Care ulei e cel mai bun pentru mine?

Alina Olteanu
Târg de sănătate

Fie că vorbim despre uleiul de pește, bogat în Omega 3, ori despre cele vegetale, be­ne­ficiile uleiurilor pentru sănătatea omu­lui sunt recunoscute. Știm că unele dintre ele au darul de a reduce colesterolul, de a scădea riscul bolilor cardio-vasculare și chiar de a crește durata vieții. Ce anume au însă de oferit cu exactitate dife­ritele tipuri de uleiuri? Cum și în ce cantitate să le administrăm? Și pentru care anume dintre varian­tele existente pe piață este preferabil să optăm?

Cu ce uleiuri gătim?

Toată lumea este de acord că avem nevoie de grăsimi, dat fiind că acestea transportă substanțe nutritive vitale pentru pentru sănătatea celulelor. Disensiunile apar abia atunci când discutăm despre care anume sunt cele mai bune tipuri de grăsimi. Teoria ne învață, în mare, că grăsimile saturate (care sunt mai ales de origine animală și devin solide la temperatura camerei, ca pe pildă untul) sunt rele, întrucât ne cresc nivelul de colesterol din sânge, în vreme ce grăsimile polinesaturate (ca cele care se găsesc în uleiul de floarea-soarelui sau de porumb) sunt benefice sănătății noastre. Totuși, atunci când gătim, puse pe foc, aceste uleiuri să­nătoase își pot schimba complet structura chimică, trecând prin așa-numitul proces de oxidare. În urma mai multor experimente, oamenii de știință au constatat că uleiurile bogate în acizi grași poli­nesaturați, precum uleiul de porumb și de floarea-soarelui, se descompun ușor în aldehide toxice (care pot contribui la apariția cancerului) precum și în alte substanțe potențial periculoase. Atunci, cu ce tipuri de uleiuri ar fi mai bine să gătim?
* Potrivit profesorului Martin Grootveld, de la Universitatea De Montfort, se pare că ideal este să alegem uleiul de măsline.
* Cercetătorii ruși afirmă că cel mai bun ulei pentru gătit este cel de floarea-soarelui. Prin ur­mare, alegerea ține de gustul dvs.
* Un alt sfat important este să încercați ca, atunci când gătiți, să folosiți cât mai puțin ulei cu putință. În plus, scurgeți bine uleiul când scoateți alimentele din cratiță sau folosiți șervețele absor­bante pentru a reduce cantitatea acestuia din mân­care.
* Acordați atenție modului în care păstrați ule­iul, astfel încât acesta să nu se oxideze. Cei trei factori de care trebuie să-l feriți sunt lumina, căl­dura și oxigenul, așadar închideți bine recipientul în care țineți uleiul și păstrați-l într-un loc întunecos și răcoros.

Avantaje pentru sănătate

Uleiul de măsline, grozav pentru inimă

Dieta mediteraneană este atât de apreciată pen­tru be­ne­ficiile sale univer­sal recu­nos­cute, încât a fost adesea uti­lizată pentru a explica așa-numitul "pa­radox fran­cez". Adică, fap­tul că, deși fran­ce­zii obiș­nuiesc să fu­meze și să bea vin roșu mai mult decât alții par să se bucure de inimi mai sănă­toase și de vieți mai înde­lun­gate. Iar unul dintre com­ponentele de bază ale die­tei medi­teraneene este utili­zarea masivă a uleiului de măs­line. Cel mai lăudat tip este cel "extra virgin", despre care se afir­mă adesea că, fiind neprocesat, păs­trează mai multe substanțe bune pentru organismul nostru. Dar este oare acest tip de ulei de măsline cu adevărat mai bun pentru sănătate decât cel procesat, care are avantajul de a fi disponibil la prețuri mai accesibile? Pen­tru a afla răspunsul la această întrebare, o echipă de cercetători de la Universitatea din Glas­gow a efectuat un stu­diu pe 70 de voluntari. O parte dintre aceștia au înghițit zilnic 20 de ml (cam două lingurițe) de ulei de măsline extra virgin, iar restul participanților, aceeași cantitate de ulei de măsline procesat, timp de șase săptămâni. În ambele cazuri, rezultatele au indicat o scădere semnificativă a riscului de boli de inimă. Interesant este că, întrucât ambele grupuri au avut rezultate extrem de apro­piate, este posibil ca nu substanțele care se regăsesc în uleiul de măsline extra virgin să fie cele cărora le datorăm aceste efect benefic, ci la mijloc să fie vor­ba de ceva legat de uleiul de măs­line în sine. Poate con­ținutul ridicat de Omega 3 și Ome­ga 6, aflate într-un raport ideal.
În concluzie:
* Utilizarea a circa două lin­gurițe cu ulei de măsline pe zi vă face bine la inimă.
* Nu are importanță dacă uleiul folosit este extra virgin ori normal.
* Pentru a obține cele mai bune efecte pentru sănătate, uleiul de măsline trebuie consumat în stare crudă.
* La gătit, uleiul de măsline încins schimbă gustul mâncării.

