Reumatismul și primăvara

Alina Olteanu
Vremea schimbătoare, specifică primă­verii, pune la grea încercare răbdarea celor care suferă de reumatism și care cu greu se mai pot bucura de frumusețea strălu­citoare pe care o aduce anotimpul verde. Dar ce este de fapt reumatismul? Și cum îl putem com­bate, folosind eventual chiar unele dintre minu­natele daruri pe care ni le aduce natura la începutul sezonului cald?

O boală care îmbracă multe haine

Sub umbrela termenului "reuma­tism" sunt in­cluse cel puțin 200 de afec­țiuni diferite, printre simp­tomele cărora se pot număra durerea, infla­marea, roșeața ori rigi­ditatea. Bolile reumatice pot ataca deo­potrivă oasele, ligamentele, articulațiile, ten­doanele, mușchii, organele interne sau chiar și pielea. Printre cele mai des întâlnite boli reu­matice pot fi amintite artrozele, poliartrita reu­matoidă, spon­dilita anchilozantă și artrita pso­riazică.
Oricât ar fi de diverse bolile reumatice, ele pot fi totuși împărțite în două mari categorii: cele cauzate de vârstă (reumatismele degenerative), care lovesc de regulă în persoanele trecute de 50 de ani, și cele inflamatoare, autoimune, care pot afecta și tinerii. O parte dintre cauzele acestora din urmă nu este deocamdată cunoscută. Unele dintre bolile reumatice autoimune pot să apară însă ere­ditar sau să aibă drept cauze infecții intestinale ori urogenitale.

Ravagiile produse de reumatism în România

Deși în țara noastră nu s-au făcut studii care să indice procentul exact al celor care suferă de diver­se boli reumatice, se estimează că numărul aces­tora s-ar ridica la aproximativ 600.000. Un raport rea­lizat de organizația Work Foundation din Marea Britanie privind impactul afecțiunilor musculo-scheletale asupra forței de muncă din 26 de țări europene, printre care și România, releva în 2010 că nu mai puțin de 143.000 dintre români suferă, de pildă, de artrită reumatoidă. Costurile anuale ale acestei boli erau estimate la data pre­zentării ra­portului la aproximativ 619 milioane de euro.

Factori favorizanți ai reumatismului

Alimentația
Pentru a înțelege de ce reumatismul este atât de răspândit, trebuie să aruncăm o privire la factorii care favorizează apariția acestei dure­roase boli. De pildă, alimentația. Românului îi place, în general, să mănânce alimente bogate în colesterol. Multă carne, de preferință prăjită. Și să se delecteze cu fel de fel de dulciuri. Eventual, să bea și să fumeze (factori care nu fac decât să crească nivelul de inflamație din corp, agravând simptomele bolii). Ei bine, dacă bolile reumatice nu se pot vindeca complet, ele pot fi ținute sub control, iar o alimen­tație sănătoasă poate face, din acest punct de ve­dere, adevărate minuni. Mai ales acum, primăvara, când încep să apară multe dintre verdețurile reco­mandate "apăsat" de specialiști, pentru a atenua neplăcutele simptome ale reumatismului.
Dintre legume, un rol deosebit în dimi­nua­rea simptomelor reumatismului (mai ales atunci când ne referim la osteoartrită), îl au cele bogate în vitamina K, precum varza, spanacul, fasolea verde, broccoli, pătrunjelul, salata verde.
Fructe: toate, fără excepție.
Pe lângă zarzavaturi și fructe, se recomandă pro­dusele lactate, bogate în calciu, ouăle, mierea și ore­zul. Se recomandă cu precădere cerealele inte­grale, semințele crude de dovleac sau floarea soa­relui și uleiul de măsline, de preferință presat la rece, pre­cum și uleiul de pește, bogat în Omega-3. Dacă iubiți prea mult carnea pentru a renunța com­plet la ea, optați măcar pentru cea de pasăre, de vițel sau de pește.
Dincolo de aceste recomandări specifice, încer­cați să includeți în dieta dvs. cât mai multe alimente recunoscute pentru efectele antiinflama­toare, pre­cum ananasul, strugurii, cea­pa, usturoiul și cio­colata neagră. Puternice efecte antiinfla­matoare are și acidul gama linoleic, care se găsește în luminița de seară, în uleiul de limba-mielului, în se­mințele de coacăz negru, în ghim­bir și turmeric.
Mâncărurile grase (mezelurile, carnea de porc) sau la conservă, alimentele prea sărate, dulciurile și murăturile trebuie evitate cu orice preț.

