Așa cum Soarelui, cel care guvernează semnul Leului, i se pare normal ca planetele să graviteze în jurul lui, așa i se pare normal și Leului ca, din punct de vedere social, să fie în centrul atenției. Sau cel puțin undeva prin apropierea centrului. Este aceasta oare o pretenție nejustificată? Continuarea analogiei ne va oferi răspunsul. Astrul zilei este într-o continuă combustie, producând întruna lumină și căldură. Viața, sub nesfârșitele ei forme, nu ar fi posibilă în lipsa acestei generozități solare. O definiție pe care o mare școală de misterii o dă Soarelui sună cam așa: "Soarele este acel corp celest, care dăruiește fără limite, fără a se dărui însă pe sine". Această descriere subliniază capacitatea Soarelui de a-și oferi razele fără a face distincții între cei asupra cărora se revarsă lumina sa. Acel "sine", pe care Soarele nu-l dăruiește, este valoarea sa de etalon, de punct fix.
Ce s-ar alege din sistemul nostru solar dacă astrul zilei ar decide să-și schimbe traiectoria?! Să plece în vizită la alt Soare? Ce s-ar alege de "curtenii" planetari ai Soarelui-rege? În funcție de cine și-ar defini rolul și identitatea? Iată câteva dintre motivele pentru care, oriunde s-ar găsi, Leul se străduiește (și de cele mai multe ori reușește) să dea tonul întrunirilor sociale. Dacă nu reușește să ajungă la cârma unui grup deja existent, va crea el unul, în jurul său, pentru da un exemplu despre cum se socializează mai bine. Da, Leul este un semn competitiv și îi place să creeze reguli. La curțile regale se numea "etichetă", iar Leul modern are aceeași nevoie instinctivă de a stabili o ierarhie socială, în funcție de criterii, pe care cei mai mulți dintre curtenii săi le acceptă și le preiau. Regele-Leu nu este vreun democrat, el vrea egalitate, dar nu pentru căței, își dorește doar compania persoanelor de soi. Sigur, poate fi generos și de ajutor față de cei pe care-i consideră inferiori sieși, însă nu-i va considera nicicând egalii săi. El caută un anturaj format din persoane cunoscute, respectate pentru meritele lor, dar cărora, cel puțin pe plan social, să le trezească admirația.
Prima impresie
Semnul distinctiv al regelul animalelor este coama. Ea îi asigură o prestanță aparte, întrucât transmite o senzație de putere și control. Leii bipezi se fac și ei remarcați adesea printr-o podoabă capilară bogată, care se așează în jurul chipului lor precum coama leonină. E evident, o cunună de păr bogată poate atrage privirea, dar numai pentru o clipă. Ce menține atenția asupra Leului, mai ales atunci când îl întâlnim la un eveniment social, este capul ținut sus, ținuta regală (atunci când stă în picioare) și intensitatea privirii. Nu prea s-au născut Lei care să evite privirea cuiva. Că cine a mai văzut un rege cu o privire sfielnică sau căruia ochii să-i fugă în toate părțile?
O altă caracteristică prin care Leul se face remarcat este gestul larg, adeseori dramatic, cu ajutorul căruia își subliniază spusele. Interesant e că mimica e mai puțin vie, de multe ori, decât limbajul corporal și postura. Mai puțin vie nu înseamnă mai puțin expresivă. Altfel nu s-ar număra atâția actori de succes printre reprezentanții acestei zodii solare.
În fine, un detaliu aparent, dar care în cazul Leului îi subliniază personalitatea, este stilul vestimentar. Îmbrăcămintea discretă e rezervată la Leu doar pentru ocazii funerare. Leul, ca zodie, este înzestrat cu stil, având un simț înnăscut al formelor și culorilor. Dar în ceea ce le privește pe Leoaice, nevoia de a fi în centrul atenției le poate determina să exagereze cu accesoriile sau cu parfumurile. Putem spune că, pentru Leu, etalarea unui stil luxos este o formă de a-și aroga prestigiul. A nu se înțelege de aici că Leoaica ar fi imitatoarea vreunui stil impus de o vedetă sau tributară efemerelor tendințe ale modei. Ea își manifestă propria personalitate prin stilul vestimentar și găsește, nu arareori, imitatori. În ceea ce-i privește pe bărbați, ei par să fi adoptat motto-ul american "dress for success", pornind de la premiza (greu de contrazis) că îmbrăcămintea formală, elegantă, îi ajută să obțină ceea ce-și doresc.
