Europarlamentare cu "studii"

Cititor Formula AS
"Logaritmat (adică foarte pe scurt): românii au votat la referendum, în procent de peste 80%, pentru un Parlament cu 300 de parlamentari. Deși se vor­bește frecvent despre democrație, ca fiind voința poporului, rezultatul votului nu a fost luat în consi­derare și, în prezent, Parlamentul numără câteva sute de membri în plus."

Deși se vor­bește frecvent despre democrație, ca fiind voința poporului, rezultatul votului nu a fost luat în consi­derare și, în prezent, Parlamentul numără câteva sute de membri în plus. Se știe, de asemenea, că nivelul de educație academică și moralitate al parlamentarilor români a fost și este cu mult sub ni­velul mediu al cetățenilor români cu studii superioare, deci, refuzul categoric al parlamentarilor de recu­noaș­tere a votului la refe­rendum a fost un fel de bășcălie la pătrat și o dublă UMILINȚĂ pentru toți românii! Nu vorbim aici de corupți, ci numai despre cei care NU au avut o relație de prietenie cu ȘCOALA. (Da, recunosc, eu nu am fost un student de elită, am fost, totuși, bursier în toți cei cinci ani de facultate, plus studii postuniversitare în domeniu - construcții de mașini). E mizerabil, e urât, e cinic, e rușinos și ba­bu­ienesc să faci o facultate (sau jumătate de facultate) aflată mereu pe lista neagră a angajatorilor, dar să ai, în același timp, prioritate dirijată la accesul în Parlament! Am să dau două exemple: SUA au pus ministru la Energie un laureat al Premiului Nobel pentru fizică. La noi: un absolvent de filologie se vede ministru, într-un domeniu unde prioritare sunt problemele tehnico-economice de care nu are habar. Am toată stima pentru filologi, dar fie­care să fie acolo unde-și poate pune în practică ce a învățat la școală. Nu mai merge să spui: ȘTIU! Acum se cere să știi ce să faci cu ceea ce știi! Am dat aceste două exemple dintre multe altele, pentru ca românii să înțeleagă că e mai mult decât necesar pentru viitorul prosper al României să trimită în Parlamentul euro­pean adevărate creiere strălucite, iar pentru ca acest lucru să aibă loc, orice candidat ar trebui obligat să-și facă public numele facultății absolvite. Fac această propunere deoarece, în actualul Parlament, mai sunt politicieni cărora le este rușine să spună unde și-au făcut studiile. Limitându-le accesul celor neaveniți din punct de vedere academic, le dăm cale liberă (fără taxă) și îi încurajăm pe foștii șefi de promoție ai fa­cultăților elitiste să candideze ei pentru Europarla­mentare. România ar crește în stima lumii și, mai ales, în stima față de ea.

Ing. ALEXANDRU DUMITRU