Numit din partea ALDE în cabinetul Dăncilă, înfeudat PSD-ului, T. Toader a părut, la început, un specialist interesat să oprească posibilele "abuzuri" ale Justiției române, fără a cădea în tentația majorității politicienilor, de a o subordona propriilor interese. După sinistra figură a primitivului Florin Iordache, autorul de fațadă al celebrei OUG 13 ("Noaptea ca hoții"), rectorul Universității din Iași părea "o lumină". Ca manieră de prezentare și ca pregătire, Toader îi este net superior lui Iordache. În plus, faptul că venea de la ALDE și nu de la PSD dădea o speranță suplimentară că nu va ceda la aspirațiile acestei grupări de politizare totală a sistemului juridic. Toader făcea parte dintre experții Comisiei de la Veneția, care are ca scop armonizarea și uniformizarea sistemelor juridice ale statelor membre ale UE. Ministrul era, altfel spus, la curent cu tendința UE de a-și construi structuri judiciare specifice statului de drept, funcțional în Occident de mai multă vreme. Numit în guvernul PSD-ALDE, Tudorel Toader trebuia să împrăștie temerile alegătorilor, că executivul are și alte preocupări decât mutilarea Justiției, și să stopeze neliniștea partenerilor din UE și NATO, față de o posibilă derivă nedemocratică a României. Toți cetățenii țării așteptau ca, în sfârșit, coaliția guvernamentală să se concentreze pe concretizarea marilor promisiuni economice din programul electoral care a adus-o la putere. În program era vorba nu numai de dublarea salariilor și pensiilor, ci și de creșterea spectaculoasă a infrastructurii comunicaționale a învățământului și sănătății. Incidentul cu OUG 13 ar fi fost uitat și partidele aliate ar fi rămas în topul preferințelor electoratului.
Nu a fost să fie așa. "Subtilul și onctuosul" ministru Toader s-a apucat, șiret, de demolarea treptată a independenței sistemului juridic, dezvăluind, încă o dată, că acesta este "țelul suprem" al alianței PSD-ALDE, promisiunile economice de dezvoltare fiind numai unele "de acoperire". A început prin denunțarea protocoalelor semnate de DNA (principala instituție de combatere a "corupției înalte") cu SRI. Acest serviciu în slujba siguranței naționale era singurul care deținea mijloacele tehnice de înregistrare a infracțiunilor în domeniu. Corupția înaltă este un atentat la siguranța națională. Denunțând protocoalele, d-l ministru a căutat să distrugă și probele obținute prin ele. O serie întreagă de inculpări și condamnări care se bazau pe acestea au fost puse astfel la îndoială, consecința fiind obligativitatea schimbării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, prin care ele erau "încadrate". Zâmbitor, chiar destins, Tudorel Toader și-a mascat acțiunea cu pretextul modernizării și al armonizării respectivelor coduri, cu cele din statele UE și conform cerințelor Comisiei de la Veneția. La presiunile societății civile (căreia guvernul i-a dat o lecție de neuitat pe 10 august 2018) și la protestele partenerilor strategici occidentali (care au sesizat repede ce ascunde "modernizarea și armonizarea"), ministrul a început un joc complicat între deciziile executive ale guvernului și hotărârile parlamentare, ca putere de lege. Parlamentul actual este, după cum știe toată lumea, o "mașină de vot docilă" PSD-ALDE, cu sprijinul UDMR și al celorlalte minorități, având majoritatea absolută. Ministrul Justiției a provocat o avalanșă de amânări și suspendări sub diverse motive, mai mult sau mai puțin constituționale, ale unor procese aflate pe rol. Dintre acestea se disting, evident, cele ale liderilor grupării PSD-ALDE, Dragnea și Tăriceanu, dar și ale altor "baroni" politici. Diverși infractori au fost chiar deja eliberați, ca efect al unor ordonanțe ce "nuanțau" codurile juridice.
Pentru "șefii lui penali", care l-au răsplătit pe măsură, "mișcările subtile" ale ministrului s-au dovedit, însă, prea lente. Ambițiile electorale ale d-nilor Dragnea și Tăriceanu cereau urgent "albirea" lor, amnistia și grațierea fiind soluțiile cele mai eficiente. Supus unor presiuni interne uriașe, Tudorel Toader a renunțat la prestigiul profesional, la statutul lui de specialist universitar, pentru a îndeplini "dorințele stăpânilor". A forțat decizia CCR pentru susținerea cererii de demitere a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, și a deschis un "front" în aceeași manieră împotriva Procurorului General, Augustin Lazăr. Cei doi erau "spaima corupților", în special a înalților demnitari corupți. Ca să taie din fașă orice încercare a magistraților (procurori sau judecători) de a mai inculpa sau condamna personaje agreate politic, a înființat o "Secție specială pentru investigarea magistraților", suspectați de el de "poliție politică". Secția a fost înființată împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneția și a atenționării forurilor UE. În fruntea "secției", Toader a numit-o pe Adina Florea, un magistrat care a declarat că n-a fost niciodată independent în raport cu politicul. Primele "măsuri" ale d-nei Florea, teleghidată de Tudorel, au fost punerea sub acuzare a fostei șefe a DNA pentru abuz de putere și predarea "dosarului Teldrum", aflat în custodia acestei instituții. Cea dintâi măsură nu este neapărat o răzbunare la adresa "prigonitoarei corupților", cât o tentativă de a bloca încercarea acesteia de a obține funcția de procuror-șef al UE. Kovesi, ale cărei strădanii de stopare a corupției ca șefă a DNA au fost apreciate de media și instituțiile de resort occidentale, avea toate șansele de a ocupa acest post, cu un sprijin larg în Parlamentul UE. "Subtilul" Tudorel a coborât atât de jos, încât a trimis scrisori de denunț împotriva ei, miniștrilor europeni ai Justiției, și și-a îndemnat guvernul să nu o susțină. E drept, alegerea d-nei Kovesi ar fi fost o palmă pe obrazul "specialistului", care a ales, "mergând cu pâra", să facă, iarăși, România de râs. Cea de-a doua cerere, predarea "dosarului Teldrum", este o intervenție pe față în favoarea lui L. Dragnea, principalul acuzat. Ceea ce spune totul despre "capacitățile" și moralitatea ministrului.
Pentru toate actele sale, ministrul a fost poreclit de cetățeni Slugărel. Oare, ministrul Toader crede că alegătorii români vor uita și îi vor accepta "prestația"?