Războiul celor două roze
Cafeaua este, fără îndoială, una dintre cele mai îndrăgite licori din lume. Ea ne dezmeticește de-a binelea dimineața, îndată ce ne-am trezit din somn, iar apoi ne însoțește de-a lungul zilei, ca băutură energizantă sau, pur și simplu, ca delicatesă aromată. O ceașcă de cafea are efect înviorător, ne redă energia cheltuită, stimulează digestia, activează sistemul circulator, tonifică inima, alungă oboseala și poate ameliora durerile de cap. Adversarii îi contestă însă aceste virtuți, ba chiar afirmă sus și tare contrariul: cofeina conținută în cafea crește frecvența bătăilor inimii, nu ne reface rezervele de energie, ci, dimpotrivă, le secătuiește, nu favorizează buna digestie, ci ne constipă, scoate apa din țesuturi, deci ne deshidratează, provoacă stări de epuizare, instabilitate emoțională și insomnie, generează indispoziții și dureri de cap, creează un mediu acid în organism și poate da dependență, cu alte cuvinte se comportă ca un drog. Este evident că nu se poate găsi o cale de reconciliere, așadar căreia dintre taberele beligerante ar trebui să-i dăm crezare? Pe tema cafelei s-au realizat deja numeroase studii, care ne aduc la cunoștință o serie de fapte rezultate din experiențe concrete. Unele dintre ele se exclud reciproc, pe când altele pot coexista ca elemente ce compun, precum piesele dintr-un mozaic, o imagine complexă. În cele ce urmează, vă vom prezenta în detaliu cele mai importante dintre constatările specialiștilor.
Cafeaua creează adicție
În organismul celor care consumă cafea în cantități mari, cofeina rămâne continuu la un nivel ridicat, ceea ce înseamnă că persoanele respective se află neîntrerupt în stare de stres. Corpul lor a dezvoltat o dependență în raport cu această substanță și declanșează diverse reacții. Este vorba despre o intoxicație cu cofeină, cunoscută sub denumirea de "cafeinism". Ea se manifestă prin dereglări funcționale ale sistemului nervos central, care determină o pierdere parțială a controlului asupra mișcărilor și a impulsurilor afective. Se pot observa atât simptome fizice, precum creșterea diurezei, crampe abdominale, înroșirea feței, tremurături, cât și psihice: labilitate emoțională, neliniște, agitație, irascibilitate, mânie, deprimare și tulburări de somn. Ca de obicei în dependențe, acest comportament se instalează treptat, pe nesimțite, pe măsură ce corpul se deprinde cu doza de cofeină primită și cere mereu suplimentarea ei. În momentul când nu i se satisface nevoia, apar manifestările tipice de sevraj. Din acest punct de vedere, cofeina acționează ca oricare altă substanță care creează adicție.
Dureri de cap în weekend
Dureri de cap numai la sfârșitul săptămânii - vă este familiar acest tip de disconfort? De vină ar putea fi pasiunea dvs. pentru cafea. Cofeina produce o constricție a vaselor de sânge din creier, influențând astfel tensiunea și alimentarea celulelor cu oxigen. Dacă v-ați obișnuit să beți multe cești din licoarea neagră în zilele de lucru, pentru a vă susține cu ajutorul ei randamentul la muncă, iar în weekend consumul scade, lipsa de cofeină poate fi o cauză a durerilor de cap. Aveți două soluții pentru a scăpa de ele: fie să beți aceeași cantitate și în weekend, fie s-o reduceți pas cu pas pe cea consumată în cursul săptămânii. Evident că aceasta din urmă ar fi alternativa de preferat.
Sunteți dependenți de cofeină?
Testați-vă singuri, pentru a răspunde la întrebarea de mai sus. Timp de câteva zile, abțineți-vă complet de la consumul de cafea. Dacă vă simțiți dintr-odată epuizați, depresivi și vă sâcâie durerile de cap, este foarte probabil să vă fi format deja un comportament adictiv. Acum se ridică o a doua întrebare: cum ar trebui să procedați mai departe? Vă veți permite în continuare cafeluța dvs. de dimineață, pe care o doriți atât și de care este limpede că aveți mare nevoie? La urma urmei, de ce nu? Însă dacă băgați de seamă că deveniți nervoși și prost dispuși în momentul când, dintr-un motiv sau altul, tabietul dvs. matinal trebuie amânat puțin, ar fi totuși cazul să luați unele măsuri. Încercați să reduceți porția zilnică de cafea. Nu brusc, ci gradual, cu blândețe.
Hoțul de energie
Cine s-ar gândi la băutura sa preferată, ca la un hoț de energie? Dar s-a constatat că un consum permanent și exagerat de cafea ne sleiește rezervele de forță ale organismului, așa încât după intervalul scurt în care se percepe influența stimulatoare a licorii, urmează unul mult mai lung de oboseală și apatie. Responsabil pentru această stare de slăbiciune ar putea fi deficitul de fier, deoarece cofeina împiedică asimilarea fierului, iar în timp se poate ajunge chiar la anemie. O supradoză de cofeină poate provoca, de asemenea, carență de potasiu (cu simptome ca oboseala extremă și crampele musculare), însă aceasta poate fi compensată ușor, mâncând banane și roșii.
