Puține lucruri se pot dovedi mai supărătoare pe lumea astea decât problemele dentare, mai ales atunci când situația degenerează și ne trezim cu o durere înnebunitoare, care ne dă viața complet peste cap. În afară de cariile netratate la timp, mari neplăceri ne provoacă și gingivita, parodontoza, lipsa unor dinți ori unele probleme de ordin estetic, precum dantura îngălbenită. Inclusiv halena, mirosul neplăcut al gurii, poate avea drept cauză niște probleme dentare, de care poate nici măcar nu suntem conștienți. Din fericire, grație tehnologiei de ultimă oră și cercetărilor asidue efectuate în acest domeniu, stomatologia a făcut în ultimii ani pași uriași, venind în întâmpinarea nevoilor pacienților cu soluții care mai de care mai ingenioase.
Când avem o urgență, dar niciun doctor prin preajmă
În mod normal, primul pas pe care îl facem atunci când apare o problemă stomatologică urgentă este să mergem la dentist. Ca un făcut, problema apare taman în cele mai nepotrivite momente: noaptea, în weekend, de sărbători sau atunci când ne aflăm într-un loc extrem de izolat, cum ar fi într-o excursie cu cortul pe vreun vârf de munte. În acest caz, ne pomenim că suntem pe cont propriu cel puțin până a doua zi, când medicul nostru stomatolog revine la cabinet.
Ce e de făcut? În primul rând, ne putem ajuta de antibiotice (farmacistul vă va da la nevoie o pastilă-două, până reușiți să ajungeți la dentist) și de antiinflamatoare. Ca adjuvant, ne putem sluji și de comprese. "Atunci când avem de-a face cu dureri continue și iradiante de tip inflamator, care apar în pulpitele acute sau în cele cronice reacutizate, aplicăm comprese calde. La durerile pulsatile, vom pune în schimb comprese reci, cu gheață, în prize de câte zece minute. Atenție însă: gheața nu trebuie să fie niciodată în contact direct cu tegumentul", a explicat pentru "Formula AS" medicul stomatolog Aida Maria Pascale.
Până reușiți să ajungeți la un medic, rezumați-vă, așadar, la cei trei pași de mai sus: antibiotic, antiinflamator și comprese calde sau reci, după caz. Printre medicamentele eliberate fără prescripție medicală care ameliorează durerea de dinți se numără și cele care conțin paracetamol (care nu ne scapă însă de umflătură) ibuprofen, aspirină, naproxen sau ketoprofen.
Când ne supără gingiile
Îngrijorător de mulți români observă că, atunci când se spală pe dinți sau când mușcă dintr-un măr, le curge sânge din gingie. Alții constată că gura lor miroase de la o vreme neplăcut. Sau, și mai alarmant, că dinții încep să li se miște. Toate aceste simptome și multe altele, precum durerea sau mâncărimea la nivelul gingiilor ori sensibilitatea dentară, pot să apară atunci când ne confruntăm cu o boală parodontală, adică o afecțiune a țesutului și a osului care susține dinții. Forma ei mai ușoară este cunoscută sub numele de gingivită, iar cea mai gravă, care este ireversibilă și afectează osul, se numește parodontoză. Aceste cazuri sunt, statistic vorbind, mult mai frecvente decât ne-ar plăcea să credem. Potrivit unor studii, nu mai puțin de 90% dintre români suferă de boala parodontală, într-o formă sau alta. De cele mai multe ori, de vină sunt factori precum igiena dentară precară, fumatul ori îngrijirea incorectă a lucrărilor dentare - deci, lucruri care depind exclusiv de noi. Alteori, însă, bolile parodontale lovesc ca din senin, de exemplu în contextul unei predispoziții ereditare, al diabetului sau al unor dereglări hormonale (gingivita face ravagii printre adolescenți).
Cum acționăm? În mod tradițional, în încercarea de a elimina tartrul - tartorul dinților și gingiilor - medicii apelează, într-o primă fază, la detartrajul dentar și periajul profesional. Apoi se introduc, sub anestezie locală, între gingie și dinte, niște instrumente fine, cu ajutorul cărora se înlătură infecția și tartrul din zona afectată, care este spălată ulterior cu soluții antiseptice. Pentru a curăța zonele greu accesibile din jurul rădăcinii dinților, dentistul poate fi nevoit inclusiv să taie gingia. Din fericire, în ultima perioadă au apărut și unele tratamente de-a dreptul revoluționare și mult mai puțin intruzive pentru aceste afecțiuni. Dintre ele, un loc de frunte îl ocupă laserul diodă, cu ajutorul căruia se pot realiza nu doar o decontaminare eficientă a pungilor parodontale, ci și stimularea refacerii gingiei, care se va putea reatașa cu ușurință pe dinte. Tratamentul cu laser are și avantajul că reduce suferința postoperatorie, precum și necesitatea de administrare a antibioticelor.