Când este singur
Cum altfel să se simtă un Leu singur decât ca un Leu... în cușcă? Se știe doar că într-o singură cușcă nu prea are cum să ia cu el o suită de curteni. Iar în lipsa acestora, un Leu singur se simte... singur. Ce este un actor, într-o sală goală? Până și la repetiții există acolo un regizor, un sufleur, ceilalți actori. Leul nu poate suferi singurătatea, motiv pentru care își alege, adeseori, măcar un companion din regatul felinelor. E vorba, desigur, despre pisici. Dar acestea nu reprezintă decât o soluție parțială. Pornind din nou de la simbolul regelui, ca fiind definitoriu pentru Leu, putem să-i înțelegem nevoia unui anturaj permanent. Regele trăia îndeobște într-un castel, nu într-o garsonieră, se putea retrage în solitudine, dacă simțea nevoia să o facă, dar fiind sigur că dispunea de o armată de oameni, care puteau fi prezenți pentru el în orice clipă, când dorea să iasă din izolare.
Dar ce face Leul de astăzi, care trăiește în așa-zisa garsonieră? Dacă nu are încotro și majoritatea fanilor lui sunt offline, se va deda cel mai probabil unei ocupații creative, în timpul liber. Leoaica poate încerca combinații vestimentare noi, din garderobul ei ticsită. Leul se apucă să lucreze la un tablou sau, dacă este îndrăgostit, să învețe un sonet de Shakespeare, cu care să-și cucerească iubita. Aceste perioade de singurătate creativă (singurele care-i plac) se pot solda de multe ori cu un câștig foarte pe placul Leului: admirația publicului, pentru ceea ce a reușit să creeze. Și, uneori, chiar și un câștig material, căci ceea ce produce e, de multe ori, de o calitate remarcabilă.
Printre plăcerile creative ale Leului nu se numără decât arareori gătitul. Adică, ar găti el, dacă ar avea cine să-i curețe cartofii, să-i taie ceapa și să ducă gunoiul. În ceea ce privește spălatul vaselor și curățatul aragazului, nu se va plânge însă, pentru că, fiind un semn fix, îi place ca lucrurile să fie curate și la locul lor. Evident, ambele ocupații vor fi efectuate cu gesturi hotărâte și dramatice, iar Leul va aștepta (conștient sau nu) ca următoarea persoană care-i va intra în bucătărie să-i facă un compliment legat de ordinea impecabilă ce domnește acolo.
Cu cei din familie
Nici nu și-a făcut bine apariția pe lume, că micul Leu începe să-și demonstreze voința. De altfel, acesta este verbul zodiei, "a voi". Nu e vorba că plânge noaptea sau că face, una-două, câte-o criză de personalitate. Atâta timp cât simte că atenția celorlalți este ațintită asupra sa, nu va ridica probleme părinților. Dacă este ajutat să devină rege peste micul său univers format din jucării, creioane colorate și plastilină, va fi mulțumit să își mânuiască acești mici supuși cu creativitatea-i caracteristică, ore în șir. Dar când apare fatidicul "vreau", și cei care-l educă nu sunt de acord cu voința micului rege, iacătă și criza de personalitate. Aici se potrivește de minune un principiu educațional care, redus la o singură frază, ar suna cam așa: e bine că vrei, dar mai întâi învață să poți să obții ce vrei! Singur, nu să-i pui pe alții să se execute, ca să-ți facă pe plac! În felul acesta, Leul va înțelege de mic că putința trebuie să preceadă voința, ceea ce nu va face decât să i-o întărească pe cea din urmă. Astfel, copilul Leu va fi mai puțin înclinat să dorească să se impună și încurajat să se străduiască să obțină prin propriile forțe ceea ce-și dorește.
Pe de altă parte, Leuțul reacționează atât de frumos, când cei din jur îi fac demonstrații de iubire, îi oferă cadouri etc., încât îți vine să-i tot dai ceea ce-și dorește. Acesta este un risc de care trebuie să își dea seama cei care îl educă.
Ajuns la vârsta maturității, Leul va rămâne loial familiei sale. Deși Leul aspiră la poziții sociale înalte, niciodată nu-și va renega propria familie, indiferent cât se simplu ar fi mediul din care provine. La urma urmei, familia s-a dovedit destul de nobilă încât el să catadicsească să se nască printre membrii săi, nu-i așa?
Ca frate
Atunci când este mic, Leul poate să devină răsfățatul familiei. Unu - pentru că este ușor să cedezi în fața satisfației lui radioase, când i se face pe plac, doi - pentru că devine imposibil când nu i se face pe plac. Pe măsură ce crește, Leul, mai ales dacă se întâmplă să fie fratele cel mare, încearcă instinctiv să se erijeze în modelul de urmat pentru frații și surorile sale mai mici. De cele mai multe ori, reușește să se impună, măcar în parte, prin exemplul pe care îl dă.
De regulă, este generos. Cu timpul, banii, afecțiunea sa. Când dă, dă ca un rege, nu ca un bancher cărpănos. Și ce este și mai frumos e că nu așteaptă ca frații să-i întoarcă favorurile. Așteaptă însă să primească recunoștință și admirație pentru faptul că le-a făcut.
