Stephen Hawking
"Eu cred că Universul a fost creat spontan, din nimic"
Considerat cel mai mare om de știință de la Albert Einstein încoace și născut chiar în ziua în care se împlineau 300 de ani de la moartea unui alt geniu al omenirii, Galileo Galilei, astrofizicianul britanic Stephen Hawking și-a câștigat celebritatea grație studiilor privind găurile negre și elaborării unui model matematic asupra originii și evoluției Universului în expansiune, din momentul Big Bang-ului. Privit de mulți drept cel mai inteligent om de pe Pământ, marele cosmolog, țintuit de o teribilă boală, în scaunul cu rotile, a stârnit însă aprige controverse pentru modul în care a vorbit despre Dumnezeu. Deși la începutul carierei sale, Stephen Hawking declara că speră la descoperirea unei teorii complete, unificate, privind crearea Universului, pe motiv că "atunci vom ști cum gândește Dumnezeu", el a sfârșit prin a-i nega acestuia existența. Explicațiile pe această temă sunt prezentate pe larg în ultima lui carte, publicată în 2018, la câteva luni după moartea sa și intitulată "Răspunsuri scurte la marile întrebări". "Eu cred că Universul a fost creat spontan, din nimic, în acord cu legile științei. (...) Dacă doriți, puteți spune că legile sunt opera lui Dumnezeu, dar asta reprezintă mai degrabă o definiție a lui Dumnezeu, decât o dovadă a existenței sale", a scris cosmologul. Stephen Hawking nu s-a lăsat convins nici măcar de ideea unui creator divin, care ar fi generat Big Bang-ul, iar apoi ar fi făcut un pas înapoi, mulțumindu-se să-și contemple opera, fără a mai interveni asupra ei. În linii mari, explicația sa a fost următoarea: din moment ce înainte de Big Bang nu exista timp, era automat exclusă și posibilitatea existenței unui creator. Din simplul motiv că, în viziunea cercetătorului britanic, acesta n-ar fi putut exista nici el în afara timpului.
Albert Einstein
"Forța misterioasă care pune stelele în mișcare"
Născut în 1879 într-o familie de evrei din Germania, Albert Einstein a fost fizicianul genial care a enunțat teoria relativității, dar și vizionarul care a intuit aspecte incredibile ale Universului. El le-a permis prin munca sa cercetătorilor care i-au urmat să facă descoperiri mărețe, ce ne-au schimbat complet perspectiva asupra lumii, aceasta populându-se, parcă peste noapte, cu ciudățenii care mai de care mai spectaculoase, precum materia întunecată, quasarii, găurile de vierme și stelele neutronice. Dar ce credea Einstein, considerat de mulți drept cel mai inteligent om care a făcut vreodată umbră Pământului, despre Creatorul fenomenalului nostru Cosmos? Era el ateu, așa cum spun gurile rele?
Subiectul credinței sau necredinței sale a stârnit atât de mult interes, încât o scrisoare din 1954, în care Einstein și-a expus concepțiile despre Dumnezeu, a fost vândută anul trecut, în cadrul unei licitații, contra unei sume apropiate de trei milioane de dolari. Mai mult, el a fost abordat inclusiv pe Wikipedia (de limbă engleză), unde i-au fost dedicate mai multe pagini decât unor regi ori zei destul de importanți. Și slavă Domnului că s-a întâmplat așa. Pentru că, altfel, poate că multă lume ar fi tras în mod simplist concluzia că Albert Einstein era ateu, uitând cu desăvârșire ce gândire nuanțată și complexă avea marele fizician, pentru care nimic nu era alb sau negru ci... relativ.
Parcurgând toate aceste materiale, vedem că Einstein nu că nu credea în Dumnezeu, dar, umil, considera că mintea umană, pur și simplu, nu poate înțelege natura Sa. Walter Isaacson, biograful marelui om de știință, nota, de altfel, că savantul era mai degrabă înclinat să denigreze ateii decât oamenii religioși. "Ateii fanatici... sunt ca sclavii care continuă să simtă greutatea lanțurilor, pe care le-au înlăturat după o luptă grea. Sunt creaturi care - în dușmănia lor față de tradiționalul «opium al popoarelor» - nu pot auzi muzica sferelor".
