Cele mai răspândite păsări din lume: 22 de miliarde
În mod surprinzător, se pare că găinile au fost domesticite nu pentru carne și ouă, ci de dragul spectacolului dat de luptele dintre cocoși. Inițial, s-a speculat că locul în care a avut loc acest ritual a fost sudul Chinei. Dovezile genetice obținute în ultima perioadă ne relatează însă o poveste diferită, potrivit căreia primele găini au fost domesticite în cadrul culturii harappa, din Valea Indusului, ajunsă la apogeu acum circa 5000 de ani. Ceva mai târziu, în jurul anului 3000 î.H., găinile, cu tot cu ouăle lor, au ajuns în zona europeană, pe teritorul actual al României, Turciei, Greciei și Ucrainei. În Vestul Europei, ele ar fi pătruns mai târziu, abia în preajma primului mileniu î.H. În perioada Imperiului Roman s-au bucurat de trecere mare și au fost crescute intens, în vreme ce în Evul Mediu, galinaceele au intrat în declin. Găinii i s-a făcut dreptate abia prin secolul 15, când a început să fie apreciată la adevărata valoare, pentru carnea și ouăle ei. În prezent, găinile au ajuns cele mai răspândite păsări de pe mapamond, numărul lor ajungând, în 2017, la peste 22 de miliarde.
Oul sau găina?
Oricât de banal pare oul, el le-a dat filozofilor din vechime mari dureri de cap. Asta, după ce s-au apucat să se întrebe, încă din negurile antichității, ce a fost mai întâi, oul sau găina? Filozoful chinez Zhuang Zhou, care a trăit în secolul al IV-lea î.H., ar fi răspuns, înțelept, că oul se află în găină, iar găina în ou. Grecul Aristotel a găsit și el o soluție de compromis, afirmând că oul și găina au existat dintotdeauna, concomitent.
Pentru filozofii creștini, chestiunea a fost mult mai ușor de tranșat, în condițiile în care, conform Genezei, prima a fost, negreșit, găina. "Cărțile sfinte afirmă că găina a existat prima. Aceste cărți ne învață că animalele au fost create la începutul lumii; astfel că găina nu a provenit dintr-un ou, ci din geniul Creatorului", a scris pe la 1600 naturalistul italian Ulisse Aldrovandi.
Răspunsul dat de știință
În ce privește știința contemporană, ea declară învingătoare găina. Și asta, din cauza unei proteine (OC-17) care a fost identificată în coaja de ou și care nu poate fi produsă decât de găină. "Până acum, se presupunea că oul a fost primul, însă acum dispunem de dovezi științifice care arată că, de fapt, găina a apărut înaintea lui", a explicat dr. Colin Freeman, cercetător în cadrul Universității din Sheffield.
Câteva curiozități despre ou
* Dacă nu aveți chef să pierdeți vremea cu vopsitul, nu trebuie decât să vă procurați așa-numitele Găini ale Paștelui, care produc ouă în nuanțe variate de roz, gălbui, verzui și albăstrui.
* În China se vând ouăle denumite "centenare" sau "de o mie de ani" (pidan), de găină, rață sau prepeliță, care sunt lăsate să putrezească cu săptămânile sau chiar cu lunile (nu cu mileniile, totuși) într-un amestec de sare, lut, var nestins, cenușă și coji de orez. În urma acestui proces, gălbenușul devine verde închis spre gri și capătă o consistență cremoasă, cu o aromă puternică, în vreme ce albușul se transformă într-un soi de jeleu sărat, maro închis.
* Găinile Lohmann Brown se pot lăuda cu o producție anuală de până la 300 de ouă, aproape dublu față de cea a unei găini obișnuite (care se poate lăuda doar cu aproximativ 170 de ouă pe an).
* Cele mai mari ouă din lume sunt cele de struț, care au o circumferință de circa 38-45 cm. La polul opus sunt ouăle frumoaselor păsări colibri, care pot fi comparate ca dimensiune cu un bob de mazăre.