Odată ce problema a fost remediată și pacientul s-a văzut cu sacii în căruță, el riscă, însă, să revină curând spășit la medicul stomatolog, cu exact aceeași problemă, dacă nu respectă cu sfințenie unele reguli fundamentale de igienă dentară - mai ales acum, că știe că are o sensibilitate sporită a gingiilor. Pentru a preîntâmpina recidiva, nu este suficient să se spele zi după zi corect pe dinți, folosind atât periuța, ața dentară și tot mai apreciatul duș bucal, ci și să asezoneze cu o apă de gură și o pastă de dinți recomandate de specialist. Pacientul trebuie să apeleze periodic (cel puțin o dată la trei sau șase luni, în funcție de cum spune doctorul) la detartraj și periaj profesional, precum și la controale medicale regulate.
Sensibilitatea dentară
Am văzut cu toții numeroasele reclame la feluritele paste de dinți care se laudă că ne ajută să scăpăm de sensibilitatea dentară. Este adevărat că unele dintre ele mai atenuează din străfulgerarea profund neplăcută pe care o simțim uneori când mâncăm sau bem ceva un pic prea cald, prea rece sau prea dulce.
Pentru a elimina această problemă de la rădăcină, primul pas (și cel mai înțelept) este să mergem la medic, care va determina cauza exactă a sensibilității noastre dentare. Ea poate să apară, de pildă, în urma unei demineralizări a dinților (caz în care medicul chiar ne va recomanda o pastă de dinți salvatoare), dar și din complet alte motive, cum ar fi retracția gingivală (situație în care de mare ajutor poate fi chiar tratamentul cu laser mai sus menționat) ori așa-numita leziune cuneiformă, adică smalțul sărit la gingie, problemă care se poate remedia cu ajutorul unui tratament complex de remineralizare sau prin restaurarea dentară cu materiale compozite (un soi de plombare).
Ce e bine să știm despre carii
De mici aflăm că, dacă nu ne spălăm corect pe dinți, aceștia riscă să se umple de găurele, numite carii. Netratate de medicul stomatolog, ele cresc și se adâncesc în mod inexorabil. Treptat, zona se inflamează sau este invadată de bacterii și poate să apară infecția, care urcă până la rădăcina dintelui, afectând nervul. În aceste situații, dintele ajunge să ne doară rău de tot, în mod constant și paroxistic. Această etapă se cheamă pulpită și este unul dintre principalii vinovați ai apariției abceselor dentare. Când pulpita este reversibilă, adică nu s-a instalat încă infecția, ci doar o inflamație, stomatologul curăță bine caria și plasează pe fundul cavității niște substanțe care vor favoriza vindecarea țesutului. Dacă evoluția este bună, dintele poate fi plombat. Chiar și dacă a fost foarte afectat de carie, medicul poate salva situația cu o coroană dentară, care va ascunde și defectele de ordin estetic ale dintelui. Mare grijă, însă! După cum ne atenționează medicul stomatolog Aida Maria Pascale, "dacă ai o carie mare și un dinte care a durut foarte tare la un moment dat și acum nu mai doare, acela e un dinte care a avut o pulpită și acum are gangrenă". Cu alte cuvinte, nu s-a produs un miracol ci, dimpotrivă, avem de-a face cu o înrăutățire gravă a situației, și pasul de urmat (și încă grabnic) este mersul la specialist. În materie de carii, mai este un aspect de care e bine să fim conștienți: multe nu dor. Nici măcar nu știm că există și credem că dantura noastră e perfectă. Asta se întâmplă uneori în cazul apariției așa-numitelor carii interdentare. Acestea, ne-a explicat dr. Aida Maria Pascale, "apar fără a da simptomatologie, pentru că nu ajung să aibă contact cu agentul extern ce provoacă durerea (cald-rece, dulce)". "Sunt greu de depistat, ele nu dau decât o schimbare de culoare a smalțului spre cenușiu, sau agață ața dentară, însă medicul recomandă în aceste cazuri radiografiile bite-wing, care ajută la diagnosticare prin expunerea clară a zonelor interdentare", a adăugat ea.
