Un simbol nepieritor
În fiecare an, pe 24 iunie, odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, este celebrată de români cămașa tradițională românească. Pentru a arăta cât de mult o prețuiesc, oameni din peste 50 de țări din lumea întreagă îmbracă ia în această zi de sărbătoare. Tot ca un semn de prețuire și mândrie, iile sunt purtate și de enoriașii celor două biserici de aici, din Vancouver (Canada), și nu numai la sărbătorile creștine, la hramuri, la petreceri, ci chiar și la slujba de duminică. Sunt ii țesute din fire de dor, prin meșteșugul acului condus de cusătoare cu măiestrie.
O frumusețe și-o bucurie pe care noi, cei plecați la mii de kilometri de România o simțim, în fiecare zi petrecută în țara care ne-a adoptat.
Costumul popular a intrat în istorie prin noblețea lui, așa cum a fost el creat și lucrat de țăranca româncă. A alege modelul potrivit, a înșira cu gust culorile una lângă alta este o artă, și în privința asta, pe drept pot spune că bunica mea era maestră. Pe vremea aceea nu se făceau studii ca să poți să îmbini atât de frumos culorile, dar bunica le îmbina uitându-se și inspirându-se din natură, din florile câmpului. Desena modelul pe hârtie cu pătrațele, apoi le cosea pe ie, la lampă. Cu războiul de țesut și acul, cu răbdare și iubire de frumos, bunicile noastre știau să împodobească straiele populare, prin care modestul meșteșug al cusutului este ridicat la rang de artă. Tot la rang de artă am admirat o expoziție de costume populare, în urmă cu trei ani, când am vizitat, cu totul întâmplător, sau poate cu voia Domnului, biserica din piatră din cadrul Mânăstirii Nămăiești, jud. Argeș. O expoziție ce-i aparține Maicii Starețe Ana Lucia Nedelea, persoana care a avut inițiativa de a-și dona Mânăstirii întreaga colecție de costume populare, vechi de sute de ani, cele mai multe reprezentând portul tradițional din Muscel și Dâmbovița. La loc de cinste sunt expuse, în muzeul Maicii Starețe, și două costume populare cusute de Paraschiva Topârceanu, mama poetului George Topârceanu.
Este bine cunoscut faptul că și Regina Maria a promovat și a purtat straie tradiționale românești. Regina a și dăruit numeroase ii în diferitele vizite pe care le-a făcut în America și în statele europene. În felul acesta, ele au devenit foarte cunoscute, au devenit modă, și existau inclusiv magazine de costume populare românești în multe țări ale lumii. Purtată cu ocazia unei plimbări sau la un eveniment special, ia românească se transformă, încet, dar sigur, în piesa centrală a multor ținute.
Pe de altă parte, ia românească a atras și atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele - "La blouse roumaine" (1940) - fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris.
Pentru noi, românii, ia tradițională este și trebuie să rămână un simbol național, un element care să ne evidențieze istoria, prezentul, trăinicia și continuitatea, dar și o caracteristică a viitorului nostru cultural. Să o purtăm cu mândrie și cât mai des, deoarece portul românesc este plin de grație și de varietate. Felul în care ia românească a dăinuit în timp este o adevărată dovadă de statornicie a poporului care a creat-o și pe care îl înfrumusețează, făcându-l unic între popoarele lumii!
DORINA CORNELIA ALDEA - Canada
Distinsă și stimată Doamnă Sânziana Pop,
Primiți vă rog un buchet de gânduri frumoase și sentimente alese de la un cititor fidel al minunatei reviste "Formula AS". Să fiți binecuvântată de Domnul, să vă dăruiască mulți ani frumoși și buni, cu sănătate și împliniri!