Deși mulți cunosc faptul că riscă să-și ridice nivelul colesterolului, să-și crească pulsul, să piardă o parte din vitaminele B, să-și irite stomacul și vezica biliară, continuă totuși să consume cafea, pentru că ea le activează digestia. Reziduurile aflate în intestin și toxinele conținute în ele se elimină mai rapid, ceea ce poate reduce pericolul apariției unui cancer de colon, protejând în același timp și ficatul. Există însă și persoane cărora cafeaua le produce constipație, fapt confirmat de o serie de studii.
Cofeina determină glandele suprarenale să scadă secreția de hormon DHEA, și concomitent s-o mărească pe cea de adrenalină. Pe termen lung, surplusul de hormon al stresului poate afecta sistemul cardiovascular. Pe de altă parte, un consum moderat de cafea dilată vasele, facilitând circulația sângelui. Ce înseamnă consum moderat? În accepția generală, una sau două cești pe zi - cu toate că unii specialiști recomandă chiar și patru (350 miligrame de cofeină).
Cafeaua și apa din organism
Cafeaua mai are o reputație proastă: că elimină apa din organism. S-a observat că la anumiți oameni, consumul ei mărește necesitatea de urinare, care duce și la o pierdere de minerale. Prin urmare, poate fi cafeaua inclusă în bilanțul lichidelor din corpul omenesc? Da, răspund experții, pentru că și cafeaua este un lichid, iar dacă după ea mai bei și un pahar de apă, ingerarea de lichide crește. În concluzie, 4 cești de cafea + 4 pahare de apă este un consum ideal pentru organism, care își primește o parte din lichidele necesare.
Cafeaua, stimulator sau calmant?
Și una și alta. Mulți oameni cunosc doar efectul excitant al cafelei. Dar după 30 de minute de la consumul ei, cafeaua calmează și poate ajuta, chiar, la venirea mai ușoară a somnului. Deci, dacă seara nu vreți să renunțați la ceașca dvs. de cafea, beți liniștit o cană, chiar înainte de a vă culca. Studii recente arată că băutul cafelei n-are legătură cu insomniile.
Cafeaua fără cofeină protejează stomacul?
Nu. Problema stomacului nu este cofeina, ci acizii care apar la prăjirea boabelor de cafea. Ei provoacă nesuferitele arsuri la stomac.
Anti-Parkinson, anti-Alzheimer
Autorii câtorva studii recente au ajuns la concluzia că, în condițiile unui consum regulat, cafeaua ar micșora riscul îmbolnăvirii de diabet tip 2, Parkinson și Alzheimer. Explicația: acidul clorogenic din compoziția ei, cel care provoacă neplăceri oamenilor cu stomacul sensibil, oferă în același timp protecție anumitor organe interne.
În încheiere, să încercăm o sistematizare sumară.
Proprietăți benefice:
* conține antioxidanți
* stimulează digestia
* crește capacitatea de concentrare
* reduce riscul diabetului de tip 2
* previne îmbolnăvirea de Alzheimer și Parkinson
* poate proteja împotriva cancerului renal, hepatic și intestinal
* are efect stimulator și calmant.
Proprietăți negative:
* irită mucoasa gastrică
* reprezintă un factor de risc al osteoporozei
* activează producția de acid gastric
* provoacă pierderi de potasiu și calciu
* favorizează tulburările de ritm cardiac.
CEAIUL
Efectul lui este mai blând și mai durabil
Ceaiurile sunt de un real folos pentru sănătate. Ele sting setea, sunt complet lipsite de calorii și pot avea un efect stimulator, dar și calmant. În plus, multe dintre ele conțin substanțe bioactive - vitamine, minerale și oligoelemente. Totuși, nu pot fi considerate efectiv surse de vitamine, deoarece acestea se pierd în mare parte prin infuzarea în apă fierbinte. În schimb, substanțele vegetale secundare și, în primul rând, polifenolii din frunzele de ceai negru și verde nu se distrug, ci continuă să acționeze ca antioxidanți, neutralizând radicalii liberi, blocând procesele inflamatorii și prevenind bolile maligne.
Băutorii de ceai nu sunt nervoși
Ceaiul negru și cel verde conțin teină, o substanță foarte asemănătoare cofeinei, diferența dintre ele constând mai ales în modul cum sunt procesate în organism. Concentrația este și ea similară cu a cofeinei din cafea: între 3% și 4%, în funcție de varietatea de ceai. Dar, spre deosebire de cofeină, teina este eliberată treptat, ceea ce face ca efectul ei înviorător să fie mai blând și să se manifeste vreme mai îndelungată. Din acest motiv, băutorii de ceai sunt rareori nervoși. Iar prezența polifenolilor alături de teină contribuie la calmarea mucoaselor digestive și conferă ceaiului o proprietate foarte importantă: aceea de a nu crea dependență.