De altfel, a subliniat specialistul, există în zilele noastre unele mijloace radiologice indispensabile, pentru a realiza un plan de tratament corect: radiografiile dento-alveolare, ortopantomograma (adică cele pentru toți dinții) și așa-numitul CBCT (computerul tomograf).
Ce trădează diversele tipuri de durere dentară
Pe cât de neplăcută este durerea, pe atât se poate ea dovedi de utilă. De ce? Pentru că, pe lângă faptul că ne semnalează că ceva este în neregulă, ne oferă și indicii prețioase cu privire la sursa exactă a respectivei probleme. Iată interpretarea câtorva tipuri de durere, așa cum ne-au fost ele prezentate de medicul stomatolog Aida Maria Pascale:
* Durerea care apare când mușcăm ceva cu putere indică apariția inflamației de vârf de rădăcină.
* Durerea specifică pentru carie este cea la dulce și la rece.
* Durerea la cald ne indică deja pulpita. Dacă durează doar pe moment, pulpita este reversibilă, dar dacă persistă peste 30 de secunde, e deja vorba de pulpita ireversibilă, care nu se mai poate rezolva prin simpla plombare, ci necesită extirparea (scoaterea nervului) și obturația de canal (plombarea rădăcinilor).
Când am pierdut un dinte: darurile stomatologiei moderne
Mulți dintre noi se amăgesc că lipsa unui dinte, mai ales dacă ea nu s-a produs într-un loc prea vizibil, nu reprezintă cine știe ce problemă, motiv pentru care nu întreprind nimic vreme de ani de zile. Lucrurile nu stau însă așa, edentația putând afecta, direct sau indirect, organismul în ansamblul său. Din cauza edentației, mestecăm mai greu și mai prost, ceea ce nu numai că îngreunează digestia, dar poate strica și dinții din jur și afecta musculatura la nivelul capului, pacientul riscând să simtă oboseală, dureri, precum și disconfort la nivelul articulațiilor. Lipsa dinților poate conduce totodată la resorbția oaselor maxilare și modificarea structurii feței, apărând un efect de îmbătrânire prematură. Noroc că există și soluții, mai ales acum, că tehnologia - inclusiv cea dentară - a evoluat într-un mod atât de spectaculos. Iată unele dintre ele:
Puntea
Una dintre soluțiile folosite adesea în astfel de cazuri este cea a punților. Cu ajutorul softurilor de design dentar, pacientul poate să vadă acum cum vor arăta coroanele finale, ca formă și culoare. Recent a apărut și posibilitatea construirii dinților cu ajutorul calculatorului, în acest sens fiind folosită tehnologia CAD-CAM. În ultimii ani s-au făcut progrese deosebite și în privința materialelor folosite pentru realizarea coroanelor. Inesteticii dinți de aur sau de argint ai străbunicilor noștri sunt de-acum istorie, locul acestora fiind luat de coroanele cu structura metalică acoperită cu ceramică. Metalul cel mai des recomandat pentru coroane este zirconiul, un material rezistent, a cărui culoare seamănă cu cea a dintelui natural și care se bucură de o transluciditate excelentă. O coroană bine executată (dar și bine întreținută - ceea ce depinde exclusiv de noi) poate dura și peste 15 ani.
Implantul
O modalitate și mai modernă la care apelează medicii dentiști este implantul dentar, un dispozitiv realizat din titan și alte aliaje, care se introduce în os, având rolul de a înlocui absența unuia sau mai multor dinți. Implantul ține loc de rădăcină, pe acest suport artificial fiind realizată coroana dentară definitivă. Avantajele sunt multiple. Nu numai că implantul arată și se simte ca un dinte adevărat, dar ne și permite să mestecăm ca odinioară. El rezistă mai mult și în condiții mai bune decât puntea și nici nu afectează dinții laterali. În plus, implantul menține sănătatea gingiei și a osului (a cărui masă nu se pierde), combătând efectul de deformare a gurii și a structurii faciale.
