Derbedeul transformat în șef peste pionieri
Vladimir Vladimirovici Putin s-a născut în 1952, dintr-o mamă muncitoare și un tată militar, care a lucrat într-un grup de sabotaj, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest grup făcea parte din NKVD, Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice.
Citind despre copilăria lui Vladimir, aflăm că era cam derbedeu, lipsa de disciplină fiind și motivul pentru care a rămas printre ultimii elevi din clasă făcuți pionieri. Interesant este că informația e menționată inclusiv în biografia oficială a actualului lider de la Kremlin într-un mod care sugerează în mod subtil că Putin este mândru de atitudinea rebelă pe care o avea ca puștan. În clasa a șasea, lucrurile s-au schimbat însă radical pentru Vladimir Putin. În primul rând, s-a apucat de sport, activitate care îl pasionează și astăzi. A început să practice intens judo și sambo, o artă marțială modernă, apărută în Rusia în perioada sovietică. Beneficiind și de susținerea unei profesoare care dibuise că are de-a face cu o minte și o personalitate ieșite din comun, băiatul a început să ia note mari, și nu numai că a intrat în rândul pionierilor, dar a și preluat aproape imediat conducerea detașamentului din clasa lui. În plus, grație talentului nativ pentru limbi străine, a învățat în această perioadă să vorbească fluent germana, fapt care avea să-l ajute mult în viață.
Patima KGB
Încă de mic, actualul lider de la Kremlin era mare amator de filme cu spioni. Spioni ruși, bineînțeles. El însuși a mărturisit că știa că dorește să devină el însuși unul încă dinainte să fi terminat școala. Motiv pentru care s-a dus glonț la un birou public al KGB, unde s-a interesat ce pași trebuie să întreprindă în acest sens. Tânărului i s-a explicat că are două variante pentru a fi acceptat în rândul temutului serviciu rus de securitate: să facă armata sau să termine o facultate, de preferință de Drept. Concurența era mare, doar 10 dintre cei 100 de candidați intraseră de la prima încercare, iar Putin era printre ei. Viitorul președinte al Federației Ruse a luat examenul din prima. După care s-a pus serios cu burta pe carte, lăsând sportul în plan secund (deși, după cum el însuși a mărturisit, a continuat să se antreneze în mod regulat și să participe la unele competiții naționale de judo). După terminarea Facultății, în timpul căreia devenise membru al Partidului Comunist, Vladimir Putin a intrat de îndată în mult râvnitul KGB, iar în anul 1985 a fost repartizat la Dresda, în Republică Democrată Germană, într-o funcție de translator sub acoperire. Ce făcea de fapt acolo nu este prea clar. Masha Gessen, autorul unei biografii a lui Putin, susține că rolul spionului rus era redus la colectarea decupajelor din presă, "contribuind astfel la munți de informații inutile produse de KGB". Cert este că la scurtă vreme după căderea Zidului Berlinului, Vladimir Putin a fost rechemat în țară și, în 1991, a demisionat formal de la serviciile de securitate a statului, în gradul de locotenent-colonel.
Milioane de dolari sifonați
În 1990, Vladimir Putin a început să lucreze la Universitatea de Stat din Leningrad (actualul St. Petersburg), unde a reluat legătura cu un personaj foarte important din viața sa: Anatoli Sobceak, care a rămas în istorie drept co-autor al Constituției Federației Ruse. Sobceak fusese în facultate atât mentorul lui Putin, cât și al lui Dmitri Medvedev, celălalt personaj ce avea să devină atât premier, cât și președinte al Rusiei. Anatoli Sobceak, care a devenit primul primar ales al Sankt Petersburgului, a fost cel care l-a lansat pe Vladimir Putin în politică, numindu-l consilierul său. În 1991, Putin a devenit șef al Comisiei pentru relații externe din cadrul primăriei, fiind însărcinat cu promovarea relațiilor internaționale și a investițiilor străine. Aici, însă, fostul spion KGB a provocat un scandal. O anchetă oficială a concluzionat că Vladimir Putin a subevaluat prețurile și a permis exportul unor metale evaluate la nu mai puțin de 93 de milioane de dolari, în schimbul unor ajutoare alimentare din străinătate... care n-au mai sosit niciodată. Deși comisia care l-a investigat a recomandat concedierea lui Vladimir Putin, acesta nu numai că a rămas tare pe poziție, dar a și promovat ca o săgeată în carieră, ajungând, în 1994, viceprimar al Sankt Petersburgului.
