Profesor la Universitatea de Agronomie din Cluj-Napoca, consultant în domeniul proiectelor europene, Avram Fițiu a încheiat recent un amplu studiu dedicat condiției actuale și de perspectivă a țăranului și a mediului rural românesc, construind un solid piedestal științific pentru propășirea celor peste 4 milioane de familii prezente astăzi în satele românești.
"Prin dispariția țăranilor dispare grupul social purtător al tradițiilor poporului român și al identității naționale"
- În discursul său rostit la intrarea în Academie, marele poet Lucian Blaga aducea un memorabil "Omagiu țăranului român", pentru stabilitatea sa în istorie. Studiul dvs. începe, în schimb, cu un avertisment: dacă țăranul român nu se schimbă odată cu vremurile, va dispărea. Despre ce schimbare vorbiți, domnule profesor?
- Țăranul trebuie să se schimbe prin educație. Nu să dispară, ci să se adapteze, păstrându-și liniile esențiale care-l definesc. Am muncit 19 ani la acest studiu, avându-l în minte pe tatăl meu și munca grea din gospodăria țărănească la care am luat parte, și eu, în copilărie. Spațiul rural se află în schimbare totală, trebuie redefinit. O acțiune de interes național, în care trebuie implicați și specialiștii, universitățile agricole, studenții și colegii mei, profesori. Țăranul devine o țintă educațională pentru toți, inclusiv pentru Ministerul Agriculturii. Pornim de la constatarea generală că factorul politic românesc din ultimii ani a conturat pentru țăran o transformare istorică, fără să-l consulte însă. Scos din spațiul interesului public, țăranul român s-a simțit dat deoparte, și-a pierdut motivația și implicarea, lăsându-se manipulat politic și economic. În loc să aibă un partid țărănesc puternic, țăranii și-au pus soarta în mâinile altor partide, deși, din punctul de vedere al celor mai mulți dintre politicieni, gospodăria țărănească tradițională ar trebui lăsată să dispară și, în locul acesteia, să apară ferme industriale.
"Consecințele desființării clasei țărănești sunt devastatoare"
- Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea țăranii, așa cum îi cunoaștem din istoria țării și, mulți dintre noi, din propriile biografii?
- Prea puțini sunt la noi cei care înțeleg consecințele dezastruoase ale dispariției țăranilor. Apologeții acestui fenomen catastrofal (și nu sunt puțini), nu-și dau seama că, odată cu țăranul, dispare chiar grupul social care le-a asigurat supraviețuirea politică după '90. Ce prevede acest scenariu? Să-i scoată pe țărani din sate și să-i determine să vină la oraș, în ghetouri, să stea cu mâna întinsă la guvern. E vorba de câteva milioane de oameni! Vor să-i "dezmorțim", adică să-i scoatem în stradă? E adevărat, multe gospodării țărănești vor dispărea de la sine, dar multe vor rămâne. Grija lor trebuie s-o avem! Să vină acești purtători de mânecuțe ai politicii în Banat, unde italienii au cumpărat 80% din pământuri. Banatul a fost cândva fruncea, dar acum a rămas pustiu, teren de speculă și robie pentru deposedații de loturi, care și-au terminat demult puținii bani încasați din tragica vânzare a gliei bătrânești. Consecințele desființării clasei țărănești, după modelele profund viciate ale unora, sunt devastatoare: 1. Dispare un țesut social care a jucat, în ultimii 29 de ani, rolul de tampon pentru pacea socială din țară; 2. Dispare singurul grup omogen, capabil de a crea stabilitate economică pe termen scurt și mediu; 3. Dispare un grup social ce va lăsa locul unor grupuri etnice de imigranți din Orient (Pakistan, India, Vietnam, China etc.); 4. Dispare grupul social purtător al tradițiilor poporului român și, implicit, al identității naționale; 5. Dispare grupul social cu cea mai ridicată natalitate, atât de necesară pentru o țară aflată în scurgere de populație; 6. Dispare grupul social care deține în proprietate românească mare parte din patrimoniul funciar al țării (pentru securitatea alimentară a României, păstrarea fondului funciar este esențială); 7. Dispare grupul social care asigură coloana vertebrală a enoriașilor bisericii naționale, dezechilibrând stâlpul principal al societății românești; 8. Dispare grupul deținător al unui patrimoniu gastronomic inestimabil pentru generațiile viitoare; 9. Dispare grupul capabil să producă alimente gustoase și sănătoase, ca alternativă la produsele chimizate oferite de sistemele agricole industriale; 10. Dispare grupul social care protejează mediul înconjurător, prin practicile sale agrare, ecologice.
