Fie că vorbim despre uleiul de pește, bogat în Omega 3, ori despre cele vegetale, beneficiile uleiurilor pentru sănătatea omului sunt recunoscute. Știm că unele dintre ele au darul de a reduce colesterolul, de a scădea riscul bolilor cardio-vasculare și chiar de a crește durata vieții. Ce anume au însă de oferit cu exactitate diferitele tipuri de uleiuri? Cum și în ce cantitate să le administrăm? Și pentru care anume dintre variantele existente pe piață este preferabil să optăm?
Cu ce uleiuri gătim?
Toată lumea este de acord că avem nevoie de grăsimi, dat fiind că acestea transportă substanțe nutritive vitale pentru pentru sănătatea celulelor. Disensiunile apar abia atunci când discutăm despre care anume sunt cele mai bune tipuri de grăsimi. Teoria ne învață, în mare, că grăsimile saturate (care sunt mai ales de origine animală și devin solide la temperatura camerei, ca pe pildă untul) sunt rele, întrucât ne cresc nivelul de colesterol din sânge, în vreme ce grăsimile polinesaturate (ca cele care se găsesc în uleiul de floarea-soarelui sau de porumb) sunt benefice sănătății noastre. Totuși, atunci când gătim, puse pe foc, aceste uleiuri sănătoase își pot schimba complet structura chimică, trecând prin așa-numitul proces de oxidare. În urma mai multor experimente, oamenii de știință au constatat că uleiurile bogate în acizi grași polinesaturați, precum uleiul de porumb și de floarea-soarelui, se descompun ușor în aldehide toxice (care pot contribui la apariția cancerului) precum și în alte substanțe potențial periculoase. Atunci, cu ce tipuri de uleiuri ar fi mai bine să gătim?
* Potrivit profesorului Martin Grootveld, de la Universitatea De Montfort, se pare că ideal este să alegem uleiul de măsline.
* Cercetătorii ruși afirmă că cel mai bun ulei pentru gătit este cel de floarea-soarelui. Prin urmare, alegerea ține de gustul dvs.
* Un alt sfat important este să încercați ca, atunci când gătiți, să folosiți cât mai puțin ulei cu putință. În plus, scurgeți bine uleiul când scoateți alimentele din cratiță sau folosiți șervețele absorbante pentru a reduce cantitatea acestuia din mâncare.
* Acordați atenție modului în care păstrați uleiul, astfel încât acesta să nu se oxideze. Cei trei factori de care trebuie să-l feriți sunt lumina, căldura și oxigenul, așadar închideți bine recipientul în care țineți uleiul și păstrați-l într-un loc întunecos și răcoros.
Avantaje pentru sănătate
Uleiul de măsline, grozav pentru inimă
Dieta mediteraneană este atât de apreciată pentru beneficiile sale universal recunoscute, încât a fost adesea utilizată pentru a explica așa-numitul "paradox francez". Adică, faptul că, deși francezii obișnuiesc să fumeze și să bea vin roșu mai mult decât alții par să se bucure de inimi mai sănătoase și de vieți mai îndelungate. Iar unul dintre componentele de bază ale dietei mediteraneene este utilizarea masivă a uleiului de măsline. Cel mai lăudat tip este cel "extra virgin", despre care se afirmă adesea că, fiind neprocesat, păstrează mai multe substanțe bune pentru organismul nostru. Dar este oare acest tip de ulei de măsline cu adevărat mai bun pentru sănătate decât cel procesat, care are avantajul de a fi disponibil la prețuri mai accesibile? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, o echipă de cercetători de la Universitatea din Glasgow a efectuat un studiu pe 70 de voluntari. O parte dintre aceștia au înghițit zilnic 20 de ml (cam două lingurițe) de ulei de măsline extra virgin, iar restul participanților, aceeași cantitate de ulei de măsline procesat, timp de șase săptămâni. În ambele cazuri, rezultatele au indicat o scădere semnificativă a riscului de boli de inimă. Interesant este că, întrucât ambele grupuri au avut rezultate extrem de apropiate, este posibil ca nu substanțele care se regăsesc în uleiul de măsline extra virgin să fie cele cărora le datorăm aceste efect benefic, ci la mijloc să fie vorba de ceva legat de uleiul de măsline în sine. Poate conținutul ridicat de Omega 3 și Omega 6, aflate într-un raport ideal.
