Trebuie știut că unii oameni se nasc cu un scurtcircuit la nivelul inimii, scurtcircuit care poate deveni manifest după mai mulți ani, chiar dacă în afara acestui aspect inima este normală. Mulți factori pot afecta activitatea electrică a inimii, determinând astfel apariția problemelor de ritm cardiac. Afectarea arterelor coronare, hipertensiunea arterială și insuficiențele valvulare pot slăbi miocardul, afectându-i funcția de pompă. Cu vârsta, se produce slăbirea naturală a inimii, fapt care poate conduce, de asemenea, la apariția aritmiilor.
O aritmie se poate produce după un infarct, din cauza cicatricei care se formează și care tulbură propagarea impulsului electric de-a lungul inimii. Mai mult, anumite medicamente utile în tratamentul afecțiunilor cardiace pot produce aritmii ca efect secundar.
Alte probleme de sănătate nespecifice legate de inimă pot cauza, de asemenea, aritmii. Acestea pot include o glandă tiroidă hiperactivă sau un dezechilibru sanguin.
Odată ce o aritmie a fost diagnosticată, precum în cazul dvs., este obligatorie stabilirea cauzei determinante, precizarea tipului de aritmie și a zonei cardiace la care această tulburare de ritm cardiac se produce. Este știut că unele aritmii nu necesită tratament, dar dacă o aritmie (tahicardie, în cazul dvs.) produce simptome sau poate fi un factor de risc pentru apariția unor aritmii mai severe, tratamentul este, de obicei, necesar.
Fără a intra în amănunte, trebuie precizat că există mai multe tipuri de tratament pentru aritmii. Acestea includ medicamentele, dispozitivele implantabile, defibrilatoarele externe, tehnicile de cateterism și chirurgia.
În situațiile în care nu se pot stabili cu certitudine cauzele care produc instalarea aritmiei și inima este practic sănătoasă, se poate lua în discuție sindromul de nod sinusal bolnav care, uneori, nu reușește să-și îndeplinească în mod adecvat rolul său de peacemaker. Așa cum este cunoscut, funcția nodului sinusal este să regleze bătăile inimii. Dacă nodul sinusal încetează să mai genereze bătăi cardiace, o altă parte a inimii trebuie să preia conducerea și să funcționeze ca peacemaker. De asemenea, nodul sinusal bolnav poate avea din când în când tendința să bată prea repede sau să bată neregulat, cum se întâmplă în fibrilația atrială.
Astfel, simptomele acestui sindrom pot fi asociate cu bătăi cardiace prea lente, care alternează cu simptome cauzate de bătăi cardiace prea rapide (tahicardie). Terapia pentru sindromul de nod sinusal bolnav poate fi complexă, deoarece afecțiunea poate avea atât componente lente, cât și componente rapide. Astfel, pot fi administrate medicamente pentru a încetini bătăile cardiace rapide. Totodată, poate fi necesar un peacemaker pentru a preveni bătăile cardiace prea rare. Administrarea medicației fără peacemaker poate încetini inima chiar mai mult decât este necesar, putând înrăutăți simptomele.
În concluzie, va trebui să continuați investigațiile până când se va putea preciza cu certitudine cauza care determină tahicardia importantă pe care o acuzați, luând în calcul și posibilitatea sindromului de nod sinusal bolnav amintit anterior. Până atunci, puteți gestiona crizele de tahicardie cu Magnerot, Gheara-diavolului și Talpa-gâștei.
Să auzim numai de bine!