Trambulina Elțîn
În 1996, Anatoli Sobceak a eșuat în încercarea de a recâștiga un nou mandat de primar, iar Vladimir Putin și-a căutat norocul în altă parte. Adică la Moscova. Aici, el a cunoscut în timp record o ascensiune fulminantă, ocupându-se, inițial, de proprietățile de peste hotare ale statului, și fiind însărcinat cu organizarea transferului fostelor active ale Uniunii Sovietice și ale Partidului Comunist către Federația Rusă. În 1998, adică doar doi ani mai târziu, ce să vezi? Fostul spion a fost numit de către Boris Elțîn, liderul de atunci de la Kremlin, nici mai mult nici mai puțin decât șef al FSB (succesorul KGB). După numai un an, Boris Elțîn l-a numit premier iar apoi, după doar câteva luni, copleșit de problemele sale legate de alcoolism, și-a dat demisia și i-a cedat lui Vladimir Putin și funcția prezidențială, în calitate de interimar. Restul este istorie: Putin a câștigat succesiv două mandate prezidențiale (din 2000 până în 2008), apoi a făcut o rocadă cu Dmitri Medvedev, jucând rolul de premier vreme de un mandat. În 2012, a fost reales președinte al Federației Ruse, pentru un mandat de șase ani. Și, surpriză, în urma alegerilor prezidențiale din 2018, și-a asigurat pentru alți șase ani poziția de locatar al Kremlinului.
Asasinate în serie
Odată ajuns la putere, Vladimir Putin și-a măturat drumul de obstacole. Opoziția rusească, dar și numeroase voci din Occident, l-au acuzat de comandarea unor asasinate politice, care au ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Jurnalista Anna Politkovskaia, o critică vehementă a politicilor președintelui rus, a fost arestată în repetate rânduri, otrăvită și amenințată cu moartea. N-au fost vorbe goale. În 2006, ziarista în vârstă de 48 de ani a fost împușcată mortal în văzul lumii, chiar în holul imobilului în care locuia. Cazul Annei Politkovskaia a fost însă doar o picătură dintr-un ocean. Organizația "Reporteri fără Frontiere" susține că ea a fost al 21-lea jurnalist asasinat în Rusia, de la alegerea lui Vladimir Putin, în 2000. Asasinatele vizând oameni din presă nu s-au oprit odată cu moartea ei.
Și alte asasinate au aruncat o umbră întunecată asupra puternicului președinte al Federației Ruse, deși nimeni nu a putut vreodată aduce dovezi directe că ar fi avut vreo legătură cu ele. În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug în vârstă de 43 de ani, care colabora cu serviciul britanic de informatii externe MI6, a murit la Londra, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanță radioactivă extrem de toxică. Între timp, au mai fost comise și alte astfel de "asasinate radioactive", precum și câteva tentative. În 2015, principalul lider al opoziției ruse, Boris Nemțov, în vârstă de 55 de ani, și-a găsit la rândul său sfârșitul, după ce a fost împușcat mortal în plină stradă, la picioarele Kremlinului. O altă picătură într-un lac de sânge.
Cel mai bogat om din Europa?
