Și a fost... Premiera spectacolului "Jack și vrejul de fasole"

Delia Hanzelik
- Cea mai nouă producție a Teatrului Ion Creangă din București -

Sâmbăta trecută, în atmosfera boemă, tine­reas­că și cosmopolită a centrului vechi al ca­pitalei, la Sala Rapsodia, a fost prilej de săr­bătoare în rândul iubitorilor teatrului pentru copii. S-a jucat în premieră "Jack și vrejul de fasole" - cel mai proaspăt spectacol al Teatrului "Ion Creangă".
Gongul se anunțase pentru orele 18, dar efer­vescența s-a făcut simțită cu mult mai devreme. Rând pe rând au început să se adune în foaierul teatrului de pe Lipscani, doamne, domni și dom­ni­șoare, cu frați ori surori, cu copii sau nepoți, prieteni și apropiați, poate chiar admiratori ai actrițelor din spectacol. Copiii ședeau la poză, la uriașul afiș cu litere de-o șchioapă - "Jack și vrejul de fasole"; în jur - nu­mai zâmbete de re­ve­dere, sa­luturi și reverențe, fo­ia­lă plă­cută de așteptare, de nou, cu emo­ția aferentă unei res­pec­tabile premiere de teatru.
Spectacolul a început cu totul inedit..., cu doi menestrei zblobii răsăriți de nicăieri, în mijlocul sălii, aparent fără nicio legătură cu subiectul pie­sei (Grațiela Teohari-Duban și Dan Clu­cinschi) și-apoi, ușor, pe nesimțite, lumina s-a micșorat, iar cei prezenți au fost proiectați direct în miezul poveștii.
Un Jack adolescent, naiv și visător, în persoana ac­torului Ciprian Niculae, ne-a introdus în atmos­fe­ra unei gospodării sărăcuțe de la o margine de sat, unde el și mama lui își duceau traiul de pe o zi pe alta.
Povestea o știți, a fost scrisă inițial de austra­lianul Joseph Jacobs, dar pentru "Ion Creangă", scenariul și adaptarea au fost semnate de Oc­tavian Jighirgiu și Andreea Darie.
Va să zică, perceptorul satului vine să ceară dările în aur sau grâne, mama nu are cu ce plăti și-așa hotărăște să vândă vaca - singura lor avere. În spectacol, momentul este unul savuros, cu co­mic de situație și un reușit pasaj de musical. Ba mai mult, e impresionantă tușa regizorală (ce poar­tă am­prenta lui Octavian Jighirgiu) în care percep­torul, dincolo de atribuțiile meseriei, își lasă la vedere latura umană, plină de compasiune, sfârșind prin a părăsi scena în hohote de plâns.
Milky - văcuța cea bălțată - este și ea un per­so­naj în sine, nărăvaș și plin de haz, care îl mână ea pe Jack pe drumul către târg. Așa se face că per­­so­najele noastre nimeresc într-o poiană fantas­tică, unde copacii cântă și dansează, iar prin ceața deasă a dimineții răsare un străin misterios, care-l știe pe Jack după nu­me și care-i face acestuia o propunere de nerefuzat, cu care sigur nu se poate întâlni decât o dată-n viață: îi oferă, inițial, patru boabe de fasole magică în schimbul văcuței. Jack, în inocența lui și cu dorința arzătoare de a-și scăpa ma­ma de povara grijilor, se-nvoiește să facă târgul, visând deja, cu ochii des­chiși, la via­ța îndestu­la­tă, ușurința și libertatea în care vor trăi de pe urma fasolicii magice. Mare bucurie a fost pe capul lui să vadă că în buzunarul hainei a găsit nu patru boabe, ci opt plus una bonus.
Fasolea magică a prins chiar viață pe scenă: "Nu e fermecată,/ Ba e fermecată/ Fasolea asta toată.../ E fermecată", iar cele opt plus una boabe magice au cântat (muzica spectacolului e semnată de Eduard Petru Jighirgiu) și au dansat (coregrafia: Victoria Bucun), animând atmosfera din sală. Remarcabile sunt și costumele și decorul, create de soții Roxana și Andrei Răduț.
Întors acasă radiind de speranță, Jack aleargă la mama lui să-i po­vestească isprava. Dar de această dată, mama blândă și protectoare, personificată de actrițele Cerasela Popescu / Vera Linguraru, care, de obicei, se purta cu băgare de seamă ca nu cumva să răpească inocența bă­iatului, acum chiar nu-și mai pu­tu stăpâni furia și neputința. Însă Jack reușește să se fofileze din calea ei și, încrezător și senin, con­tinuând să creadă în adevărul cu­vin­telor rostite de străin, a plantat boabele de fa­sole. Peste noapte, boabele nu numai că au încolțit și au răsărit, dar plăntuțele au crescut și-au crescut, s-au înălțat și s-au răsucit, s-au cățărat printre nori și s-au învârtoșat până la cer... Foarte reușite au fost și light & video design-ul, ce poartă amprenta lui Adrian Buliga, Radu Nechit și Vlad Bacalu.
Mare le-a mai fost mirarea celor doi când, ie­șind din casă să salute zorii zilei ce venea au dat cu ochii de vrejul uriaș, al cărui capăt nici nu se pu­tea zări. Jack chicotea fericit, fasolea chiar era magică! Și-așa a început aventura! Jack, mânat de curiozitate, abia se mai putea stăpâni să nu urce pe vrej. Mama, entuziastă, își făcea socoteli ce să-i dea băiatului, saci sau coșuri, să-i dea găleți să culeagă cât mai multă fasole.
Dar Jack, urcând pe vrej, nu a ajuns la fasole, ci - stupoare - în tărâmul de dincolo de nori, un­de a dat peste fata împăratului (Eliza Teofănescu / Ște­fania Cîrcu) ajunsă acum o bătrână cu cosițe ca de lână, împletite în fuioare albe. Aceasta l-a sfătuit pe tânărul nostru erou să meargă la castelul fer­me­cat ce se zărea în depărtare, castel stăpânit acum de căpcăun (Cristian Boeriu) și soția aces­tuia (Oa­na Bănuță) și să facă în așa fel să ia găina cu ouă de aur (Cezar Vlad Popescu), piticul cu bar­bă cân­tătoare (Cons­tantin Rotaru) și harpa vor­­bitoare (Andreea Gaica).
Mergeți să ve­deți acest spectacol și, dacă vă luați un moment să priviți ... printre rânduri, veți descoperi un mesaj pe cât de subtil pe atât de pu­ter­nic: lăsați se­mințele do­rin­țelor voastre să încol­țeas­că, credeți în ele cu toată ființa voastră și miracolele nu vor con­teni să apară!

Spectacolul Jack și Vre­jul de Fasole se joacă în luna mai în zilele de 14, 21, 28 mai, ora 10:00, la Sala Rap­sodia (Str. Lipscani 53).