Trebuie de la început să vă mulțumesc pentru ideea genială de a fi început această revistă, "Formula AS", și pentru curajul de a fi mers mai departe, prin hățișurile lumii mercantile (de astăzi!). De asemenea, trebuie să vă felicit pentru extraordinarul mesaj de omenie pe care-l transmiteți și care se conturează, parcă, mai îndrăzneț acum, în paginile pe care atât de multă lume le citește cu aviditate.
Mărturisesc, apoi, că apelând la remedii naturale, la rețete de frumusețe și moduri de a ajunge la ea, pe mine m-ați cucerit de la primul contact cu revista, încă de acum câțiva ani. Pot spune, deci, că urmăresc cu extrem de mult interes toate noutățile oferite și, pur și simplu, mă fac fericită, știind că cineva se ocupă, totuși, de soarta noastră, că preocupări ale sufletului meu sunt împărtășite și de altcineva și chiar puse în practică, cu profesionalism și dăruire, căci dăruirea se simte efectiv, în toate subiectele prezentate.
Mărturisesc, de asemenea, că sunt o feministă aproape înrăită, însă, fiind puțin cam timidă, n-am dat până acum nici un semn de viață și m-am lăsat, să spun așa, "călcată în picioare" chiar de propriile mele sentimente. Și dacă ar fi, dacă ar exista un partid al femeilor, care să militeze, nu doar pentru scuturarea jugului prejudecăților, dar și al propriei inerții, n-aș ezita să ader. Admir femeile mândre, în sensul bun al cuvântului, femeile al căror cuvânt este cuvânt, care nu se lasă călcate în picioare de societate, de bărbați, care nu cad pradă bârfelor și unor sentimente ostile. Nu vreau să fac apologia femeii, ci vreau să vă mulțumesc pentru eliberarea pe care o simt efectiv citind această revistă. O ușurare, o răsuflare "din rărunchi", pentru visele pe care le-am constrâns atâta timp să rămână închise și care, eliberate într-un fel, îmi permit să gândesc și să gândesc îndrăznind.
N-am crezut niciodată că o simplă revistă te poate face să nu te mai gândești la resemnare, ci, dimpotrivă, te ajută să crezi că undeva, cândva, partea din tine care dorește ceva se va desprinde din chingile care te inhibă. O simplă revistă, prin mesajele ei, îți transmite efectiv: "Da, se poate!", "Da, îndrăznește!"... Rea boală e timiditatea, frica ascunsă între păturile sufletului și ale minții, care îți ațipește creierii și inima. "Da, se poate!" Să vezi la un moment dat semenii în mișcare spre un punct comun - dorința de a oferi ceva frumos, compasiunea, iubirea, modestia, omenia într-un cuvânt.
Este extrem de mobilizator să observi cum din indiferență și apatie oamenii se trezesc îndreptându-și afecțiunea spre un trup căzut în suferință, spre un destin dramatic, încercând să sprijine, să aline împreună. N-am crezut că voi fi în stare să-mi uit propriile mele neîmpliniri, să trec peste ele cu bucurie, pentru a le întinde o mână de ajutor altora...
Omagiez, pe această cale, omenia cultivată și practicată de revista "Formula AS", această lecție publică de altruism și de generozitate "activă", atât de rar întâlnită în ziua de azi. Oferta dvs. săptămânală de bunătate ne ajută să ne regăsim în resorturile profunde ale ființei noastre, să retrăim sentimente omenești, pierdute pentru mulți dintre noi.
Îmi doresc din suflet ca aceste umile rânduri să fie citite de colectivul de redacție și de d-na directoare a revistei, în semn de mulțumire profundă pentru îndrăzneala de a deschide în presă un asemenea drum. Dumnezeu să vă binecuvânteze!
A dvs., pentru totdeauna,
ADRIANA A. - Sibiu