Cartea de debut a Ralucăi Nagy m-a cucerit prin originalitatea temei și structurii. Autoarea, de profesie antropolog, a transfigurat literar o experiență proprie legată de formația ei, fără exces de "romanțare". Pentru studii doctorale, ea a avut o bursă în Japonia, unde a cercetat cum se interferează azi, într-o lume fără granițe etanșe, cultura asiatică și cea occidentală, felul cum percep și asimilează străinii spațiul nipon, dincolo de clișeele pietrificate și reprezentările simbolice înfipte în imaginarul nostru european. Relatarea confesivă a acestei experiențe e mai greu de încadrat în categoriile romanești la modă (autoficțiune, egoproză, roman-reportaj) și tocmai în asta rezidă farmecul ei special. Artificiul de a-și inventa, pentru un surplus de detașare, un alter-ego îi servește pentru a reliefa mai net contrastele Occident-Orient. Personajul narator e o englezoaică de 24 de ani, Rosalyn, care fuge din existența ei londoneză, din complicațiile familiale și sentimentale, la Tokio, cu o bursă de învățare a limbii japoneze. Tânăra europeană înaltă și solidă se simte la început discordantă printre femeile japoneze delicat-gracile, ca "un cal într-o mare de lebede". Povestea imersiei treptate în lumea atât de diferită e zigzagată cu flash-back-uri, trăiri decongelate, referințe livrești, cinematografice, muzicale, dar preponderente sunt observațiile despre obiecte, obiceiuri, coduri specifice, traduse pe înțelesul nostru. Răsturnând truisme ale exotismului pitoresc, romanul devine captivant prin informație inedită și nu prin intrigă, de altfel absentă, ca în genul japonez shishosetsu, în care, ne spune din preambul Raluca Nagy, "autorul și personajul principal sunt în strânsă legătură, nu există intrigă în sensul occidental, iar povestea e presărată cu pasaje eseistice, adesea de natură foarte subiectivă". Experimentul compozițional funcționează de minune: te incită să-ți extragi din text "filmul" tău, fiindcă documentarista-romancieră știe cum să-ți coloreze în nuanțe vii materia cenușie. Adică să te facă părtaș la aventura exterioară și interioară în care s-a lansat și în care contează mai ales existentul, nu abstracțiile, detaliul, nu generalitatea, într-un cuvânt o realitate în viul ei. Rosalyn-Raluca nu e un turist, ci o tânără intelectuală pasionată de alterități dar și de numitorul lor comun, sâmburele de umanitate ce dizolvă diferențele. De la izolarea inițială în mediul străin la familiarizarea cu el, Rosalyn trece prin întâmplări și stări care-i relevă fețe nebănuite ale ei înseși. Astfel, experiența japoneză și căutarea de sine devin o ecuație pe care naratoarea nu mai încearcă să o rezolve, ci doar să o enunțe cât mai corect. Cu luciditatea omului de știință dar și cu talentul artistului capabil să-și transmită adevărul lui luminiscent în fraze clare, uneori brumate de emoții. Modul cum își pune în text observațiile reale de la Tokio, scenele văzute, dar și autoanaliza de o franchețe capturată în cuvinte cu pliuri amărui, fac din Raluca Nagy o scriitoare cu voce distinctă, care chiar are ce spune.