Cum se infuzează corect
Un alt avantaj al ceaiului în raport cu cafeaua constă în faptul că acțiunea lui stimulatoare poate fi modulată ca intensitate prin timpul de infuzare. Când frunzele sunt infuzate numai două minute, apa va conține în final mai multă teină. Dacă timpul de infuzare se prelungește la patru sau cinci minute, crește ponderea deținută de polifenoli, iar ceaiul are mai degrabă un efect liniștitor decât energizant. El mărește capacitatea de concentrare, dar totodată relaxează, fără a produce somnolență.
O recomandare utilă pentru persoanele diagnosticate cu carență de fier: ar fi bine ca ele să renunțe la obiceiul de a bea ceai negru sau cafea imediat după masă. Între ultimul fel de mâncare și ceașca de cafea sau de ceai negru ar trebui lăsate să treacă în jur de două ore. Altfel, organismul nu va beneficia decât de o parte din fierul provenit, de exemplu, dintr-o friptură de vită.
Ceaiul verde
Dintre toate, cel mai cunoscut și apreciat este ceaiul verde. Descoperit întâmplător, potrivit legendei, de un împărat chinez, cu trei mii de ani în urmă, el a fost cultivat în China începând din secolul IV î. Hr., fiind prețuit atât pentru gust și aromă, cât și pentru calitățile sale terapeutice. Ulterior a fost adoptat și de alte popoare din Extremul Orient, apoi a pătruns în țările arabe și, abia din secolul XVII, în Europa. Frunzele ceaiului verde necesită o infuzare delicată, de exact două minute, timp în care ele vor ceda 85% din conținutul lor de teină. Prelungind infuzarea, va trece în apă o cantitate mai mare de taninuri. Un alt factor esențial în prepararea ceaiului verde este și temperatura corectă a apei. Ea ar trebui să fie puțin mai mică de 60oC. Dacă scade sub 50oC, infuzia va avea o pondere disproporționat de ridicată de teină, în schimb alte componente, importante mai ales pentru valoarea lor terapeutică, vor fi reduse la minimum sau absente. Când temperatura apei depășește 60oC, se pierd acele substanțe care fac teina mai ușor de tolerat de către mucoasa digestivă. Spre deosebire de celelalte plante, ceaiul verde n-ar trebui infuzat niciodată cu apă clocotită, deoarece se distrug anumiți compuși bioactivi și se compromite aroma. De altfel, indiferent cu ce plantă l-ați prepara, consumul regulat de ceai foarte fierbinte afectează esofagul și poate provoca leziuni. Specialiștii avertizează că o temperatură mai mare de 70oC multiplică de opt ori riscul de cancer esofagian.
Ridică imunitatea și ferește de cancer
Se discută mult despre virtuțile ceaiului verde. Mineralele din compoziția lui, cum sunt fluorul, zincul, fierul, calciul și potasiul, contribuie din plin la întărirea sistemului imunitar și la menținerea unei stări satisfăcătoare a sănătății, iar oligoelementul mangan participă la reglarea glicemiei. O sumă de studii clinice acreditează chiar ideea că un consum constant și masiv ar putea reduce considerabil riscul de cancer. Numai că, pentru a ne asigura această protecție, ar trebui să bem zilnic minimum zece căni. În schimb, cu o singură cană pe zi, putem reduce cu până la 50% riscul de apariție a cariilor dentare - datorită fluorurilor care consolidează smalțul dinților, astfel încât el devine mai rezistent la atacul neobosit al bacteriilor. Și valorile colesterolului, în primul rând cea a fracției LDL (supranumită "colesterolul rău"), responsabilă pentru accidentele vasculare cerebrale și infarcturi, pot fi scăzute cu aproximativ 16%, în condițiile unui consum susținut. De asemenea, vitamina C și mineralele din ceaiul verde au un efect anti-aging dovedit, reușind să întârzie formarea ridurilor. Însă există un amănunt pe care ar fi bine să-l rețineți: infuzia trebuie băută în circa zece minute de la prepararea ei, căci în caz contrar, efectele se vor diminua, din cauză că unele substanțe active, mai puțin stabile chimic, tind să se descompună.
Precauții
Există și situații care impun prudență în privința consumului de ceai verde - din pricina teinei. În cele nouă luni de sarcină, femeile ar trebui să renunțe în general la orice băuturi energizante, deci și la infuzia de ceai verde. Recomandarea este în egală măsură valabilă și pentru mamele aflate în perioada de alăptare, fiindcă organismul sensibil al bebelușului nu poate metaboliza teina. Restricția se va prelungi până la zece săptămâni după naștere. Și pacienții cu afecțiuni gastrice, ca de pildă ulcerul, dar și cei cu inflamații ale intestinelor, respectiv ale mucoaselor intestinale, ar trebui să fie extrem de precauți, deoarece în unele împrejurări este posibilă agravarea acestor suferințe. Trebuie să aveți mare grijă și atunci când vă administrați medicamentele cu ceai verde, întrucât teina poate slăbi sau dimpotrivă, poate accentua acțiunea preparatelor farmaceutice. De exemplu, în cazul unui tratament cu beta-blocante, riscați să vă crească tensiunea.