Oul și religia
Dacă din punct de vedere filozofic și științific problema oului e încurcată, din punct de vedere religios, există un consens: oul a fost dintotdeauna respectat ca simbol asociat atât cu Creația, cât și cu ciclicitatea naturii, renașterea și desăvârșirea. Încă de acum circa patru mii de ani, chinezii își dăruiau unii altora ouă vopsite cu prilejul anumitor sărbători religioase. La rândul lor, preoții zoroastrieni ai vechilor perși le ofereau credincioșilor ouă vopsite în ziua echinocțiului de primăvară, când se sărbătorea Anul Nou persan. Obiceiul vopsirii ouălor exista și în Roma antică, unde tinerii le trimiteau celor dragi, la sărbătorirea zeului Ianus, divinitatea cu două fețe, după care și-a primit numele luna Ianuarie.
La creștini, ouăle se vopsesc în diferite culori, ori se încondeiază cu măiestrie, ciocnindu-se cu prilejul Sărbătorii Paștelui, când este celebrată învierea lui Hristos. Obiceiul a apărut după ce, potrivit legendei, un coș cu ouă a fost așezat sub crucea pe care Mântuitorul pătimea pentru păcatele noastre, ele înroșindu-se de la sângele ce-i picura din răni.
Ouăle și arta: creațiile lui Fabergé
În anul 1885, țarul Alexandru al III-lea s-a gândit să comande cu prilejul sărbătorilor de Paști, o bijuterie în formă de ou, pentru soția sa. În acest sens, el l-a contactat pe Peter Carl Fabergé, descendent al unei vechi familii hughenote, devenit bijutierul curții imperiale. Fabergé a creat un ou din email alb, care se deschidea și scotea la iveală un gălbenuș din aur. Surprizele nu se opresc însă aici. În gălbenușul de aur se afla ascunsă o găinușă de aur, iar în găinușa de aur se aflau replica miniaturală a coroanei imperiale, precum și un pandativ în formă de ou, ce fusese realizat dintr-un rubin. După cum era de așteptat, țarina Maria Feodorovna a fost cum nu se poate mai încântată de minunatul cadou primit de la soțul ei, astfel încât acesta a decis să comande anual de la Peter Carl Fabergé, câte o asemenea bijuterie, plină de surprize care mai de care mai costisitoare. Tradiția a fost menținută și de succesorul lui Alexandru al III-lea, țarul Nicolae al II-lea, care i-a comandat bijutierului său nu unul, ci două ouă, pentru a-și ferici și mama, alături de soție. Până în 1918, când țarul a fost asasinat, Fabergé a apucat să creeze 50 de ouă, însă numai 43 au supraviețuit. După revoluția bolșevică și naționalizarea atelierului celebrului bijutier, acesta a părăsit Rusia. Marca sa a fost de atunci vândută, trecând în decursul timpului prin mai multe mâini. În 2015, actualii proprietari, "Fabergé Limited", au decis să creeze primul ou "de clasă imperială" din ultima sută de ani. Astfel s-a născut "Oul Perlă", estimat la circa două milioane de dolari. În comparație cu vechile ouă Fabergé , prețul său este însă de-a dreptul modest. În 2002, "Oul Iernii", creat în 1913, a fost licitat contra sumei de 9,6 milioane de dolari, iar în 2004, un miliardar rus a cumpărat întreaga colecție, pe care și-au dorit să o vândă urmașii familiei Fabergé, la o sumă care nu a fost dezvăluită niciodată, fiind însă estimată la peste 100 de milioane de dolari.
Cum verificăm un ou
Dacă este stricat:
* Puneți oul într-un bol cu apă. Dacă rămâne la fundul vasului, este bun de consumat. Dacă se ridică, mai ales cu partea teșită în afară, e probabil să-și fi depășit termenul de valabilitate.
* Priviți cu atenție coaja oului. Dacă e fisurată, probabilitatea ca în ou să fi pătruns bacterii din exterior este crescută.
* Înainte de a adăuga un ou peste alte ingrediente, spargeți-l într-un bol separat, ca să vă asigurați că nu este stricat.
Dacă este fiert:
* Așezați oul pe masă și rotiți-l. Dacă se rotește ușor, fără să se clatine, este fiert. Iar dacă este vopsit în roșu, ciocniți-l de Paști și spuneți, din toată inima, "Hristos a înviat"!