Aveți probleme dentare?

Alina Olteanu
- Cauze și remedii, lămurite cu medicul stomatolog AIDA MARIA PASCALE -

Puține lucruri se pot dovedi mai supă­rătoare pe lumea astea decât problemele dentare, mai ales atunci când situația de­generează și ne trezim cu o durere înnebunitoare, care ne dă viața complet peste cap. În afară de ca­riile netratate la timp, mari neplăceri ne provoacă și gingivita, parodontoza, lipsa unor dinți ori unele probleme de ordin estetic, precum dantura îngăl­benită. Inclusiv halena, mirosul neplăcut al gurii, poate avea drept cauză niște probleme dentare, de care poate nici măcar nu suntem conștienți. Din fericire, grație tehnologiei de ultimă oră și cercetărilor asidue efectuate în acest domeniu, stomatologia a făcut în ultimii ani pași uriași, venind în întâmpinarea nevoilor paci­en­ților cu soluții care mai de care mai ingeni­oase.

Când avem o urgență, dar niciun doctor prin preajmă

În mod normal, primul pas pe care îl facem atunci când apare o pro­blemă stomatologică urgentă este să mergem la dentist. Ca un făcut, pro­blema apare taman în cele mai nepo­trivite momente: noaptea, în week­end, de sărbători sau atunci când ne aflăm într-un loc extrem de izolat, cum ar fi într-o excursie cu cortul pe vreun vârf de munte. În acest caz, ne pomenim că suntem pe cont propriu cel puțin până a doua zi, când medicul nostru stomatolog revine la cabinet.
Ce e de făcut? În primul rând, ne putem ajuta de antibiotice (farmacistul vă va da la nevoie o pas­tilă-două, până reușiți să ajungeți la dentist) și de antiinflamatoare. Ca adjuvant, ne putem sluji și de comprese. "Atunci când avem de-a face cu du­reri continue și iradiante de tip inflamator, care apar în pulpitele acute sau în cele cronice reacu­tizate, apli­căm comprese calde. La durerile pulsa­tile, vom pune în schimb comprese reci, cu gheață, în prize de câte zece minute. Atenție însă: gheața nu trebuie să fie niciodată în contact direct cu te­gumentul", a explicat pentru "Formula AS" me­dicul stomatolog Aida Maria Pascale.
Până reușiți să ajungeți la un medic, rezu­mați-vă, așadar, la cei trei pași de mai sus: anti­bio­tic, antiinflamator și comprese calde sau reci, după caz. Printre medicamentele eliberate fără prescripție medicală care ameliorează durerea de dinți se nu­mără și cele care conțin paracetamol (care nu ne scapă însă de umflătură) ibuprofen, aspirină, na­proxen sau ketoprofen.

Când ne supără gingiile

Îngrijorător de mulți români observă că, atunci când se spală pe dinți sau când mușcă dintr-un măr, le curge sânge din gingie. Alții constată că gura lor miroase de la o vreme ne­plă­cut. Sau, și mai alarmant, că dinții încep să li se miș­te. Toate aceste simp­tome și multe altele, precum durerea sau mân­cărimea la nive­lul gingiilor ori sensibilitatea den­tară, pot să apară atunci când ne confruntăm cu o boală paro­dontală, adică o afecțiune a țesutului și a osului care susține dinții. Forma ei mai ușoară este cunos­cută sub numele de gingivită, iar cea mai gravă, care este ireversibilă și afectează osul, se numește parodon­toză. Aceste cazuri sunt, statistic vorbind, mult mai frecvente decât ne-ar plăcea să credem. Potrivit unor studii, nu mai puțin de 90% dintre români su­feră de boala parodontală, într-o formă sau alta. De cele mai multe ori, de vină sunt factori precum igie­na dentară precară, fumatul ori îngrijirea incorectă a lucră­rilor dentare - deci, lu­cruri care depind exclusiv de noi. Alteori, însă, bolile paro­don­­tale lovesc ca din senin, de exemplu în contextul unei pre­dispoziții ereditare, al dia­be­tului sau al unor dereglări hor­monale (gingi­vita face ravagii printre adolescenți).
Cum acționăm? În mod tra­dițional, în încercarea de a eli­mi­na tartrul - tartorul din­ților și gingiilor - medicii ape­lează, în­tr-o primă fază, la detartrajul den­tar și periajul profesional. Apoi se introduc, sub anestezie locală, între gingie și dinte, niș­te instru­mente fine, cu ajutorul că­rora se înlătură in­fecția și tar­trul din zona afectată, care este spă­lată ulterior cu soluții antiseptice. Pen­­tru a cu­răța zo­nele greu accesibile din jurul ră­dăcinii din­ților, dentistul poate fi nevoit inclusiv să taie gingia. Din fericire, în ultima perioadă au apă­rut și une­le tra­­tamente de-a dreptul revoluționare și mult mai pu­țin intruzive pentru aceste afec­țiuni. Dintre ele, un loc de frunte îl ocupă laserul diodă, cu aju­torul că­ruia se pot rea­liza nu doar o decon­taminare efi­cientă a pun­gilor parodontale, ci și sti­mularea refa­ce­rii gin­giei, care se va pu­tea reatașa cu ușu­rință pe dinte. Tratamentul cu laser are și avan­tajul că reduce suferința postope­ratorie, precum și necesitatea de ad­minis­trare a anti­bio­ticelor.
Odată ce problema a fost remediată și pa­cientul s-a văzut cu sacii în căruță, el riscă, însă, să revină curând spășit la medicul sto­matolog, cu exact aceeași problemă, dacă nu respectă cu sfințenie unele reguli fun­da­men­tale de igienă dentară - mai ales acum, că știe că are o sensibilitate sporită a gin­giilor. Pen­tru a preîntâmpina recidiva, nu este suficient să se spele zi după zi corect pe dinți, folosind atât periuța, ața dentară și tot mai apreciatul duș bucal, ci și să asezoneze cu o apă de gură și o pastă de dinți reco­mandate de specialist. Pacientul trebuie să apeleze periodic (cel pu­țin o dată la trei sau șase luni, în funcție de cum spune doctorul) la detartraj și periaj profesional, precum și la controale medi­cale re­gulate.

