Postul terapeutic - Prof. dr. OLAF ANDERSON: "Pauzele alimentare făcute din proprie voință acționează efectiv ca un medicament"

Gilda Fildan
- Pauzele alimentare stimulează metabolismul, activează forțele de autovindecare ale organismului și, în plus, contribuie la redobândirea unei siluete zvelte -

Aproape săptămânal sunt date publicității noi concluzii ale cercetării științifice, care atestă faptul că renunțarea temporară la hrană ajută contra hipertensiunii, a inflamațiilor cronice și chiar a demenței senile. "Pauzele alimentare făcu­te din pro­prie voință acționează efectiv ca un medi­ca­ment", spune prof. dr. Olaf Anderson, un medic ger­man care studiază de mulți ani puterea vinde­cătoare a hranei. În interviul ce urmează, el explică de ce acordă o asemenea importanță temei postului.

- Ați devenit un "guru" al vindecării prin post. De ce sunteți un fan atât de entuziast al renun­țării la mâncare?

- Atunci când își reduc porțiile din farfurie sau postesc, cei mai mulți dintre oameni au în vedere posibili­tatea de a slăbi. Însă în prezent de­vine tot mai evident faptul că renun­țarea voluntară la hrană poa­te vin­de­ca organismul. A­ceas­ta îi preo­cupă intens pe cercetători, și mai ales pe gerontologi - de­oarece ei por­nesc de la ideea că ali­mentația nesă­nă­toasă se află la originea a 50-70% dintre bolile civilizației contempo­rane, ceea ce ne permite să pre­supu­nem că postul ar pu­tea constitui un remediu. Gă­sim referiri la post și în scrie­rile lui Hipocrat, în me­dicina tradițională chineză și în ayur­veda. În toate religiile lumii există zile și perioade când se pos­tește. Pentru întă­rirea sănătății, însă și din ra­țiuni spirituale. Creierul func­ționează altfel în timpul unei perioade de post. Astăzi, neurologii ne pot spu­ne cu exactitate ce se petrece atunci.

- Cum anume funcționează creierul nostru în aceste condiții?

- Se modifică balanța neurotransmițătorilor. După trei sau patru zile, sunt secretați hormoni care favorizează sentimentele de satisfacție și fericire, ca și concentrarea. De asemenea, se formează noi neuroni. Pacienții mei îmi relatează că se simt mai prezenți și mai sensibili, percep mai clar și mai intens muzica, mirosurile și culorile.

- Ce tipuri de post există?

- Să începem cu cel mai popular: postul alter­nativ, numit și intermitent. Se poate renunța la hra­nă pentru 16 ore din 24 - aceasta este formula 16:8. Sau se poate reduce aportul caloric la numai 600 calorii timp de două zile pe săptămână. Metoda re­co­mandă ca în prima zi să se consume doar 25% din cantitatea obișnuită de hrană, pentru ca în ziua a doua să se mănânce oricât se dorește. Și se con­tinuă astfel, alternând mereu. S-a demonstrat că pos­­tul alternativ scade glicemia și valorile grăsimi­lor din sânge și totodată îmbunătățește calitatea somnului. Iar supraponderalii pierd în greutate.

- Totuși, dvs. considerați că principala formă de abținere de la hrană este postul terapeutic.

- Ar fi greu de găsit un alt demers medical care să acționeze atât de puternic în organism. Efectele postului terapeutic le depășesc cu mult pe cele ale postului alternativ. Mai ales datorită acțiunii sale dezinflamatoare și modului cum influențează meta­bolismul, el a fost introdus în numeroase clinici de specialitate, pentru tratarea artrozei, reumatis­mului, a durerilor, hipertensiunii sau diabetului, ca și a sin­dromului de colon iritabil și a intoleranțelor alimen­tare. Există studii care îi atestă eficiența și în cazu­rile de scleroză multiplă, demen­ță senilă, chiar și cancer. Putem face multe lucruri în inte­resul stării noas­tre de bine, de pildă să mergem la o sală de fit­ness ori să practicăm yoga, însă în tim­pul postului, organismul primește un im­puls ex­trem de puter­nic, se declan­șează automat un fel de program de supraviețuire - cu re­zultate bene­fice.

- Cât timp ar trebui să postim?

