TIA ȘERBĂNESCU - "Liderii PSD-ALDE ofensează România"

Analiza politică a lunii februarie

"Alegerea Codruței Kovesi în fruntea Parchetului European ar fi o victorie a României"

- Un subiect care ar fi trebuit să onoreze Ro­mânia și să provoace o solidarizare națională a furnizat scandalul politic al lunii: perspectiva numirii în funcția de procuror-șef european a Laurei Codruța Kovesi. Principalii oponenți n-au fost reprezentanții unor state străine, cum ne-am fi așteptat, ci cei ai României. De ce se teme Pu­terea de la București de ascensiunea lui Kovesi în acest post?

- Groaza pe care a băgat-o Codruța Kovesi în corupții de aici, că îi urmărește și de la Bruxelles. În al doilea rând, pentru coaliția PSD-ALDE tot ce este valoare reprezintă un pericol, cu atât mai mult atunci când are succes în străinătate. Interesele țării, ca și cele al UE, pot să mai aștepte. Kovesi can­di­dează, alături de un francez și un german, pentru funcția de procuror-șef european, care taman se înființează. Nu a existat până acum un Parchet al UE, iar viitorul șef îl va configura pe măsura perso­na­lității și a capacității sale profesionale. Deci, este o miză mare. O eventuală victorie a lui Kovesi este și una a sistemului de justiție românesc și a Ro­mâ­niei. După audierile din Comisia de buget și Co­misia pentru libertăți, Codruța Kovesi a ieșit pe pri­mul loc, cu o atitudine impecabilă, în ciuda tuturor presiunilor făcute de București și a între­bă­rilor stân­jenitoare, când nu obraznice, ale europar­la­men­tarilor PSD și ALDE. De reținut că exact în ziua în care trebuia să se prezinte la audieri, Kovesi a fost chemată la Secția Specială de Investigarea Ma­gis­traților, pentru o cercetare deschisă la sesizarea lui... Sebastian Ghiță - un om de afaceri și politi­cian fugit din țară, anchetat în mai multe dosare și condamnat, într-o primă instanță, în unul. A urmat votul în Consiliul European, unde gu­ver­nul Dăncilă a mers prea departe cu ostilitatea, pen­tru că a man­datat ambasadorul României la Bru­xelles să voteze împotriva lui Kovesi, dând votul candidatului francez. Mai mult, a convins și Bul­ga­ria și Ungaria să voteze contra candidatului român. Iar Maria Gra­pini, europarlamentar român, nu s-a sfiit să "gre­șească" numărătoarea voturilor în defavoarea lui Ko­vesi. Așa încât ne întrebăm dacă este vorba despre o simplă adversitate politică sau mai mult decât atât, o trădare. În tot cazul, aceste manevre ale Puterii de la București - sortite eșe­cului în cele din urmă, căci Kovesi a ieșit în­vin­gătoare din toate - au fost atât de urâte și de gro­so­lane, încât i-au dezgustat pe parlamentarii euro­peni provenind din alte state. Un episod care putea fi favorabil țării a devenit o demonstrație de mi­ze­rabilitate politică.

"De ce nu s-a arătat ofensat Călin Popescu Tăriceanu, al doilea om în stat, de declarațiile secesioniste făcute de reprezentanții UDMR la congresul acestei formațiuni?"

- Cu prilejul dezbaterii din jurul candidaturii Codruței Kovesi pentru funcția de procuror-șef european, Varujan Vosganian, scriitor cunoscut și respectat, dar și lider al ALDE, a declarat că această candidatură este "o ofensă adusă Româ­niei"...

- De o astfel de afirmație n-a fost în stare, cu toa­te păcatele ei, nici măcar Maria Grapini. Ofen­sa­rea țării este o preocupare de durată în coaliția PSD-ALDE. Au vrut, cândva, să dea și un articol de lege pentru pedepsirea celor care aduc atingere onoarei țării și conducătorilor iubiți, ca pe timpul comunismului. Dar de ce nu s-a arătat ofensat Călin Popescu Tăriceanu, al doilea om în stat, de declarațiile secesioniste făcute de reprezentanții UDMR la congresul acestei formațiuni? Din interes politic, precum au făcut și liderii celorlalte partide, aflați la respectivul congres. Cu toții au fost lipsiți de reacție, ba au făcut și sluj la Kelemen Hunor, spe­rând la sprijinul UDMR în următoarea legis­latură. Asta e o ofensă adusă țării! Ba chiar Tă­ri­ceanu s-a întrecut pe sine, vorbind în ungurește. A copiat gestul lui Donald Tusk, care a vorbit în româ­nește la București, câștigând multă simpatie aici. Și-o fi zis Tăriceanu că e o șmecherie bună, doar că el nu se afla în vizită într-o țară străină, era în România, țara lui printre altele, unde limba ofi­cială este limba română. Gestul lui Tăriceanu este cu atât mai grav cu cât românii din județele Har­ghita și Covasna trăiesc ca sub ocupație. Iată cum stăm cu "ofensa adusă țării". Ca să nu mai vorbim că PSD și ALDE ofensează România cu fiecare act normativ prin care vor să ne trimită înapoi în epoca Iliescu sau chiar mai departe.

"Ministrul Justiției este campionul amenințărilor"

- Între timp, s-a mai purtat o bătălie pentru subordonarea politică a Justiției. Guvernul a schimbat legile Justiției prin ordonanță de ur­gență, fapt care a declanșat noi proteste anti­gu­vernamentale, inclusiv unul inedit, din partea ma­gistraților. Este apogeul a doi ani de mandat la Ministerul Justiției pentru Tudorel Toader?

