, umăr, spate sau abdomenul superior. Atenție: spre deosebire de bărbați, femeile au adesea simptome difuze, ca dificultățile de respirație, starea de slăbiciune, durerile în zona gâtului și a cefei, greața și vărsăturile. În cazul când vă aflați într-o asemenea situație, trebuie să sunați neîntârziat la numărul pentru urgențe. Fiecare minut contează și vă poate salva viața.
Insuficiența cardiacă
La pacienții cu insuficiență cardiacă, inima nu mai reușește să pompeze în sistemul circulator o cantitate de sânge pe măsura necesităților organismului. Se ajunge aici din diverse motive: în urma unui infarct, a tulburărilor de ritm cardiac, ca și din cauza unei afecțiuni a miocardului sau a unei anomalii cardiace congenitale. În funcție de gravitatea bolii, disconfortul se manifestă cu grade diferite de intensitate: la început, dispneea este provocată doar de eforturile fizice excesive, apoi și de cele mai ușoare. Când insuficiența afectează ventriculul stâng, respirația bolnavului se accelerează și el evită să se întindă în pat, având tendința de a sta ridicat în șezut, pentru a putea să respire mai ușor. Are accese de tuse, transpirații reci și este stăpânit de neliniște. În timpul respirației, se aud zgomote horcăitoare, provenite din plămîni. Dacă ventriculul care nu funcționează normal este cel drept, se produce o retenție de lichide în zona gleznei și a tibiei. Într-un stadiu mai avansat al bolii, apar edeme cutanate pe coaste, fese și organele genitale. Netratată, boala evoluează în timp și poate amenința chiar viața suferindului.
În prezent, insuficiența cardiacă este diagnosticată de cele mai multe ori la scurtă vreme după debut. În aceste condiții, există posibilitatea de a ameliora simptomele, fie printr-un tratament medicamentos, fie printr-o intervenție chirurgicală, în așa fel încât pacienții să poată duce o viață activă, în ciuda bolii.
O inimă de femeie bate altfel decât o inimă de bărbat
Datorită estrogenului, femeile sunt în principiu mult mai bine protejate până la menopauză, împotriva aterosclerozei și a infarctului. Însă, o dată cu intrarea în menopauză, riscul crește enorm. Îngrijorător este mai ales faptul că primul infarct face de două ori mai multe victime printre femei decât în rândurile bărbaților. Explicația: în general, femeile apelează la serviciul de urgență cu o întârziere de 15-30 de minute, deoarece nu-și iau în serios simptomele. Nu-și dau seama de gravitatea situației, pur și simplu pentru că infarctul se manifestă la ele în alt mod. Pe lângă simptomele clasice, cum sunt durerile în piept, femeile acuză dificultăți de respirație, senzații de greață, vărsături, dureri de spate, ceafă și maxilare.
Și medicamentele acționează altfel, sunt metabolizate și stocate în mod diferit în organismul femeii. De aceea, dozele mai mici sunt adesea suficiente. Însă nu toți medicii țin seama de această particularitate.
Inima primită de la un donator și cea artificială
În momentul când tratamentele nu se mai dovedesc capabile să-i ofere o ameliorare bolnavului ajuns în faza unei insuficiențe cardiace avansate, unica variantă terapeutică de luat în considerare rămâne transplantul. Astăzi, rata de supraviețuire după cinci ani de la această intervenție chirurgicală se ridică la 70%. Din păcate, numărul donatorilor fiind insuficient, timpul de așteptare se prelungește - iar pentru unii bolnavi, donatorul se ivește prea târziu. Cei ce nu au probleme de sănătate la alte organe pot fi ajutați, cel puțin temporar, prin implantarea unei inimi artificiale. Este vorba de un dispozitiv acționat electric, care preia în locul inimii funcția de pompare a sângelui, dispunând de o baterie exterioară reîncărcabilă, ce trebuie realimentată la intervale de circa 6 ore. În același timp, "utilizatorii" vor trebui să-și administreze permanent anticoagulante și medicamente pentru controlul tensiunii. Chiar dacă se confruntă cu inconvenientul de a avea un cablu care le iese din corp pentru a fi conectat la bateria pe care sunt obligați s-o poarte pretutindeni cu sine, pacienții par să se acomodeze foarte bine cu inima artificială, beneficiind astfel de șansa de a-și prelungi viața cu mulți ani. De altfel, specialiștii continuă să perfecționeze dispozitivul, reușind să creeze modele cu dimensiuni din ce în ce mai reduse. La noi în țară, primul implant de acest tip a fost realizat la Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș, în anul 2015.
Actualmente, în lume, și metodele operatorii evoluează, devenind tot mai puțin invazive. Iar o specialitate medicală nou apărută, psihocardiologia, se ocupă de asistența psihologică specială, necesară persoanelor traumatizate de un infarct recent sau de o operație pe cord. Ele sunt ajutate să-și depășească deznădejdea și spaimele, izbutind să se reintegreze într-o existență normală. De asemenea, o veste încurajatoare ne vine din SUA: un cercetător de la Harvard Medical School a găsit modalitatea de a bloca o anumită genă, responsabilă pentru creșterea nivelului de colesterol din sânge. Dacă testele ce urmează a fi efectuate cu concursul unui mare număr de voluntari îi confirmă descoperirea, înseamnă că peste câțiva ani va fi posibil ca o simplă injecție preventivă să ofere multor oameni protecție contra pericolului de a dezvolta o afecțiune cardiovasculară.
Ajutor de la farmacie
* Magneziul produce efecte benefice asupra tensiunii arteriale și a sănătății inimii. Ca surse din cele mai consistente, putem aminti nucile, orezul natur și fulgii de ovăz. Dacă există efectiv o carență, se poate apela și la suplimente nutriționale.
* Ciupercile Mu-Err, deosebit de apreciate în bucătăria chinezească, sunt nu numai foarte bogate în proteine, ci și valoroase prin eficiența lor terapeutică: ele subțiază sângele și previn formarea trombilor, scăzând astfel riscul de infarct și de accident vascular cerebral.
* Păducelul dilată arterele coronare, prin urmare îmbunătățește irigația sangvină a mușchiului cardiac.
* Pacienții cu hipertensiune și tulburări ale irigației sangvine au deseori un necesar crescut de vitamine din complexul B și arginină. Acestea pot fi procurate din comerț, în nenumărate variante.