Dr. RAREȘ SIMU - Centrul de Sănătate și Viață "Armonia", București și Cluj-Napoca, tel. 0766/29.84.58
"Am noduli tiroidieni"
(Răspuns pentru ANCA - Râureni, F. AS nr. 1355)
Afecțiunile tiroidiene reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate, în ultima perioadă. Cauzele pentru această situație sunt multiple. Peste 95% dintre afecțiunile tiroidiene, inclusiv nodulii, sunt de natură autoimună. Aceasta înseamnă că sistemul imunitar este dereglat și atacă propriul organism, în principal tiroida. Pe fondul acestei inflamații cronice pot apărea mai multe tulburări ale glandei - hipotiroidie, hipertiroidie, chisturi sau noduli. De obicei, aceste dereglări ale sistemului imun se declanșează pe fond de stres, fie o traumă emoțională puternică, fie suprasolicitările de zi cu zi, dar pe termen îndelungat. Sunt implicați și factori alimentari și de mediu. Dintre aceștia, pe primul loc, mai ales în cazul nodulilor, menționez excesul de iod. Iodul este prezent aproape în toate alimentele, la ora actuală, datorită sării iodate.
Simptomele cu care vă confruntați sunt foarte frecvent întâlnite la pacienții cu tiroidită cronică: oboseală, senzația de lipsă de aer - nod în gât, amețeală, dureri articulare. În plus, pot să apară erupții cutanate, cădere excesivă a părului, tulburări de somn, tulburări emoționale - chiar atacuri de panică, noduli la sâni, chisturi ovariene, fibroame uterine. Nu în ultimul rând, tiroidita autoimună este una dintre cele mai frecvente cauze imunologice de sterilitate la femeile tinere. La persoanele în vârstă, tiroidita poate agrava bolile cu care acestea se confruntă - hipertensiunea arterială, osteoporoza, dislipidemia, artroza, diabetul zaharat. De asemenea, boala autoimună tiroidiană poate cauza sau întreține infecții cronice în sfera respiratorie și, mai ales, în sfera urinară - infecții urinare recurente. Trebuie subliniat, inclusiv în cazul dvs., că nu nodulul de la tiroidă vă cauzează problemele cu care va confruntați, ci boala autoimună care, foarte probabil, este și cauza nodulului.
Cel mai frecvent sunt afectate de această boală femeile. Raportul femei/bărbați este, în funcție de diverși autori, între 7-10/l. Legat de vârstă, trebuie spus că, deși poate apărea la orice vârstă (din practica mea, cea mai mică pacientă a avut 6 ani când a început tratamentul) frecvența cea mai mare se întâlnește la pubertate sau între 40-60 ani. De asemenea, în mod frecvent, afecțiunea se poate declanșa în timpul sau după sarcină. În tiroidita cronică autoimună se întâlnește foarte des afectarea mai multor membri ai aceleiași familii (de exemplu mama, fiica, nepoata). De aceea, este important ca atunci când un pacient este diagnosticat cu această afecțiune, să se investigeze și ceilalți membri ai familiei, în special cei de sex feminin.
Ca tratament, de obicei, dacă funcțiile tiroidei - hormonii tiroidieni - sunt în limite normale, nu este recomandat tratament alopat hormonal. În aceste cazuri, endocrinologii recomandă supravegherea ecografică a tiroidei la 3-6 luni, și dacă apar semne de agravare, se recomandă intervenția chirurgicală.
Tratamentul de bază este reprezentat de terapiile alternative cu rol atât în susținerea funcției tiroidiene, cât și în reglarea sistemului imunitar. Pentru susținerea funcției tiroidiene se pot folosi suplimente cu extract de sânziene, uleiul de primulă, seleniul. Rezultate foarte bune se obțtin prin tratamentul homeopat. Aici se pot administra remedii în funcție de tipul constituțional al pacientului și/sau tratamente organotrope, care se adresează în mod special tiroidei. Tratamentul imunomodulator este legat de corectarea dezechilibrelor de la acest nivel. Pentru aceasta, se administrează antioxidanți - seleniu, zinc, vitamina D. S-a constatat că acizii grași esențiali (tip Omega 3) au un foarte bun efect imunomodulator, de aceea ei sunt indicați în toate bolile autoimune, inclusiv în afecțiunile tiroidiene.