Una dintre cele mai frumoase declarații oferite de marele fizician cu privire la delicatul subiect privind divinitatea a fost dată în cadrul unui interviu, publicat în 1930, în cartea intitulată "Glimpses of the Great". Rugat să spună dacă se definește pe sine ca fiind un panteist - adică un adept al tezei conform căreia Dumnezeu este prezent în tot și în toate, identificându-se cu Universul, Albert Einstein a dat o amplă și superbă explicație, care sintetizează probabil cel mai bine perspectiva lui asupra divinității: "Întrebarea dvs. este cea mai dificilă din lume. Nu este o întrebare la care să răspund simplu, cu da sau nu. Eu nu sunt un ateu. Dar nu știu nici dacă mă pot defini ca panteist. Problema implicată este prea vastă pentru mințile noastre limitate. Pot răspunde printr-o parabolă? Mintea umană, indiferent la ce nivel ridicat este antrenată, nu poate înțelege universul. Ne aflăm în situația unui copil mic, care intră într-o bibliotecă uriașă, ai cărei pereți sunt acoperiți până la tavan de cărți scrise în multe limbi diferite. Copilul știe că cineva trebuie să fi scris acele cărți. Nu știe însă cine sau cum. Nu înțelege limbile în care sunt ele scrise. Copilul observă că există în mod clar un tipar în modul în care sunt aranjate cărțile, o ordine misterioasă, pe care nu o înțelege, ci doar o bănuiește vag. Asta, mi se pare mie, este atitudinea minții umane, fie ea și cea mai măreață și mai cultă, față de Dumnezeu. Vedem un univers minunat ordonat, supunându-se anumitor legi, dar nu înțelegem decât vag aceste legi. Mințile noastre limitate nu pot cuprinde forța misterioasă care pune constelațiile în mișcare".
Nikola Tesla
"Mama m-a învățat să caut toate adevărurile în Biblie"
Geniul de origine românească, Nikola Tesla, este considerat cel mai mare inventator din ultimele câteva sute de ani. Printre invențiile sale cele mai cunoscute se numără bobina de inducție pentru curenți alternativi de înaltă frecvență, arcul electric și sistemele de transport al electricității către gospodării. Prolificul cercetător a făcut totodată descoperiri importante în domenii precum cel al electromagnetismului sau al fizicii nucleare. Stabilit în cele din urmă în America, Tesla are ascendență istro-română (vezi reportajul publicat în nr. 989/6-13 oct. 2011 din "Formula AS") și că a crescut într-o familie creștin-ortodoxă, tatăl său fiind preot, un om despre care se spune că se remarca prin deosebita lui cultură. Legat de mama lui, o femeie foarte credincioasă, Tesla însuși spunea că "M-a învățat să caut toate adevărurile în Biblie".
Devenit adult, Nikola Tesla nu și-a pierdut niciodată credința, care era una cât se poate de vibrantă, dar s-a îndepărtat de religie, creându-și o viziune proprie asupra creației și a divinității, fapt ce i-a făcut pe unii să-l acuze, în decursul timpului, că ar fi fost ateu. Vorbind despre Creație, omul de știință afirma, de pildă, că "pentru mine, Universul este pur și simplu o mare mașinărie, care nu s-a născut niciodată și nu-și va cunoaște în veci sfârșitul". În ceea ce privește religia, Tesla spunea că aceasta "este o forță ideală care tinde să elibereze ființa umană de legăturile materiale". Inventatorul nota însă în continuare: "Eu nu cred că materia și energia sunt interșanjabile, la fel cum nu sunt nici trupul și sufletul. În univers există o cantitate determinată de materie iar ea nu poate fi distrusă. Așa cum privesc eu viața pe această planetă, nu există individualitate. Poate că sună ridicol, dar eu cred că fiecare persoană nu este decât un val care trece prin spațiu, modificându-se permanent, de la un minut la altul, în timp ce călătorește și care, în final, pur și simplu, ajunge să se dizolve într-o bună zi".