Sensibilitatea dentară

Am văzut cu toții numeroasele reclame la felu­ritele paste de dinți care se laudă că ne ajută să scă­păm de sensibilitatea dentară. Este adevărat că une­le dintre ele mai atenuează din străfulgerarea profund neplăcută pe care o simțim uneori când mân­căm sau bem ceva un pic prea cald, prea rece sau prea dulce.
Pentru a elimina această problemă de la rădă­cină, primul pas (și cel mai înțelept) este să mer­gem la medic, care va determina cauza exactă a sensibilității noastre dentare. Ea poate să apară, de pildă, în urma unei demineralizări a dinților (caz în care medicul chiar ne va recomanda o pastă de dinți salvatoare), dar și din complet alte motive, cum ar fi retracția gingivală (situație în care de mare ajutor poate fi chiar tratamentul cu laser mai sus mențio­nat) ori așa-numita leziune cuneiformă, adică smal­țul sărit la gingie, problemă care se poate remedia cu ajutorul unui tratament complex de reminera­li­zare sau prin restaurarea dentară cu ma­teriale com­pozite (un soi de plombare).

Ce e bine să știm despre carii

De mici aflăm că, dacă nu ne spălăm corect pe dinți, aceștia riscă să se umple de găurele, numite carii. Netratate de medicul stomatolog, ele cresc și se adâncesc în mod inexorabil. Treptat, zona se inflamează sau este invadată de bacterii și poate să apară infecția, care urcă până la rădăcina dintelui, afectând nervul. În aceste situații, dintele ajunge să ne doară rău de tot, în mod constant și paroxis­tic. Această etapă se cheamă pulpită și este unul dintre principalii vinovați ai apariției abceselor dentare. Când pulpita este reversibilă, adică nu s-a instalat încă infecția, ci doar o inflamație, stomatologul curăță bine caria și plasează pe fundul cavității niș­te substanțe care vor favoriza vindecarea țesutului. Dacă evoluția este bună, dintele poate fi plombat. Chiar și dacă a fost foarte afectat de carie, medicul poate salva situația cu o coroană dentară, care va ascunde și defectele de ordin estetic ale dintelui. Mare grijă, însă! După cum ne atenționează me­dicul stomatolog Aida Maria Pascale, "dacă ai o ca­rie mare și un dinte care a durut foarte tare la un moment dat și acum nu mai doare, acela e un dinte care a avut o pulpită și acum are gangrenă". Cu alte cuvinte, nu s-a produs un miracol ci, dim­po­trivă, avem de-a face cu o înrăutățire gravă a situa­ției, și pasul de urmat (și încă grabnic) este mersul la specialist. În materie de carii, mai este un aspect de care e bine să fim conștienți: multe nu dor. Nici măcar nu știm că există și credem că dantura noas­tră e perfectă. Asta se întâmplă uneori în cazul apa­ri­ției așa-numitelor carii interdentare. Acestea, ne-a explicat dr. Aida Maria Pascale, "apar fără a da simp­tomatologie, pentru că nu ajung să aibă con­tact cu agentul extern ce provoa­că durerea (cald-rece, dulce)". "Sunt greu de de­pistat, ele nu dau de­cât o schimbare de culoare a smal­țului spre cenu­șiu, sau agață ața dentară, însă medicul recomandă în aceste cazuri radiografiile bite-wing, care ajută la diagnosticare prin expune­rea clară a zonelor interdentare", a adăugat ea.
De altfel, a subliniat specialistul, există în zilele noastre unele mijloace radiologice indispen­sabile, pentru a realiza un plan de tratament corect: ra­diografiile dento-alveolare, ortopantomograma (adi­că cele pentru toți dinții) și așa-numitul CBCT (computerul tomograf).