În cazul dvs., vă recomand să urmați o cură cu următoarele extracte de plante: sânziene, luminița de seară, vâsc, crețișoară, talpa-gâștei, fie sub formă de capsule, fie sub formă de tinctură. Ca remedii homeopate vă recomand Bromium c6 și Lycopodium c30, de 2 ori pe zi. Nu în ultimul rând, vă recomand să cereți sfatul unui psiholog specializat, pentru a putea rezolva eventualele conflicte de natură emoțională care au dus la apariția acestor noduli.
VASILE STANCIU - fitoterapeut, București, tel. 0724/37.32.48, 0755/77.08.50
"La doar 16 ani, fiica mea are sindrom Crest"
(Răspuns pentru fam. POPESCU - Spania, F. AS nr. 1300)
Caracterizat prin afectarea țesutului conjunctiv din aproape toate organele corpului, cu afinitate specială pentru celule dermice, care își pierde elasticitatea și se întărește, formând un tip de colagenoze-sclerodermie. Sindromul Crest reprezintă o asociere de calcificări cutanate, depozite de calciu sub piele la nivelul extremităților degetelor (cu retracția acestora, luând ușor formă de gheare), sindrom Raynaud, telangiectezii, scleroză sistemică progresivă la nivelul feței și membrelor inferioare și superioare etc.
În general debutează la vârsta adultă prin fenomenul Raynaud, cu senzație de constricție, durere și paloare la nivelul degetelor de la mâini și picioare, ce duce la circulație venoasă deficitară și răcirea acestora, mai ales pe timp de iarnă.
Boala evoluează cu probleme esofagiene și jenă la deglutiție, la respirație, reflux gastroesofagian, probleme cardio-vasculare, sclerodactilie (cu degete subțiate către extremități) etc.
Boala afectează mai mult femeile, cauza nefiind elucidată. În urma investigațiilor s-au evidențiat anticorpi fluorescenți antinucleari și citoplasmatici, îndreptați împotriva țesuturilor proprii, fiind necesar un tratament imunomodulator și imunosupresor. În stadii avansate, pielea este uscată și lucioasă inclusiv la gât, trunchi și membre, fața imobilă, buzele ridate de pliuri verticale, brațele și degetele semiflectate, extremități foarte reci etc.
În stadii terminale mâinile devin imobile, degetele inextensibile (nu se vor forța, că se rup), unghiile cad, apar dureri articulare, miozite și decalcificări osoase, gura se deschide dificil etc.
Faceți următoarele investigații: teste funcționale pulmonare, VSH, radiografii la mâini, picioare și torace anteroposterior (pentru a depista semnele timpurii de fibroză pulmonară), hemoleucogramă completă, test anticorpi antinucleari cu fluorescență "Tip Ana-Centromer", tranzit baritat esofagian pentru tulburări de motilitate.
Boala este autoimună. Autoanticorpii care atacă țesutul conjunctiv alterează grav microvascularizația, ducând progresiv la fibroză cutanată viscerală. Prognosticul cel mai nefavorabil apare din cauza tulburărilor respiratorii - asfixie și cașexie (topire musculară) - scădere a activității morfofuncționale și în cazul afectării renale.
Vă recomand să contactați APPA (Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune), Centrul EUSTAR 100 din Spitalul Clinic dr. Ion Cantacuzino București, unde fetița poate fi inclusă în Programul național de tratament al pacienților.
Tratamentul alopat, numai la indicația medicului, poate cuprinde antibiotice, imunosupresive și imunomodulatoare - corticoterapie (Prednison, Cuprenil, Cuprimin, Griseofulvină) etc. Regimul alimentar (cuprinde 2 pagini A4) și trebuie respectat toată viața. Evitați Echinacea sau alte produse care cresc puternic imunitatea. Pentru controlul și tratamentul acestei boli vă recomand următoarele suplimente adjuvante: Resveratrol, Synergy, Burdock, Astaxanthin, Famil-E, Hydraplenish Plus MSM, cremă Melkfett. Multă sănătate!