Așa cum reiese din declarațiile acordate de Nikola Tesla în cadrul diverselor sale interviuri, spiritualitatea îmbrățișată de el a fost una aparte. Dacă ne gândim la ce a urmat, mai ales în contextul apariției curentului New Age, am putea chiar spune că viziunea sa a fost una avangardistă, vizionară. "Darul puterii mentale vine de la Dumnezeu, Ființă Divină, și dacă ne concentrăm mințile asupra acestui adevăr, intrăm în rezonanță cu această mare putere", spunea inventatorul, cu mult înainte de popularizarea în Occident a unor asemenea idei. În același timp, Tesla nu a abandonat niciodată idealurile creștine ale păcii și toleranței, după cum atât de frumos reiese din citatul următor: "Pacea poate veni doar ca o consecință naturală a iluminării universale și a fuzionării raselor, iar noi suntem încă departe de această realizare binecuvântată, pentru că, într-adevăr, sunt puțini cei care admit realitatea faptului că «Dumnezeu ne-a făcut după chipul și asemănarea sa», caz în care toți oamenii de pe pământ sunt la fel. De fapt, există o singură rasă, dar în mai multe culori. Hristos este o singură persoană și, totuși, este al tuturor oamenilor - și atunci de ce unii oameni se cred mai buni decât alții?".
Isaac Newton
"Dumnezeu guvernează toate câte sunt"
Dintre toți oamenii de știință amintiți în aceste rânduri, niciunul nu a fost mai vădit preocupat de natura divinității decât Sir Isaac Newton. Președinte al prestigioasei "Royal Society", vreme de peste două decenii, între 1703 și 1727, el s-a făcut cunoscut în decursul timpului atât ca fizician, cât și ca alchimist, matematician, mistic, astronom și teolog. În lucrarea "Principiile matematice ale filozofiei naturale", din 1687, Newton a stabilit cele trei legi universale ale mișcării, a folosit pentru prima dată termenul latin gravitas (greutate), pentru determinarea analitică a forțelor de atracție și a definit, totodată, Legea atracției universale. Oricât de bogată ar fi fost activitatea sa științifică, pe Isaac Newton pare să-l fi preocupat, înainte de toate, pătrunderea substanței profunde a lumii. Fapt demonstrat de altfel de scrierile sale despre ocultism, religie și alchimie, care au fost mai numeroase decât toate celelalte la un loc. Ilustrativ pentru modul în care privea lucrurile este, de exemplu, faptul că cercetătorul britanic a căutat îndelung piatra filozofală, dar nu ca să obțină aur, ci în strădania de a dezlega misterele ultime ale Creației. În ceea ce privește credința sa, aceasta a fost una puternică, chiar dacă britanicul a fost acuzat pentru opiniile sale teologice mai degrabă neobișnuite. El îi avertiza, bunăoară, pe cei tentați să folosească descoperirile sale pentru a privi Universul ca fiind un soi de gigantică mașinărie, cu următoarele cuvinte: "Gravitația explică mișcarea planetelor, dar nu poate explica cine a pus planetele în mișcare. Dumnezeu guvernează toate lucrurile și cunoaște tot ceea ce este sau poate fi făcut".
O succintă și extrem de grăitoare descriere a lui Isaac Newton și a contribuțiilor sale este redată în însuși epitaful marelui cercetător britanic: "Aici se odihnește Sir Isaac Newton, nobil care cu o rațiune aproape divină a demonstrat cel dintâi, cu făclia matematicii, mișcarea planetelor, căile cometelor și fluxurile oceanelor. El a cercetat deosebirile razelor luminoase și diferitele culori care apar în legătură cu acestea, ceea ce nu bănuia nimeni înaintea lui. Interpret sârguincios, înțelept și corect al naturii, al antichității și al Sfintei Scripturi, el a afirmat prin filozofia sa măreția Dumnezeului atotputernic, iar prin caracterul său exprima simplitatea evanghelică. Să se bucure muritorii că a existat o asemenea podoabă a speciei umane".