După cum arată chiar biografia sa, prin mâna președintelui Federației Ruse au trecut în decursul timpului sume cu adevărat colosale. Să fi rămas o parte din aceste bogății lipite de buzunarul său? Ca de obicei, când vorbim despre fostul spion KGB, și în acest caz lucrurile sunt învăluite în mister. Oficial, Vladimir Putin este departe de a fi un om bogat (departe de impresionantele standarde cu care ne-au obișnuit oligarhii ruși). O declarație de avere publicată în 2016 indica, de pildă, că liderul de la Kremlin ar fi câștigat în anul anterior doar 118.200 de euro și nu ar fi avut în proprietate altceva decât un apartament de 77 metri pătrați, un garaj, o rulotă și trei mașini amărâte, datând din epoca sovietică. Ochii noștri văd însă altceva. De pildă, niște ceasuri de lux care costă averi, prinse mândre la mâna liderului rus, ori costume de haine perfecte, evaluate la cel puțin 3.000 de dolari bucata. În ce privește gurile rele, ele spun că Vladimir Putin ar fi, în realitate, putred de bogat. "Sunt convins că Putin este cel mai bogat om din Europa și unul dintre cei mai bogați din lume", a declarat, de exemplu, jurnalistul Stanislav Belkovski, care estimează averea fostului spion la 40 de miliarde de dolari, în bunuri materiale. Un grup de investigație francez estimează însă valoarea lui ilicită la peste dublul acestei sume. Adunând mărturii de la cei care au făcut parte din ceea ce analiștii numesc "autoritarismul cleptocratic" al lui Vladimir Putin, jurnaliștii de la BBC au încercat în urmă cu câțiva ani să afle cum a reușit acesta să se îmbogățească atât de mult. Concluzia a fost că Putin ar fi colectat taxe de protecție de la oligarhi, ca președinte al Rusiei, și că ar avea dovezi că sute de milioane de dolari sunt investiți pe numele său, sub codul "Mihail Ivanovici".
Macho autentic sau regizat?
Din când în când, fostul spion KGB care a cucerit Kremlinul are chef să fie James Bond. Și livrează opiniei publice imagini cu el în ipostaze care mai de care mai sportive și mai aventuroase. Putin făcând ravagii la judo; Putin într-o mașină de curse; Putin în carlinga unui bombardier strategic; Putin înotând degajat într-un râu siberian plin de soiuri; Putin tranchilizând ditamai tigri și urși polari. Și exemplele pot continua.
Potrivit revistei americane "Wired", Vladimir Putin "cultivă în mod deliberat imaginea unui macho, a unui supererou care rezolvă tot. În 2007, de pildă, tabloidul "Komsomolskaya Pravda" a publicat o imensă fotografie cu liderul rus la bustul gol, în timp ce se afla în vacanță în munții siberieni. Legenda: "Fii ca Putin!". Unele voci susțin însă că multe dintre activitățile de tip macho puse în seama lui Putin sunt, de fapt, regizate. Și asta, ca să nu mai vorbim de pârdalnica de presă occidentală, care îl parodiază de-a dreptul pe președintele Federației Ruse pentru acest tip de ieșiri. (Ultimul "eveniment" de-acest fel a fost căderea lui Putin pe gheață, la un meci de hochey la Moscova.)
Dragoste la secret
O femeie care nu rămâne secretă în viața unui bărbat e mama. Nici măcar Putin n-a făcut un mister din afecțiunea pe care i-o poartă. "Trăiam simplu - supă de varză, clătite, dar duminicile și în zilele de sărbătoare, mama punea la copt piroști delicioase umplute cu varză sau carne, și «vatrușki» cu brânză", povestea nostalgic Putin. Din acest punct încolo, relațiile lui Putin cu femeile se complică.
Înainte de a pleca în Germania ca spion KGB, Vladimir Putin a cunoscut-o, printr-un prieten comun, pe Ludmila, femeia ce avea să-i devină nevastă. "Era ceva la Vladimir care m-a atras. Trei sau patru luni mai târziu, știam deja că el este bărbatul de care aveam nevoie", a povestit Ludmila. Trei ani mai târziu, Putin a cerut-o de nevastă. "Știam că dacă nu mă însor în următorii doi-trei ani, nici că o s-o mai fac. E adevărat că eram obișnuit cu viața de burlac, dar Ludmila a reușit să schimbe asta", a recunoscut Putin. Cuplul și-a unit destinele 1983, din acest mariaj rezultând două fete. Ludmila a susținut că Putin a fost un tată foarte drăgăstos, atât de drăgăstos încât, în familie, ea trebuia să facă pe zbirul. "Nu toți tații sunt atât de iubitori cu copiii lor. El le-a răsfățat pe fete întotdeauna, în vreme ce eu eram aceea care trebuia să le disciplineze".