- Postul terapeutic durează o săp­tămână sau două. Din experiența mea, pot să vă spun că oa­menii simt mo­mentul când le este de ajuns. În a cin­cea sau a șasea zi mai doresc să continue, tocmai fiindcă le mer­ge foarte bine. După zece sau paispre­zece zile, se simt deodată slăbiți. Atunci corpul sem­nalizează că și-a atins limita. Persoanele mai gră­suțe pot însă posti și trei până la patru săptămâni. Dar aceasta ar trebui să se petreacă într-o clinică, sub con­trolul unui medic.

- Oricine poate posti?

- N-ar trebui să țină post cei ce au probleme cu bila sau calculi biliari, deoarece se poa­te declanșa o colică biliară. Nici oamenii care suferă sau au su­ferit de o tulburare diges­tivă - în special de o cașe­xie. Le recomand mare atenție și bolnavilor de gută. În general, îi sfătuiesc pe toți cei ce iau medi­ca­mente să postească sub supraveghere medicală, întrucât tratamentul medicamentos va trebui puțin modificat. Din acest motiv, este bine ca, înainte de a începe un post pe cont propriu, să se apeleze la un medic, care va investiga și va atesta starea de să­nătate a respectivei persoane.

- Putem posti și fiind activi profesional?

- Depinde, firește, de pro­fesie - dar și de indivi­dualitatea fiecăruia. Pe cei ce doresc să în­cerce i-aș îndemna să înceapă într-o vineri, pentru a fi liberi măcar sâmbătă și duminică, așa­dar în zilele critice. Luni și marți se vor descurca. Iar dacă se simt bine, pot posti mai departe alte câteva zile.

- Ce este important să facem, când terminăm postul?

- Să ne tratăm propriul corp cu atenție și să-l me­najăm. Stomacul și-a micșorat volumul, s-au pro­dus schimbări în structura florei intestinale. Da­că ne vom repezi imediat să devorăm un șnițel, n-are cum să ne fie bine. Și ar fi mare păcat, deoa­rece efectele strădaniei noastre s-ar pierde rapid. Ieșirea din post se face cu bucățele de măr, meste­cate foarte bine. Urmează trei zile cu supe de legu­me și puțin orez. Meniul este în întregime vegeta­rian și ușor de digerat. Foarte important mi se pare să nu recădem îndată în vechile deprinderi. Reco­mand atenție în alegerea alimentelor. Cineva care încheie un post ar trebui să profite de forța de pro­pulsie câștigată în acea perioadă, tinzând ca, de acum înainte, să mănânce măcar puțin mai sănătos. Nu vreau să joc rolul unui apostol al sănătății sau al moralei, dar vă încredințez că o alimentație mai bună generează și bucurie. Numeroși pacienți îmi mărturisesc că au acum o percepție mai intensă a alimentelor pe care le consumă și că gustul lor li se pare mai bun decât înainte.

- Ce înseamnă, de fapt, o alimentație sănă­toasă?

- Cât mai multe legume și fructe, cât mai puțină carne. Un consum minim de produse alimentare finite, căci în procesul prelucrării industriale li s-au adăugat cantități însemnate de conservanți, îndul­ci­tori artificiali și ulei de palmier. Așa ceva nu-i folosește nimănui. Și a treia regulă: când e vorba de carbohidrați, să nu uităm niciodată de cerealele integrale. Iar dacă vrem să fim amabili cu bacteriile din intestinul nostru, le putem oferi câteva alimente care le plac în mod deosebit. Printre acestea se nu­mără rădăcinoasele și legumele amărui, deci andi­vele, cicoarea roșie, păstârnacul, rădăcina de pă­trun­jel, apoi cele fermentate, ca de exemplu varza murată.

Cum acționează postul în organism

Creierul - Începând din ziua a patra, sunt secre­tați hormoni ce induc sentimentul de feri­cire. Ne sim­țim mai ageri și mai creativi. Toto­dată, postul previne demența senilă, deoarece reduce infla­ma­țiile și favorizează formarea de noi neu­roni.
Ficatul - În timpul postului, "uzina orga­nismului" o duce bine. Primește mai puține sub­stanțe pentru prelucrare, iar fi­catul gras se poate odihni.
Articulațiile - Sunt atenuate infla­mațiile, se ameliorează bolile reumatice.
Sistemul cardiovascular - Se acti­vează irigația sangvină și procesele meta­bo­lice la ni­velul țesutului adipos, scad va­lo­rile coleste­ro­lului, tensiunii arteriale și pul­sului.
Pancreasul - Se reduce producția de in­su­lină.
Stomacul/intestinul - Studiile con­firmă o creș­tere a diversității bacteriilor din flora intes­tinală. Ele preiau o parte din sarcinile sistemului imunitar.