Forța caracterului leonin se mai recunoaște și după faptul că este protector cu toți frații deopotrivă, indiferent dacă se înțelege mai bine cu unul sau cu altul. În cazul în care se găsește în rolul mezinului, el va aborda altă tactică, arătând fiecăruia dintre frați cât de specială este legătura dintre ei doi. E lesne de înțeles că toți vor încerca să-i rămână în grații, pentru a păstra acea legătură, pe care o simt ca fiind privilegiată.
Cum se poartă față de colegii de școală
Nu toți Leii sunt studioși din fire, deci, învățatul de dragul învățatului s-ar putea să nu îi motiveze. Dar toți sunt ambițioși și nu le place să le-o ia cineva înainte. Avem deci două scenarii posibile: să avem un Leu pe modelul sportivului care dă tonul printre băieți și atrage, în același timp, atenția fetelor, ceea ce-i asigură un anume fel de vizibilitate și importanță. Ori poate fi Leul creativ, care strălucește în trupa de teatru a școlii. Rezultatele la învățătură sunt cu atât mai bune, cu cât Leul primește aprecieri pentru munca depusă. Știe să se împace (cu un mic efort) și cu critica constructivă, iar uneori acesta poate fi instrumentul pentru a-l îmboldi să facă mai mult. Dar numai uneori, căci criticile repetate, pe același subiect, îi pot trezi mânia.
O calitate care-i atrage simpatia colegilor este faptul că nu se sperie de responsabilitate. Dimpotrivă, e mândru, dacă este chemat să se ocupe de organizarea unei excursii, a unui spectacol sau (mai ales) a unei petreceri. Evident, se așteaptă ca eforturile sale să fie răsplătite, să primească mulțumiri și complimente pentru cât de bine s-a priceput să organizeze petrecerea, pentru atmosfera pe care a știut să o creeze, pentru faptul că a adus o formație live ș.a.m.d.
Cel mai mult are însă de câștigat în ochii colegilor săi pentru că are caracter. Nu-i stă în fire să mintă sau să înșele și nici să vorbească de rău pe cineva din anturaj. Suferă atunci când este dezamăgit din punctul de vedere al loialității, dar preferă să fie vulnerabil în fața unor deziluzii ocazionale, decât să renunțe la noblețea sa înnăscută.
Cum se poartă față de colegii de serviciu
E mare deosebirea între șeful și angajatul Leu. Primul se pricepe la delegat, știe să-i pună pe oameni la treabă, și cei care vor s-o lase mai moale nu au o viață ușoară cu el. Fiindcă este un manager și un organizator bun, își va da seama rapid cine nu își îndeplinește corect atribuțiile și nu se va sfii s-o spună și să ia măsurile de rigoare. Cu cei capabili și muncitori, însă, se va dovedi atent. Nu este genul care să se concentreze asupra amănuntelor, așa că, uneori, îl pot păcăli, e drept pentru scurtă vreme, cei care fac mult zgomot pentru nimic în privința muncii lor. La nevoie, șeful Leu e acolo, cu banii și cu influența sa, să îi ajute ori să îi scoată de la ananghie pe angajații săi. Desigur, pentru asta i se cuvine recunoștință.
Ca angajat, se va strădui să-i demonstreze șefului că are calități ieșite din comun, în speranța că acesta va fi impresionat și îl va promova. Unii dintre șefi se pot simți însă mai degrabă amenințați de cineva atât de competitiv. Un șef cu cunoștințe astrologice va ști însă să rezolve această problemă, folosindu-se de faptul că Leilor le plac titlurile. O promovare gen "șef de birou" sau ceva asemănător, care nu trebuie să fie însoțită neapărat de o mare creștere de salariu, va rezolva pe moment problema, căci prin ea, Leul va înțelege că este considerat cineva special. Asta îi va da motive să se simtă în largul lui printre colegi.
Simpatia colegilor o câștigă invintându-i cu larghețe la masă (face el cinste și nu la o bodegă ieftină) sau fără să uite vreodată zilele lor de naștere sau alte ocazii speciale. Un motiv care-l poate face să se simtă însingurat e că, deși îi place să afle ce-a mai făcut unul sau altul dintre colegi, nu se alătură intrigilor. E adevărat că natura sa e deosebit de competitivă, dar are demnitatea de-a dori să câștige printr-o înfruntare directă și corectă.