Afirmațiile de mai sus se regăsesc pe pagina oficială a biografiei liderului de la Kremlin, unde există și o poză a fetelor de când erau mititele. Cine dorește însă să afle cum arată ele în prezent sau măcar cum le cheamă va fi dezamăgit. În afară de speculații ale presei, cum că cutare sau cutare femeie ar fi progenitura puternicului Putin, nu există nicio informație concretă legată de existența lor.
În ceea ce o privește pe soția președintelui rus, cu ea mai găsim, ce-i drept, câte o poză, doar că Ludmila și Putin au divorțat în 2014. Ce s-a întâmplat în continuare în viața amoroasă a președintelui Rusiei rămâne un mister, deși presa rusească i-a atribuit numeroase relații, de la fosta spioană Anna Chapman, până la fosta gimnastă Alina Kabaeva, cu care s-a spus chiar că s-ar fi căsătorit în taină și ar fi făcut un băiat, acum în vârstă de zece ani, și o fată, în vârstă de șase ani. Zilele trecute, presa a relatat că Alina Kabaeva a mai născut, în data de 7 mai, doi băieți gemeni. Adevărul adevărat nu-l cunoaște însă nimeni, poate doar câțiva dintre apropiații președintelui. Dragoste la secret.
Vulpoi bătrân, înconjurat de puiandri
Din punct de vedere al longevității, poate doar Angela Merkel, cancelar al Germaniei încă din 2005, se mai poate compara cu Vladimir Putin. În rest, toți marii lideri occidentali ai lumii, de la președintele francez Emmanuel Macron și până la liderul de la Casa Albă, Donald Trump (care au împlinit fiecare abia doi ani de când sunt la putere) sunt mici copii, în comparație cu eternul Putin. Au câte un mandat de patru-cinci ani, urmat, cu puțin noroc, de un altul. Până să se dumirească bine ce înseamnă să conduci un stat, locul lor e deja luat de un alt ales. Nici vorbă de experiența și continuitatea lui Putin. În plus, să nu uităm că Putin a fost kagebist. O vulpe bătrână în ale politicii, trecut prin școala dură a vieții, dar și prin aceea a unuia dintre cele mai redutabile servicii secrete ale lumii. Și nu doar Putin se remarcă prin longevitate, ci și personaje-cheie din echipa sa. Serghei Lavrov, bunăoară, conduce diplomația rusă de nu mai puțin de 15 ani. Câți miniștri occidentali de Externe se pot lăuda cu o asemenea performanță? Și, implicit, cu atâta experiență și cu atâtea secrete și informații esențiale? La fel și Dmitri Medvedev, actualul premier, cu care Putin a făcut și schimb de roluri, încă din 1999. Existența unui trio atât de puternic și de bine sudat explică, desigur și supraviețuirea actuală a Rusiei în poziția de forță pe care o are pe plan internațional. Federația Rusă a anexat fără să clipească Peninsula Crimeea, sub privirile pe cât de terifiate, pe atât de neajutorate ale comunității internaționale, în frunte cu temutele State Unite ale Americii. Spre oroarea acelorași State Unite, a adus Germania de partea sa, măcar în ceea ce privește gazoductul Nord Stream 2. A îndulcit sensibil relațiile cu China, rivala comercială numărul unu a SUA. Turcia, al doilea cel mai puternic dintre membrii NATO, privește astăzi mai degrabă către Moscova decât spre Washington, când vine vorba de achiziții masive de armament. În ultimul timp, se vorbește frecvent de o renaștere a Războiului Rece. Ambele părți își încordează mușchii, dar Vladimir Putin pare în avantaj. În vreme ce președintele Federației Ruse are parte de liniște totală acasă, unde și-a redus la tăcere toți oponenții, subalternii săi din serviciile secrete ruse sunt comniprezenți în viața politico-economică a Occidentului. Provoacă cutremur la Washington și în alte puternice capitale ale lumii, pe seama lor fiind puse tot soiul de manipulări, inclusiv de natură electorală. Una peste alta, Vladimir Putin pare să fie în formă maximă. Și e abia la începutul celui de-al patrulea mandat...