Adiția de os
Ce se întâmplă, însă, dacă în maxilarul nostru nu există o cantitate suficientă de țesut osos pentru a susține un implant dentar? Specialiștii au găsit și pentru asta o soluție: adiția osoasă, pentru care se folosește, în general, fie țesut osos de la același pacient, fie țesut artificial biocompatibil. Pentru ca pacientul să nu respingă grefa, medicilor le vine în ajutor o altă născocire de ultimă generație: se recoltează sânge de la pacient, se centrifughează și se fac așa-numite membrane PRF (Platelet Rich Fibrin - trombocite bogate în fibrină), care ajută în vindecarea postchirurgicală. Membrana PRF le este stomatologilor utilă și în alte situații, ca de pildă după extracții.
Când vrem dinți mai frumoși
O dantură perfectă, care să ne permită un zâmbet cuceritor, a la Hollywood, este ceva la care visează fiecare. Din fericire, în zilele noastre, un dinte poate fi reconstruit cu ajutorul tehnologiilor moderne, chiar și atunci când a fost distrus în proporție de 80%.
În ceea ce privește aparatele dentare, menite să ne alinieze dinții așa cum se cuvine, a apărut recent un tip cu totul revoluționar, care se bazează pe un mulaj realizat în întregime cu ajutorul tehnicii 3D. Aparatul este transparent și seamănă cu o proteză dentară care se aplică la nivelul tuturor dinților. În afară de faptul că e invizibil, un alt avantaj este că nu presupune restricții alimentare, putând fi cu ușurință scos oricând este nevoie. În plus, aparatul este realizat cu maximă precizie, întrucât amprentarea optică elimină eroarea umană și riscul unei amprente neconforme. Drept este că și prețul e unul pe măsură. Cel puțin deocamdată. Există însă și aparate mai ieftine, deosebit de eficiente, și care nu pun mari probleme estetice, precum cele ceramice sau cele cu safir.
Legat de albirea dinților, datele statistice arată că ea se numără la ora actuală printre cele mai solicitate servicii de estetică dentară. Albirea se poate realiza cu ajutorul multor tipuri de substanțe active, însă toate au în comun aplicarea unor compuși peroxidici. Procedura de albire dentară se poate realiza și cu ajutorul laserului, caz în care deschiderea nuanței de alb este doar de câteva grade, pentru că, altfel, dacă exagerăm, sfârșim prin a arăta mai degrabă ciudat decât fermecător.
Cum menținem sănătatea dinților: pașii unei igiene dentare corecte
Când este vorba despre menținerea sănătății dinților, pur și simplu nu există metodă mai bună decât curățarea lor în mod temeinic și corect. "A evita să ajungem la probleme dentare minore sau majore cu ajutorul unor periaje dentare regulate de minim două ori pe zi este la îndemâna oricui. Ceea ce nu știu pacienții este că spațiile interdentare necesită o atenție sporită, cu atât mai mult cu cât au zone retentive pentru placa bacteriană (lucrări dentare vechi, implanturi dentare, înghesuiri, ș.a.). În aceste cazuri, singurul care curăță suficient de bine este dușul bucal, folosit corect si regulat. Atrag atenția asupra periajului de seară, care rămâne cel mai important periaj și care, de multe ori, din cauza oboselii de peste zi, este ocolit de pacienți. Multiplicarea bacteriană se produce în timpul nopții, când gura este închisă și lipsește oxigenul. Așadar, putem evita costurile tratamentelor stomatologice, dar și menținerea rezultatelor postratament, cu o igienă riguroasă și controale periodice", a arătat medicul stomatolog Aida Maria Pascale.
Iată pașii de urmat:
1. Periajul se face cu periuța în unghi de 45 de grade, de la gingie spre vârful dintelui sau cu periuța electrică, respectând aceeași miscare, pentru a nu împinge placa bacteriană sub gingie. În total, un periaj corect durează cam 3-5 minute. Ideal este să avem mai multe periuțe, pe care să le alternăm și să le schimbăm cel târziu o dată la trei luni.
2. Curățarea spațiului interdentar se realizează cu ajutorul aței dentare și, eventual, cu periuța interdentară (dacă avem suficient spațiu între dinți, astfel încât aceasta să pătrundă cu ușurință, fără a risca să provoace leziuni).
3. Dușul bucal se folosește regulat, în combinație cu apa de gură. Aparatul nu trebuie să lucreze la putere maximă, ci medie.
D-na doctor AIDA MARIA PASCALE poate fi contactată la Clinica Etiquette Medical Center din Târgoviște, tel. 0765/217.803,
e-mail: office@etiquettemed.ro