Centrul respirator
Rolul de dirijor al ritmului în care aerul intră și iese din plămâni îi revine centrului respirator, ascuns în zona inferioară a trunchiului cerebral. El este compus din celule nervoase interconectate, care se stimulează și se blochează reciproc: un joc fabulos de pe urma căruia rezultă curgerea unduitoare și ritmică a respirației. Ventilația este reglată permanent, în funcție de nevoile de fiecare clipă ale organismului. Centrul respirator reacționează cu o sensibilitate extremă la creșterea dăunătoare a conținutului de bioxid de carbon din sânge. În asemenea momente, începem să respirăm mai rapid, cu totul involuntar, pentru a suplimenta aportul de oxigen de care corpul are nevoie. Sănătatea plămânilor depinde de oxigenarea lor permanentă. Să vedem cum îi putem ajuta.
Cum inspirăm și expirăm corect
O respirație sănătoasă ar trebui să antreneze nu numai toracele, ci și abdomenul. Însă cei mai mulți dintre noi respirăm rareori profund, folosind doar partea superioară a plămânilor.
Respirația toracală
Când stăm aplecați deasupra biroului cu spatele încovoiat sau lenevim pe canapea, cu ochii în televizor, respirăm superficial, numai în torace. Aceasta diminuează aprovizionarea corpului cu oxigen, provocându-ne o stare de oboseală și dificultăți de concentrare.
Respirația abdominală
În poziția culcat, respirăm automat din abdomen. Mușchiul diafragmatic se deplasează în jos, peretele abdominal se ridică și plămânii se desfac ca un burduf. Cavitatea toracică se extinde, iar corpul primește un volum mărit de aer proaspăt.
Respirația costală
Mușchii intercostali din regiunea dorsală trag lateral de coșul pieptului, simultan spre dreapta și spre stânga, astfel încât plămânii se dilată în spate pe ambele părți, ajungând până în zona rinichilor. Acest tip de respirație "acordeon" ne dă o impresie de ușurare în condiții de stres, în momentele când avem o senzație de constricție ori ne confruntăm cu probleme cardiace de natură funcțională.
Dacă simțim că nu ne ajunge aerul
Ce ne ajută cel mai bine, atunci când avem nasul înfundat, o tuse chinuitoare și o dispnee apărută pe neașteptate?
Astmul
Polenul, părul animalelor sau mucegaiurile declanșează o tuse seacă, dificultăți de respirație și o senzație de apăsare în piept. Preventiv, ca și în fazele acute, vă pot fi de folos cortizonul și medicamentele bronhodilatatoare. Pe termen lung, medicii recomandă adesea un tratament de desensibilizare față de alergenul care provoacă simptomele respective.
Guturaiul
Pentru dezinflamarea nasului înfundat se pot utiliza remedii tradiționale și preparate farmaceutice: picături sau spray-uri. Și lavajele nazale desfundă nasul, curățând nările de mucozități. Prin acțiunea aburilor fierbinți, inhalațiile umidifică mucoasele. Efectul lor poate fi amplificat adăugând câteva picături de uleiuri esențiale, de eucalipt și salvie.
Bronșita acută
Medicina a identificat peste 200 de microorganisme care provoacă viroze respiratorii. De regulă, o bronșită nu durează mai mult de opt până la zece zile. Compresele aplicate pe piept și frecțiile ameliorează substanțial starea bolnavului. Tusea iritativă se combate cu antitusive. Administrarea de expectorante favorizează eliminarea mucusului bronșic.
Pneumonia
Lăsați totul, băgați-vă degrabă în pat și menajați-vă, mai ales dacă aveți febră! Pentru fluidizarea unui mucus bronșic vâscos, ajutați-vă cu expectorante și un consum abundent de lichide. Gimnastica respiratorie și masajele executate prin lovituri ușoare ușurează expectorația. Contra infecției bacteriene, medicul vă va prescrie un antibiotic adecvat.