- Se vorbește mult și despre "punctele slabe" ale agriculturii țărănești...
- Da, aceste puncte există, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i desființăm pe țărani. Iată câteva minusuri de care trebuie să fim conștienți, pentru a lua măsuri în acord cu politica agricolă comună a UE: vârsta înaintată a țăranului; lipsa de cunoștințe de piață, pentru a-și vinde produsele; lipsa mijloacelor de producție, a tractoarelor și mașinilor agricole; lipsa unui sistem propriu de informare; lipsa unui sistem propriu de creditare; lipsa unui sistem coerent de organizare sindicală; lipsa de organizare a "lanțului alimentar"; lipsa de inițiativă; gândirea pe termen scurt; individualismul și altele.
- Vă temeți de dispariția țăranilor. Guvernanții nu se tem. Vând pământul, nu știu istorie, nu pricep mersul vieții la țară și nu pot stabili direcțiile de salvare a satului. Se mai poate face ceva?
- Clasa politică iresponsabilă pe care acest popor (dacă i se mai poate spune popor) a votat-o cu ochii închiși consideră că pulverizarea, în 10-15 ani, a unei clase sociale milenare este un act de bravură și mare progres. Să transformi în milogi ai statului 9 milioane de români reprezintă un act de trădare națională ce trebuie pedepsit, măcar moralicește. Să duci la disperare și deznădejde 9 milioane de români care își pierd statutul de stăpâni ai pământului înseamnă atentat la siguranța națională a României. Practic, clasa politică românească nu i-a dorit pe țăranii demni, care nu s-au lăsat manipulați cu un kilogram de zahăr. Ca urmare, a dat ordin de lichidare spirituală, socială, culturală și economică. În mintea înghețată a politicienilor de toate culorile, clasa țărănească e depășită de istorie. Întrucât țărănimea nu este organizată, omul politic nu se sinchisește să-i apere interesele. Incult și lipsit total de patriotism, acest politruc habar nu are de importanța și rolul istoric al țărănimii, nu e în stare să înțeleagă satul și catastrofa care-l paște. De regulă, o mare parte din clasa politică românească este formată din foști directori de IAS, care vor să pună mâna pe orice hectar deținut de țăran. Această țesătură politică putredă moștenește convingerea sovietică, cum că țăranul și biserica reprezintă fenomene retrograde, ce se împotrivesc progresului și trebuie distruse.
"Suntem generația care ne-am trădat strămoșii"
- În scenariul dvs., așa de sumbru, vor dispărea și așezările țărănești?
- Noi suntem generația care ne-am trădat strămoșii, prin vânzarea unei treimi din pământul țării. În viața unui popor, se succed generații și generații, precum în viața unei familii. Unele generații construiesc, altele apără ce-au acumulat strămoșii. Astăzi pământul se vinde! În decursul ultimilor 2000 de ani, Europa nu a mai cunoscut un popor care să-și vândă o treime din pământ pe timp de pace, cum au făcut românii! Suntem unici în această privință și înspăimântăm de-a dreptul alte popoare vecine din Uniunea Europeană. Dacă în ultimele două milenii, am avut generații statornice, care s-au încăpățânat să lucreze și să apere acest pământ, generațiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei țări, din punct de vedere sufletesc și fizic. Noi suntem generația care a creat cel mai mare val de emigrație pe timp de pace din Uniunea Europeană, ceea ce dovedește un atașament foarte redus față de glia strămoșească. Am înstrăinat peste o treime din pământul acestui neam. Nu prea mai avem nimic scump pe lume. Ne părăsim cu ușurință familiile, pământul și mormintele strămoșilor. Un popor construit pe o astfel de generație nu are cum să supraviețuiască. Din punct de vedere fizic, pe trendul actual de vânzare a pământului către străini, în maximum 7 ani (2025) românii vor vinde ultima palmă de pământ din cele 15 milioane de hectare de terenuri agricole. Nu este, evident, nicio tragedie, pământul țării nu se mută în alte zări, ci se schimbă doar stăpânii, slugile și limba vorbită pe aceste plaiuri.