Ce trădează diversele tipuri de durere dentară

Pe cât de neplăcută este durerea, pe atât se poate ea dovedi de utilă. De ce? Pentru că, pe lângă faptul că ne semnalează că ceva este în neregulă, ne oferă și indicii pre­țioase cu pri­vire la sursa exactă a res­pectivei pro­bleme. Iată in­terpretarea câtorva ti­puri de durere, așa cum ne-au fost ele prezen­tate de medicul stomatolog Aida Maria Pascale:
* Durerea care apa­re când mușcăm ceva cu pu­tere indică apariția infla­ma­ției de vârf de rădă­cină.
* Durerea specifică pen­tru carie este cea la dul­ce și la rece.
* Durerea la cald ne indică deja pulpita. Dacă durează doar pe mo­ment, pulpita este re­versibilă, dar dacă per­sistă peste 30 de secun­de, e deja vorba de pulpita ireversibilă, care nu se mai poate rezolva prin simpla plombare, ci necesită extirparea (scoaterea nervului) și obturația de canal (plombarea rădăci­nilor).

Când am pierdut un dinte: darurile stomatologiei moderne

Mulți dintre noi se amăgesc că lipsa unui dinte, mai ales dacă ea nu s-a produs într-un loc prea vi­zibil, nu reprezintă cine știe ce problemă, motiv pentru care nu întreprind nimic vreme de ani de zile. Lucrurile nu stau însă așa, edentația putând afecta, direct sau indirect, organismul în ansamblul său. Din cauza edentației, mestecăm mai greu și mai prost, ceea ce nu numai că îngreunează diges­tia, dar poate strica și dinții din jur și afecta mus­culatura la nivelul capului, pacientul riscând să simtă oboseală, dureri, precum și disconfort la nivelul articulațiilor. Lipsa dinților poate conduce totodată la resorbția oaselor maxilare și modi­ficarea structurii feței, apărând un efect de îmbătrâ­nire prematură. Noroc că există și soluții, mai ales acum, că tehnologia - inclusiv cea dentară - a evoluat într-un mod atât de spectaculos. Iată unele dintre ele:

Puntea
Una dintre soluțiile folosite adesea în astfel de cazuri este cea a punților. Cu ajutorul softurilor de design dentar, pacientul poate să vadă acum cum vor arăta coroanele finale, ca formă și culoare. Re­cent a apărut și posibilitatea construirii dinților cu ajutorul calculatorului, în acest sens fiind folosită tehnologia CAD-CAM. În ultimii ani s-au făcut pro­grese deosebite și în privința materialelor folo­site pentru realizarea coroanelor. Inesteticii dinți de aur sau de argint ai străbunicilor noștri sunt de-acum istorie, locul acestora fiind luat de coroanele cu structura metalică acoperită cu ceramică. Meta­lul cel mai des recomandat pentru coroane este zir­coniul, un material rezistent, a cărui culoare sea­mă­nă cu cea a dintelui natural și care se bucură de o transluciditate excelentă. O coroană bine execu­tată (dar și bine întreținută - ceea ce depinde ex­clusiv de noi) poate dura și peste 15 ani.

Implantul
O modalitate și mai modernă la care apelează medicii dentiști este implantul dentar, un dispozitiv realizat din titan și alte aliaje, care se introduce în os, având rolul de a înlocui absența unuia sau mai multor dinți. Implantul ține loc de rădăcină, pe acest suport artificial fiind realizată coroana den­tară defi­nitivă. Avantajele sunt multiple. Nu numai că im­plantul arată și se simte ca un dinte adevărat, dar ne și permite să mestecăm ca odinioară. El re­zis­tă mai mult și în condiții mai bune decât puntea și nici nu afectează dinții laterali. În plus, implantul menține sănătatea gingiei și a osului (a cărui masă nu se pierde), combătând efectul de deformare a gurii și a structurii faciale.