Uleiul de cocos - dușmanul colesterolului

În Occident, uleiul de cocos câștigă tot mai mult teren, el fiind considerat un "superaliment", care poate scădea riscul apariției bolilor de inimă, reducând nivelul coleste­rolului. Până aici, toate bune și fru­moase. Problema este însă că uleiul de cocos conține în proporție de peste 80% grăsimi saturate, despre care am învățat că sunt asociate creșterii nivelului de colesterol. În cadrul unei emi­siuni BBC, cercetătorii de la pres­ti­gioasa Univer­sitate Cambridge au efectuat un stu­diu pentru a lămuri odată pentru totdeauna aceas­tă chestiune. La experi­ment au participat 100 de volun­tari de peste 50 de ani. Aceștia au fost împărțiți în trei grupe care au inclus în dieta lor, vreme de patru săptămâni, 50 de ml de ulei de cocos pe zi (cam două linguri), 50 de ml de ulei de măs­line (despre care se știe deja că are efectul de a înlătura co­lesterolul rău) și, respectiv, 50 de grame de unt (care, la fel ca și uleiul de cocos, este bogat în grăsimi saturate). La finalul studiu­lui, cercetătorii au con­sta­tat, la grupul care a consumat unt, o creștere cu 10% a așa-nu­mitului colesterol rău (LDL). În schimb, contrar așteptărilor, modificările înre­gistrate la grupul care a consumat ulei de măsline și la cel care a folosit ulei de cocos au fost, în am­bele cazuri, atât de reduse, încât sunt considerate nesemnificative din punct de vedere statistic. Surprizele nu s-au oprit însă aici. Autorii studiului au măsurat și nivelul de colesterol "bun" (HDL) și au constatat că atât untul, cât și uleiul de măsline au avut darul de a-l spori cu circa 5%, în vreme ce uleiul de cocos a înregistrat rezultate cu mult mai bune, de circa 15%.

Uleiul de pește și aportul de Omega 3

Uleiurilor bogate în Omega 3 le sunt atribuite nenumărate beneficii pentru sănătate. Se spune că ele ne îmbunătățesc vederea și memoria și scad riscul apariției demenței, au un efect anti-inflamator, previn arit­miile cardiace și reduc acumularea de grăsime în arterele noastre.
Unde găsim, însă, atât de bene­fi­cul Omega 3? Avem la dispoziție două mari posibilități: prima este con­sumul de pește - de preferință so­mon, macrou, sardine, hering, an­șoa, ton sau păstrăv - de cel puțin două ori pe săptămână. Această va­riantă este cu atât mai recoman­da­bilă cu cât, pe lângă Omega 3, car­nea de pește conține și o serie de proteine, vitamine și minerale. Pen­tru cine nu-și permite să consume de două ori pe săptămână peste gras, nu-i agreează gustul sau, pur și sim­plu, nu dorește să se complice cu pre­pa­rarea lui - există opțiunea su­pli­mentelor alimentare cu ulei de pește.
Dacă ne decidem pentru suplimentele alimen­tare cu Omega 3, este însă bine să ținem seama de câteva lucruri:
* Cei mai valoroși acizi grași din familia Omega 3 sunt DHA (acidul docosahexaenoic) și EPA (acidul eicosapetaenoic), aceștia creând legături între celulele din întregul corp. De aceea, când vrem să cumpărăm pastile cu Omega 3, este recomandabil să ne asigurăm că ele conțin cel puțin 200 de mg de EPA și DHA, aceasta fiind can­titatea minimă recomandată.
* Mare atenție la modul în care păstrați pas­tilele cu ulei de pește, pentru că, din nou, se poate pune problema oxidării substanței conținute în ele, ceea ce le-ar afecta eficiența. Dincolo de păstrarea suplimentelor cu Omega 3 într-un loc întunecat și răcoros, vă puteți asigura că ele nu vor râncezi optând pentru varian­tele care conțin și antioxidanți.