- Ministrul Toader și-a făcut un bilanț cu acest prilej aniversar, probabil ca semn al unei victorii personale, fiindcă nu e puțin lucru să reziști în post, într-un interval de timp în care pe la celelalte ministere s-au vânturat peste 70 de titulari. Însă, din bilanțul pe care i-l putem face noi, nu reiese decât că este un campion al amenințărilor. Săptămânal ne mai amenință cu o ordonanță prin care schimbă ce­va în Justiție: ba cu amnistia și grațierea, ba cu anu­larea pedepselor celor care au fost condamnați de complete de cinci judecători, ba cu recursul com­pen­satoriu... În această atmosferă, a apărut OUG nr. 7, care a scos din nou lumea în stradă. I-a scos din sărite până și pe magistrați, care au închis Par­chete și Judecătorii pentru a protesta. Prevederile ei sunt inacceptabile: se elimină delegările de magistrați, judecătorii pot fi făcuți șefi de Parchete, Secția Specială de Investigare a Magistraților este scoasă din subordinea procurorului general și devine autonomă, cu sosia lui Toader, Adina Florea, în frunte... Apropo, această Secție Specială, pe care o putem prescurta cu inițiale de tristă amintire, SS, este un instrument de presiune politică asupra magistraților. Orice magistrat care dă decizii ce nu convin Puterii poate fi reclamat la SS, așa cum a făcut Ghiță cu Kovesi, și ancheta se pornește. In­ventarea SS a provocat stupoare în Comisia Euro­peană. Bruxelles-ul cere desființarea ei, magistrații români, la fel, societatea civilă de la noi, la fel, doar că Tudorel Toader nu vrea. Sub valul de proteste, ministrul a promis modificarea unor articole din Ordonanță, care reprezintă, în fapt, concesii mino­re. Protestele, chiar dacă nu mai au amploare de maidan, sunt semnificative, pentru că la ele partici­pă grupuri care aparțin elitei societății: magistrații, marii actori, profesorii universitari... Toată lumea înțelege că adoptarea unui asemenea act normativ nu interesează strict numai Justiția, ci întreaga societate, pentru că această Ordonanță ne spune că Puterea face ce vrea și trebuie oprită.

"Alegerile europarlamentare sunt mai interesante pentru partide decât pentru electorat"

- Schimbăm un pic registrul. La finele lunii februarie, au fost lansate listele de candidați în alegerile pentru Parlamentul European și s-a por­nit campania de strângere de semnături pentru aceste candidaturi. Din câte ați văzut, sunt sur­prize, avem ce alege?

- Încingerea bătăliei, inclusiv pe Justiție, cu reverberații până la Bruxelles, este motivată o dată în plus de aceste alegeri europarlamentare. Son­dajele de opinie ne arată că PSD și PNL sunt cap la cap, cu 22% din preferințe, urmate de alianța USR-PLUS, cu 17%, Pro România lui Victor Ponta, cu 13%, ALDE - 12% și ceilalți, UDMR, PMP... sub 5%. Procentajele sunt mici. Încrederea în partide este tot mai redusă. Dar încă e prea mare față de valoarea prestațiilor acestor partide.
Un indicator pentru ce vor partidele, ce gândesc, ce valori apreciază, cât preț pun pe competență, sunt listele de candidați. PSD încă nu și-a făcut publică lista, dar, din câte știm, vor folosi o parte din europarlamentarii actuali, dar pentru restul locu­rilor e bătălie mare. Gabriela Firea zicea, la un moment dat, că Liviu Dragnea a promis cele 20 de locuri, presupuse de el a fi eligibile, la vreo 50 de persoane. Deci se negociază și cu locurile astea, căci, deh, leafa-i mare, locul de muncă plăcut și trea­ba puțină. PNL va utiliza și el o parte din actua­lii europarlamentari, dar se hotărăște greu pentru restul locurilor. Nu se știe nici cine va fi cap de listă. N-au locomotivă, sunt toți niște remorci. Și-atunci s-ar putea să apeleze la un moderator de televiziune, care are notorietate. Așa se zvonește. Ar fi o altă prostie, în șirul celor pe care le-a comis PNL când cu candidatura la primăria Capitalei, în 2016. Asta dovedește că nu are rezervă de cadre și, când vin alegeri, este mereu silit să ia personalități în leasing. A încercat Crin Antonescu să revină în pri­ma linie, ca să obțină o sinecură la Bruxelles în locul neveste-sii, Adina Vălean, care sigur nu mai prinde o poziție eligibilă. Cel puțin până acum, nu a fost acceptat. Asta, probabil, și pentru că luările sale de cuvânt, după o tăcere de patru ani, păreau mai degrabă din zona ALDE-PSD decât dinspre PNL. PRO România va deschide lista cu Victor Pon­ta și Corina Crețu - comisar european, de care PSD s-a debarasat pentru că presa guvernul să atragă mai multe fonduri nerambursabile UE. USR-PLUS va fi tractată de Dacian Cioloș. În rest, ce surprize să așteptăm de la ALDE sau UDMR? Oricum ar fi, aceste alegeri, care se vor desfășura la sfârșitul lunii mai, sunt un prim test electoral pentru toate parti­dele. Însă electoratul încă nu știe ce-ar avea de câș­tigat din ele. Din acest punct de vedere, ele vor fi mai interesante pentru organizațiile politice decât pentru electorat. Sunt, de ase­me­nea, și o repetiție generală pentru alege­ri­le prezidențiale, necesară mai ales pen­tru că unii dintre capii de listă de acum se văd și candidați la Preșe­din­ție.