VIOREL PINTILIUC (PNL) - primarul comunei Burla, jud. Suceava: "Nu-mi place risipa. Am învățat în Israel cum se face economie"

- A intrat în politică oarecum forțat de un prieten, dar a descoperit că-i place munca în administrație. "Dacă mă implic, mă implic până la capăt!", spune. Și, se pare, chiar asta face -

Comuna Burla se află la o aruncătură de băț de Rădăuți. E formată dintr-un sin­gur sat, în care trăiesc puțin peste 2000 de locuitori. Primul lucru pe care-l remarci e stația de autobuz aflată vizavi cu primăria: micuță, ele­gantă, din lemn lăcuit, cu orarul autobuzelor afișat la vedere. Sunt orașe în țară în care n-am văzut așa ceva și-n care a reuși să "prinzi" un autobuz ține mai degrabă de noroc.
Pe primarul comunei, Viorel Pintiliuc, l-am găsit dând cu mopul pe holurile primăriei. "Clă­direa noastră a fost complet renovată, iar lucrările, finalizate de doar câteva zile. Fiecărui angajat al instituției îi vine rândul, din când în când, la făcut curățenie, inclusiv primarului", îmi spune râzând. Apoi schimbă salopeta cu hainele bune, și holul cu biroul de primar, pentru interviul solicitat.

"Vreau să transform comuna într-un mic oraș"

- Domnule primar, v-am găsit dând cu mopul pe holurile primăriei, o postură, trebuie să recunosc, total neobișnuită pentru un edil...

- De șase ani jumate, primăria nu mai are fe­meie de serviciu. Cea care a fost și-a dat demisia și am preferat să nu mai angajăm pe nimeni, ca să mai facem economie. De obicei, fac curat bene­fi­ciarii de ajutor social, dar, uneori, îmi vine și mie rândul! Cât despre economie... gândiți-vă, în două mandate sunt aproape 100 de luni, înmulțiți cu 2500 lei/lună și vedeți cam cât am economisit în tot acest timp.

- Când a început implicarea dvs. în politică?

- În vara lui 1998, un prieten din Rădăuți m-a cam forțat să intru în Alianța pentru România, pe listele căreia am candidat pentru Consiliul Local Rădăuți. Abia mă întorsesem de un an din Israel, unde am fost la lucru. Timp de două mandate, am fost consilier local la Rădăuți. Când ApR s-a des­fiin­țat, am intrat în PNL. În 2008, am fost rugat să mă ocup, în campania electorală, de organizația PNL Burla, comuna mea natală. Pentru că nu am găsit pe nimeni potrivit și dispus să candideze pe listele de consilieri, am candidat eu, apoi, în 2012, m-am simțit pregătit să țintesc direct funcția de pri­mar. Mie îmi plac foarte mult campaniile elec­torale, am învățat multe strategii, inclusiv din SUA. Nimeni nu mi-a dat nicio șansă și, totuși, s-a în­tâmplat să câștig. De atunci, mi-am propus să mun­cesc și mai mult. Vreau să transform comuna în­tr-un mic oraș. Când am venit, am găsit 100 m as­falt, și ăla stricat.

- Și acum?

- Acum avem apă, canal, stație de epurare, 80 la sută din drumurile comunei sunt asfaltate, avem program after-school la școală, cămin cultural com­­­plet renovat, două școli noi, un teren de sport cu 250 de locuri în tribune și instalație nocturnă, sta­ții de autobuz cochete, concepute de mine, cinci lo­curi de joacă, mai frumoase decât cele din Ră­dă­uți...

"Guvernul se joacă de-a v-ați ascunsa cu noi"

- Îmi vorbeați despre economiile făcute la bugetul local...

- Da, am vrut să strâng banii ca să fac un drum și am reușit. Am făcut economii, din sume defal­cate, din ce am primit de la Consiliul Județean, am cheltuit banii foarte atent, pen­tru că nu-mi place risipa. Cinci ani, cât am lucrat în Israel, am învățat de la evrei organizarea riguroasă, din toate punctele de vedere, și cum se fac banii. Cum v-am spus, nu mai avem femeie de serviciu, din trei paznici am ră­mas cu unul singur, n-am făcut exces de an­gajări, ne-am descur­cat cum s-a putut - și nu rău! Orice ban pus deoparte contează, mai ales că guvernul se joacă de-a v-ați as­cunsa cu noi. Tot ce sper e să nu mi se aloce un buget mai mic, pe baza faptului că ultimii ani i-am încheiat cu un excedent de peste 3 miliarde lei vechi. Sunt decis să fac scandal la București, pentru că am proiecte aprobate, pe care trebuie să le susțin.