Ca vecin
Leul se identifică cu simbolul respectabilității. Or, comunitatea va respecta întotdeauna o casă îngrijită, o peluză tunsă sau, dacă e vorba despre un apartament, faptul că micul covor de la intrare este în permanență impecabil de curat. Cine vede mașina unui Leu murdară ar trebui să-i facă o poză. Căci a doua oară probabil că nu va avea ocazia să o vadă în halul acela. De ce e murdară? Păi, fie a participat la un raliu pe ploaie și noroaie, fie și-a împrumutat mașina unui prieten neglijent. Nu va fi văzut, pe holul blocului sau în curtea casei, într-o pijama șleampătă, nepieptănat, ci, chiar dacă are o zi liberă și ar putea să stea confortabil neglijent toată ziua, el se respectă. În momentul în care deschide ușa casei, va fi bărbierit și pieptănat, fie că îl vede cineva sau nu. Iar pijamaua este pentru dormit în ea, nu pentru a fi scoasă la plimbare în văzul vecinilor.
Leul preferă să îi caute ceilalți compania, dar știe să se poarte astfel față de cei care se apropie de el, încât aceștia să își dorească să petreacă mai mult timp alături de el.
Ca amic
Noțiunea de "amic" sună nicicum în urechile majorității leilor. E așa, un statut de n-ar mai fi. Să ne gândim din nou la regalitate și psihologia care o însoțește. Există, desigur, familia regală, pe care cu onor o conduce. Apoi sunt curtenii, care pe lângă faptul că îndeplinesc niște funcții necesare, sunt niște personaje a căror importanță este indiscutabilă. Pe urmă mai sunt niscaiva boiernași de țară sau chiar nobili, care frecventează Curtea din când în când, și care trebuie băgați în seamă la rândul lor. Dar ce facem cu tot poporul pe care îl conduce regele nostru, Leul? Nu ne putem băga în seamă cu toți supușii. Asta nu înseamnă că nu ne îndeplinim obligațiile față de popor, doar că toată lumea trebuie să înțeleagă că un rege nu are cum să personalizeze toate relațiile. Poate să vină la el o persoană pe care nici măcar nu-și amintește bine că ar fi cunoscut-o și să-i ceară un favor. În măsura în care-i este cu putință, i-l va acorda. Fără să-i ridice condiții, cu eleganță. Dar, nu putem sublinia asta suficient, așteaptă un mulțumesc. Sau un gest de gratitudine. Am putea spune deci că Leul arată bunăvoință celor pe care îi cunoaște, dacă aceștia știu cum să-i ceară ajutorul, fără a dezvolta însă neapărat o relație personală cu cei pe care-i sprijină.
Ca dușman
Regii nu obișnuiesc să atace mișelește. Când pornesc la război, sunt de obicei dotați cu niște trâmbițași la înaintare, cavalerie, infanterie și tot tacâmul. Asta ar trebui să ne spună ceva important. Leul nu pornește războaie din fleacuri. Ci trebuie să fie foarte supărat ca să-și mobilieze puterea în vederea unui conflict. Dar când ajunge să se simtă ofensat, își adună armata, își cheamă trâmbițașii și se duce să se bată-n luptă dreaptă cu cel care a îndrăznit să-i lezeze majestatea. Sigur va avea ofițeri care să-i elaboreze strategiile. Se va implica și el în planificare, căci este semn fix, bun organizator, dar principala calitate, care-l va ajuta să învingă, este curajul. Leul nu se ferește de confruntările directe, ci se ridică la înălțimea provocării, fie că este vorba despre o înfruntare cu spadele sau cu forța cuvântului. Una dintre trăsăturile sale caracteristice este capacitatea de a acorda iertare celui învins, desigur, cu condiția ca acela să o ceară. Nici nu-i va purta pică celui care și-a manifestat intențiile dușmănoase față de el. Ceea ce nu va putea ierta însă niciodată este atacul laș, mârșav, pe la spate. Acesta va fi pedepsit de fiecare dată exemplar. Chiar dacă inamicul va fi la un moment dat grațiat, va fi exilat pe veci din anturajul regal, pardon, leonin.
Ca prieten apropiat
Leul își dorește să fie admirat. Dar nu pur și simplu, ci pentru calităție sale pe care se preocupă să le dezvolte, tocmai din acest motiv. De aceea este atras de oamenii care, la rândul lor, îi trezesc admirația. Se simte atras de multe ori de persoane cu un pronunțat talent artistic, față de care știe să își exprime aprecierea cu elocvență și căldură. Sau de oameni care nu doar dețin o funcție care-i investește cu putere, ci care chiar știu ce înseamnă puterea și cum să o gestioneze. Când între Leu și cineva cu asemenea atribute se leagă o prietenie, Leul va ști să o onoreze, prin loialitate, devotament și o generozitate aparte, lipsită de calcul ori rezerve. În privința prieteniei strânse, în cazul Leului intervine un paradox: adesea îl interesează mai puțin ca prietenii săi apropiați să facă gesturi de prietenie față de el, cât ca ei să petreacă cât mai mult timp în compania sa și să se bucure de ceea ce el, Leul, face pentru ei. Iată o situație în care Leul cel mândru știe să se pună pe sine pe planul doi.