Sedentarismul
Ideal ar fi ca bolnavii de reu­matism să apeleze, în primul rând, la serviciile unui kinetoterapeut, care-i va ajuta să facă exercițiile medicale potrivite. Programele de kinetoterapie, urmate cu conștiin­cio­zitate vreme de câțiva ani, pot ajuta foarte mult pacienții, nu doar să se simtă mai bine, ci și să nu mai aibă nevoie de atâtea medicamente pentru a fi funcționali. Cu toate astea, nu trebuie să ne limi­tăm la mișcarea pe care o facem la kinetoterapeut, mai ales acum, că a venit primăvara și există atâtea lu­cruri frumoase care să ne ademenească afară din casă: soarele strălucitor, primele flori din grădină, ciripitul păsărilor, care ne însoțește vesel în aceste zile pe oriunde ne-ar duce pașii. Pentru a reduce rigiditatea articulară și a evita atrofia musculară, dar și pentru a stimula producția endorfinelor și a ne îmbunăți sănătatea în ansamblul ei, este indicat să ne mobilizăm un pic și, oricât am fi de înțepeniți și de lipsiți de chef, să facem zilnic măcar câte o scurtă plimbare sau mișcări ușoare de gimnastică în aer liber, să înotăm sau să pedalăm pe o bicicletă fixă. Totul însă cu mare grijă, fără să ne forțăm, ca să nu ne trezim că facem mai mult rău decât bine. Ca regulă generală, cele mai bune exerciții sunt cele care nu provoacă nici durere, nici disconfort. Pentru început, dați măcar câte o raită lejeră prin grădină sau prin cel mai apropiat parc.

Vremea și reumatismul

Legătura dintre schimbările bruște de vreme și durerile reumatice nu e un mit. Deși oamenii de știință știu că la originea acestei stări se află schim­bările bruște de temperatură și presiune atmosfe­rică, ei nu au descoperit încă și mecanismul exact prin care acești factori pot spori suferința bolna­vilor meteosensibili.
Meteosensibilitatea reprezintă, de fapt, ampli­ficarea simptomatologiei reumatismului, dar și a altor boli la variațiile atmosferice, în sensul ampli­ficării expresiei clinice a bolii, ce poate evolua spre situații de decompensare agravante. Ea doar accen­tuează anumite suferințe latente, pe care le avem deja.
Potrivit psihologilor, schimbările meteo, dife­rențele bruște de temperatură și deviațiile de pre­siune atmosferică pot influența energia care circulă prin corpul nostru.
În timp ce vremea călduroasă îi binedispune pe cei mai mulți dintre noi, ploaia se răsfrânge negativ și ne provoacă indispoziție. Atunci când afară e foarte frig sau excesiv de cald, dar și în perioadele de tranziție, reumatismul se poate acutiza. Mili­oane de oameni reacționează la fel la scăderea presiunii, îndeosebi primăvara, atunci când fron­turile atmosferice sunt foarte rapide și întregul or­ga­nism (în primul rând sistemul circulator) obo­sește repede. Nu trebuie să înțelegem că oscilațiile meteorologice ne îmbolnăvesc în adevăratul sens al cuvântului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declanșa ori accentua anumite suferințe.

Articulațiile, un barometru subiectiv

Pentru unele persoane care suferă de reuma­tism, articulațiile sunt un adevărat barometru: încheietu­rile înțepenesc sau devin dureroase chiar înainte de "stricarea" vremii. Pentru alții, aceste simptome apar după ce condițiile meteo se ame­liorează, ca un efect întârziat al frontului de aer rece. Deși nu au o explicație clară pentru aceste fenomene, medicii nu le consideră folclor și nici autosugestie, cu atât mai mult cu cât unii dintre ei experimentează personal astfel de senzații. Care poate fi explicația? Artroza re­prezintă o degenerare a cartilajului articular, înso­țită de inflamație, care afectează mai ales genunchii, șoldurile și degetele mâinii. Potrivit unor teorii, presiunea atmosferică scăzută și umezeala crescută (deci, vremea plo­ioasă) ar favoriza umflarea articu­lațiilor. În plus, vremea rece provoacă o rigiditate musculară, ceea ce solicită articulațiile mai mult. Alte voci spun că schim­bările meteo nu produc nicio modi­ficare în arti­culații și că doar ne fac să resimțim mai puter­nic durerile la acest nivel. Indiferent de reali­tate, este important ca fiecare dintre noi să își cunoască organismul și să-și adapteze stilul de viață astfel încât să atenueze și să prevină apariția acestor simp­tome.