Adiția de os
Ce se întâmplă, însă, dacă în maxilarul nostru nu există o cantitate su­ficientă de țesut osos pentru a sus­ține un im­plant dentar? Specialiștii au găsit și pen­tru asta o soluție: adiția osoa­­să, pentru care se folo­sește, în general, fie țesut osos de la același pacient, fie țesut artificial biocom­pa­tibil. Pentru ca pacientul să nu respingă grefa, me­dicilor le vine în ajutor o altă născocire de ultimă ge­nerație: se recoltează sân­ge de la pacient, se cen­trifu­ghează și se fac așa-numite membrane PRF (Platelet Rich Fibrin - trom­bocite bogate în fi­brină), care aju­tă în vin­de­carea postchi­rur­gicală. Membrana PRF le este stomatologilor utilă și în alte situații, ca de pildă după extracții.

Când vrem dinți mai frumoși

O dantură perfectă, care să ne permită un zâm­bet cuceritor, a la Hollywood, este ceva la care vi­sea­ză fiecare. Din fericire, în zilele noastre, un dinte poate fi reconstruit cu ajutorul tehnologiilor moder­ne, chiar și atunci când a fost distrus în proporție de 80%.
În ceea ce privește aparatele dentare, menite să ne alinieze dinții așa cum se cuvine, a apărut recent un tip cu totul revoluționar, care se bazează pe un mulaj realizat în întregime cu ajutorul tehnicii 3D. Aparatul este transparent și seamănă cu o proteză dentară care se aplică la nivelul tuturor dinților. În afară de faptul că e invizibil, un alt avantaj este că nu presupune restricții alimentare, putând fi cu ușu­rință scos oricând este nevoie. În plus, aparatul este realizat cu maximă precizie, întrucât ampren­tarea optică elimină eroarea umană și riscul unei ampren­te neconforme. Drept este că și prețul e unul pe mă­sură. Cel puțin deocamdată. Există însă și aparate mai ieftine, deosebit de eficiente, și care nu pun mari probleme estetice, precum cele ceramice sau cele cu safir.
Legat de albirea dinților, datele statistice arată că ea se numără la ora actuală printre cele mai soli­citate servicii de estetică dentară. Albirea se poate realiza cu ajutorul multor tipuri de substanțe active, însă toate au în comun aplicarea unor compuși pe­roxidici. Procedura de albire dentară se poate rea­liza și cu ajutorul laserului, caz în care deschiderea nuanței de alb este doar de câteva grade, pentru că, altfel, dacă exagerăm, sfârșim prin a arăta mai de­grabă ciudat decât fermecător.

Cum menținem sănătatea dinților: pașii unei igiene dentare corecte

Când este vorba despre menținerea sănătății din­ților, pur și simplu nu există metodă mai bună decât curățarea lor în mod temeinic și corect. "A evita să ajungem la probleme dentare minore sau majore cu ajutorul unor periaje dentare regulate de minim două ori pe zi este la îndemâna oricui. Ceea ce nu știu pacienții este că spațiile interden­tare necesită o atenție sporită, cu atât mai mult cu cât au zone retentive pentru placa bacteriană (lu­crări dentare vechi, implanturi dentare, înghesuiri, ș.a.). În aceste cazuri, singurul care curăță sufi­cient de bine este dușul bucal, folosit corect si re­gulat. Atrag atenția asupra periajului de seară, care rămâne cel mai important periaj și care, de multe ori, din cauza oboselii de peste zi, este ocolit de pacienți. Mul­tiplicarea bacteriană se produce în timpul nopții, când gura este închisă și lipsește oxigenul. Așadar, putem evita costurile trata­mentelor stomatologice, dar și menținerea rezul­tatelor postratament, cu o igienă riguroasă și controale periodice", a arătat medicul sto­matolog Aida Maria Pascale.
Iată pașii de urmat:
1. Periajul se face cu periuța în unghi de 45 de grade, de la gingie spre vârful dintelui sau cu periu­ța electrică, respectând aceeași miscare, pentru a nu împinge placa bacteriană sub gingie. În total, un periaj corect durează cam 3-5 minute. Ideal este să avem mai multe periuțe, pe care să le alternăm și să le schimbăm cel târziu o dată la trei luni.
2. Curățarea spațiului interdentar se realizează cu ajutorul aței dentare și, eventual, cu periuța interdentară (dacă avem suficient spațiu între dinți, astfel încât aceasta să pătrundă cu ușurință, fără a risca să provoace leziuni).
3. Dușul bucal se folosește regulat, în combi­na­ție cu apa de gură. Aparatul nu trebuie să lucreze la putere maximă, ci medie.


D-na doctor AIDA MARIA PASCALE poate fi contactată la Clinica Etiquette Medical Center din Târgoviște, tel. 0765/217.803,
e-mail: office@etiquettemed.ro