- Mișcarea de protest a magistraților este rezultatul firesc al agresiunii puterii politice, în frunte cu Liviu Dragnea, asupra judecătorilor și mai ales asupra procurorilor. După toate abuzurile și derapajele criticate de toate instituțiile europene, sesizate încă de la modificarea legilor justiției și a codurilor penale încoace, această agresiune a culminat cu OUG 7/2019, care, în esență, îi pune pe magistrați la cheremul politicienilor. Aceștia dobândesc, practic, putere de decizie asupra carierei lor, prin scoaterea controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), de sub autoritatea Ministerului Public, și transformarea sa într-o instituție "autonomă", dar, de fapt, prin modul de selecție a membrilor săi, într-un braț înarmat al puterii politice, care poate distruge cariera oricărui judecător sau procuror, pretextând fie că un condamnat sau inculpat penal îl reclamă, fie că, în evaluarea marionetelor lui Tudorel Toader, în frunte cu Adina Florea, și-ar fi pierdut "buna reputație". În concluzie, fără a intra în detaliile tehnice ale OUG 7, magistrații au fost puși cu spatele la zid și nu mai au altă soluție decât să protesteze, dacă nu doresc să fie anihilați de guvern sau să trăiască sub teroarea unei caricaturi a Anei Pauker. Protestul lor vizează, totodată, și restaurația din sistemul judiciar, extrem de evidentă în componența secției de judecători a CSM, unde personaje favorabile puterii PSD taie și spânzură. Puterea politică a încercat să atenueze tensiunile create anulând unele prevederi printr-o nouă OUG, dar nu s-a atins de SIIJ, care reprezintă, de fapt, principalul obiect al protestelor. Cum protestatarii au respins, pe bună dreptate, cârpeala propusă de guvern și cer în continuarea desființarea SIIJ, și cum Dragnea nu va renunța la acest instrument de control, ci mai degrabă va recurge la măsuri punitive împotriva protestatarilor, nu este exclus să ajungem la un război între PSD-ALDE și magistrați. Ceea ce ar fi logic și corect.
- Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și-a făcut public bilanțul celor doi ani de mandat împliniți. În grămada de bile negre există rătăcite și bile albe?
- Dacă numiți "bilanț" compunerea de 85 de pagini a lui Tudorel Toader, pe tema proiectelor sale edilitare, atunci putem găsi în acel text expresii ale bunelor intenții exprimate de ministru cu privire la modernizarea infrastructurii sistemului judiciar. Din replica dată, cu cifre și date concrete, de sindicatele din penitenciare, aflăm însă că doar 12 din cele peste 130 de obiective propuse de minister au fost realizate, iar planurile de construire a noilor penitenciare se află într-un stadiu incipient. Dar poate fi numit bilanț al ministrului justiției, un document care ignoră evoluțiile care au preocupat societatea românească în ultimii doi ani, în materie de independență a justiției, anti-corupție și siguranța cetățeanului? Oare protestele magistraților împotriva ordonanțelor de urgență prin care ministrul modifică legile justiției se desfășoară pe altă planetă? Oare crimele, jafurile și violurile comise de infractorii eliberați în urma recursului compensatoriu fac victime în Patagonia? În realitatea pe care am trăit-o cu toții, în mandatul lui Tudorel Toader, România a fost condamnată pentru derapajele din justiție, printr-o rezoluție a Parlamentului European. Ridicarea MCV a devenit aproape imposibilă, deși era un obiectiv pe care domnul Toader însuși și-l fixase, iar modificările legislației penale și ale legilor justiției au fost dezavuate de Comisia de la Veneția, GRECO și Comisia Europeană. Tot în ultimii doi ani, am asistat la asaltul asupra procurorului general Augustin Lazăr și la revocarea rușinoasă - inclusiv pentru președintele Iohannis - a doamnei Kövesi din funcția de procuror-șef al DNA, care a continuat, apoteotic, cu tentativa penibilă de a compromite numirea ei în funcția de Procuror European, deși toate instituțiile europene și presa occidentală de prestigiu o consideră cel mai potrivit candidat. În concluzie, bilanțul publicat de domnul Toader este doar o fantezie, în care nu avem a căuta bile de nici o culoare. Bilanțul real al domnului Toader este însă o imensă bilă neagră pentru România.