În concluzie:
* Utilizarea a circa două lingurițe cu ulei de măsline pe zi vă face bine la inimă.
* Nu are importanță dacă uleiul folosit este extra virgin ori normal.
* Pentru a obține cele mai bune efecte pentru sănătate, uleiul de măsline trebuie consumat în stare crudă.
* La gătit, uleiul de măsline încins schimbă gustul mâncării.
Uleiul de cocos - dușmanul colesterolului
În Occident, uleiul de cocos câștigă tot mai mult teren, el fiind considerat un "superaliment", care poate scădea riscul apariției bolilor de inimă, reducând nivelul colesterolului. Până aici, toate bune și frumoase. Problema este însă că uleiul de cocos conține în proporție de peste 80% grăsimi saturate, despre care am învățat că sunt asociate creșterii nivelului de colesterol. În cadrul unei emisiuni BBC, cercetătorii de la prestigioasa Universitate Cambridge au efectuat un studiu pentru a lămuri odată pentru totdeauna această chestiune. La experiment au participat 100 de voluntari de peste 50 de ani. Aceștia au fost împărțiți în trei grupe care au inclus în dieta lor, vreme de patru săptămâni, 50 de ml de ulei de cocos pe zi (cam două linguri), 50 de ml de ulei de măsline (despre care se știe deja că are efectul de a înlătura colesterolul rău) și, respectiv, 50 de grame de unt (care, la fel ca și uleiul de cocos, este bogat în grăsimi saturate). La finalul studiului, cercetătorii au constatat, la grupul care a consumat unt, o creștere cu 10% a așa-numitului colesterol rău (LDL). În schimb, contrar așteptărilor, modificările înregistrate la grupul care a consumat ulei de măsline și la cel care a folosit ulei de cocos au fost, în ambele cazuri, atât de reduse, încât sunt considerate nesemnificative din punct de vedere statistic. Surprizele nu s-au oprit însă aici. Autorii studiului au măsurat și nivelul de colesterol "bun" (HDL) și au constatat că atât untul, cât și uleiul de măsline au avut darul de a-l spori cu circa 5%, în vreme ce uleiul de cocos a înregistrat rezultate cu mult mai bune, de circa 15%.
Uleiul de pește și aportul de Omega 3
Uleiurilor bogate în Omega 3 le sunt atribuite nenumărate beneficii pentru sănătate. Se spune că ele ne îmbunătățesc vederea și memoria și scad riscul apariției demenței, au un efect anti-inflamator, previn aritmiile cardiace și reduc acumularea de grăsime în arterele noastre.
Unde găsim, însă, atât de beneficul Omega 3? Avem la dispoziție două mari posibilități: prima este consumul de pește - de preferință somon, macrou, sardine, hering, anșoa, ton sau păstrăv - de cel puțin două ori pe săptămână. Această variantă este cu atât mai recomandabilă cu cât, pe lângă Omega 3, carnea de pește conține și o serie de proteine, vitamine și minerale. Pentru cine nu-și permite să consume de două ori pe săptămână peste gras, nu-i agreează gustul sau, pur și simplu, nu dorește să se complice cu prepararea lui - există opțiunea suplimentelor alimentare cu ulei de pește.
Dacă ne decidem pentru suplimentele alimentare cu Omega 3, este însă bine să ținem seama de câteva lucruri:
* Cei mai valoroși acizi grași din familia Omega 3 sunt DHA (acidul docosahexaenoic) și EPA (acidul eicosapetaenoic), aceștia creând legături între celulele din întregul corp. De aceea, când vrem să cumpărăm pastile cu Omega 3, este recomandabil să ne asigurăm că ele conțin cel puțin 200 de mg de EPA și DHA, aceasta fiind cantitatea minimă recomandată.
* Mare atenție la modul în care păstrați pastilele cu ulei de pește, pentru că, din nou, se poate pune problema oxidării substanței conținute în ele, ceea ce le-ar afecta eficiența. Dincolo de păstrarea suplimentelor cu Omega 3 într-un loc întunecat și răcoros, vă puteți asigura că ele nu vor râncezi optând pentru variantele care conțin și antioxidanți.