Soluții antianchiloză

* Iarna, purtați mănuși atunci când ieșiți din casă. Dacă vă pregătiți să faceți efort în aer rece, acordați-vă câteva minute de încălzire a mușchilor.
* Urmați tratamen­tul prescris de medic.
* Aplicați seara com­prese calde pe articu­lațiile dureroase, la tempe­raturi de cel mult 45 de grade Celsius, pentru a nu leza pielea. Puteți adău­ga în apă caldă sau pe pânză umezită două-trei picături de ulei esențial de mă­ghiran.
* De asemenea, compresele calde cu infu­zie de brânca-ursului dez­morțesc încheieturile.
* Ma­sați mușchii din vecină­tatea articulației cu un­guent pe bază de tătăneasă sau de gălbenele.
* Persoanele care suferă de spon­diloză cer­vicală (artroza coloanei vertebrale, care duce la îngustarea orificiilor prin care vasele verte­brale ajung la creier și provoacă amețeli) trebuie să facă mișcări de flexie, de extensie și de rotire a capului și să evite somnul pe o pernă prea înaltă.


Prietenii și dușmanii reumatismului

Prietenii reumatismului:

* Obezitatea și colesterolul (kilogramele în plus nu fac decât să pună o și mai mare presiune pe oase, articulații și mușchi și, în plus, ne reduc în multe cazuri mobilitatea).
* Fumatul, consumul de alcool și cofeină (acestea pot reduce eficacitatea anumitor me­dicamente folosite în tratarea bolilor reumatice și pot înrăutăți simptomele reumatismului).
* Sedentarismul (favorizează anchilozarea oaselor).
* Stresul și oboseala (pot exarcerba unele simptome ale reumatismului).
* Frigul și umezeala (dar și căldura exage­rată).
* Statul prelungit în picioare sau în poziții fixe.

Dușmanii reumatismului:

* O dietă antiinflamatoare, sănătoasă și echi­li­brată.
* Odihna în cantități îndestulătoare.
* Mișcarea regulată, efectuată de preferință sub îndrumarea unui specialist, îmbunătățește flexibilitatea articulațiilor și conduce la redu­cerea simptomelor reumatismului și la îmbună­țirea generală a calității vieții.


Remedii naturale care ne pot ajuta în lupta cu reumatismul

Muguri de plante

De îndată de vremea se încăl­zește, apar și primii muguri ai plan­telor, iar mulți dintre aceștia sunt folosiți în tratarea efectelor bolilor reumatice.
* Artrite și artroze: Muguri de coacăz negru.
* Decalcifieri și demi­ne­ralizări osoase, osteoporoza și artrozele: Muguri de mesteacăn pufos.
* Reumatism cronic dege­nerativ: Muguri de pin, în com­binație cu cei de mur, coacăz negru și viță-de-vie.
(Le găsiți în farmacii, sub sigla Plantextrakt Cluj-Napoca)
Iubitorii muntelui se vor bucura să afle că și mugurii de jneapăn acționează ca un antiinfla­mator al cartilajelor articulare și ajută la rege­nerarea oaselor, putând fi folosiți pentru preve­nirea decal­cifierii sau ca adjuvanți în reuma­tismul cronic, osteoporoză, coxartroză și artroză vertebrală.
Pentru a beneficia la maximum de efectele tă­măduitoare ale mugurilor, este bine să apelați la un fitoterapeut, care vă va recomanda cea mai potrivită formulă de tratament, în funcție de tipul de reuma­tism de care suferiți. (Specialiștii de la Plantextrakt Cluj-Napoca, tel. 0264.260.688)

Florile

Nu numai mugurii anumitor plante, ci și unele flori specifice primăverii ne pot fi de folos când ne confruntăm cu bolile reumatice. Ginga­șele flori de ghiocel (atenție însă - doar după ce au fost bine uscate) pot fi folosite, de pildă, în apa de baie pentru a calma durerile reumatice. În același scop, ele pot fi folosite și la un ceai, din care ni se recomandă să bem două-trei căni pe zi. Dat fiind că bulbii sunt toxici, este totuși bine să cumpărăm ceaiul de la farmacie. De asemenea, din 16 ghiocei bine uscați și 350 de ml de țuică se poate prepara o soluție cu care se fac frecții împotriva durerilor reumatice. Toporașii (viole­tele) sunt alte flori folosite din vechime în tra­tarea reumatis­mu­lui. Pentru cal­marea dure­ri­lor reumatice, se poate fa­ce un decoct din rădă­cină uscată și mărun­țită a florii, dar trata­mentul trebuie să fie unul de durată pentru a da roa­de. Simp­to­me­le speci­fi­ce reu­matismului pot fi însă ate­nua­te și bând un ceai obiș­nuit, făcut din frunze și flori de toporași.