"Banii se împart după bunul plac"

- Există disfuncționalități în colaborarea cu Bucureștiul, cu autoritățile centrale?

- Guvernanții o fac pe surzii cu noi. Am mulți țigani în comu­nă și am aproape 100 de dosare pentru venitul mi­nim garantat. Ar trebui un singur articol de lege: ai datorii la primărie și la stat, nu primești niciun ajutor social! Zice să-i punem la muncă, dar n-am voie să-i dau sapă sau hârleț să lucreze, fără să-i fac protecția muncii. Până acum, pierdeau a­cest ajutor dacă re­fuzau trei locuri de muncă, acum e suficient dacă refuză unul singur. Dar ce să re­fu­ze, dacă nimeni nu-i vrea, ni­meni nu le oferă vreun loc de mun­că? Un alt as­pect: sunt co­mune înve­ci­na­te, co­mune bo­ga­­te, Mar­­ginea, Mi­li­șăuți, care nu au apă și cana­lizare, chiar și ju­mătate din Ră­­dă­uți e în această situație. La noi, pro­­blema e că oamenii nu vor să se racor­deze. Aici cred că ar tre­bui să intervină cei de la Mediu: să vină și să dea termen oa­me­nilor să se ra­cor­­de­ze, apoi, după câ­teva luni, să dea amenzi, în­ce­pând de la 5000 lei. Nu știu ce men­talitate e asta, să nu vrei apă cu­rentă, când eu ți-o aduc la poar­tă?

- Care apreciați că e cea mai importantă pro­blemă cu care se con­fruntă, la această oră, co­muni­tățile rurale?

- Comunele mici, fără ve­ni­turi proprii mari, sunt condam­nate la subfinanțare, la subdezvoltare. Am vorbit cu deputați, cu senatori... Se știe că banii se împart după bunul plac, asta nu e o noutate. Atâta timp cât nu se va stabili o formulă, o ecuație matematică universal valabilă, pe baza a cel puțin cinci criterii, conform căreia să fie alocate fonduri în teritoriu, este foarte greu. Peste doi ani vor fi ale­geri - știu eu ce bani primesc? Cum să mă gos­podăresc? Am vrut să merg la Con­siliul Județean, să-mi cer drep­tul meu de primar. Eu nu-s milog, dar a avut drep­tate doam­na Firea când a zis: mer­gem în genunchi la Guvern, la pre­șe­dintele Consiliului Jude­țean, pes­te tot, să ne cerem drep­turile...

"Prioritatea zero este infrastructura"

- Aveți pe birou o fotografie veche, în care mi-ați spus că sunteți alături de tatăl dvs. De ce îi păstrați chipul aproape?

- Tata a fost un om foarte har­nic și priceput, și rapsod popular, printre altele. El avea o vorbă: "Măi, băiete! Când în­tâlnești un prost, caută să te cobori la ni­velul lui, să nu ți-l faci dușman. Dacă întâlnești un deștept și nu poți să-i faci față, mai degrabă taci, ascultă și învață". O să țin minte vorbele astea toată viața! Am învățat la Rădăuți abc-ul po­liticii, tot ce ține de administrația lo­cală, și mi-a prins bine. Eu, un copil din Burla, am ajuns coleg de con­siliu local cu doctori, ingi­neri, avocați, nu vroiam să mă fac de râs conducând o ședință, trebuia să mă ridic la nivelul lor. Am norocul că semăn cu tata și nu obosesc niciodată. Așa e firea mea. Sunt în primărie dimineața la șapte și, uneori, mă apucă zece seara și tot aici sunt.

- Care credeți că sunt cele mai importante măsuri pe care ar trebui să le ia guver­nanții pen­tru ca satul românesc să nu moară, să se poată vorbi și aici de un trai decent, în condiții nor­male?

- Prioritatea zero ar fi investițiile urgente în rezolvarea alimentării cu apă, a canalizării și a infrastructurii. Să nu uităm sprijinirea concretă, susținută și constantă a țăranului român, nu doar a celor pe care limbajul modern european îi numește "fermieri". Trebuie susținută inițiativa privată, pentru că la țară nu se poate vorbi de industria­li­za­re, și sunt necesare proiecte care să faciliteze apli­carea legilor în teren. Degeaba avem apă și canal, dacă, așa cum vă spuneam, oamenii nu se racor­dează la rețea. Și cum aș putea eu, ca administrație locală, să oblig, de exemplu, o bă­buță sau un moș să facă asta, când ei poate abia au bani să-și cum­pere câte o pâine? Sunt cazuri de ca­re ne lovim la fie­care pas, dar ca­re nu încap în niciun text de lege.