Marele fiasco al proteinelor animale
În discuțiile pe această temă, regimul vegetarian este combătut întotdeauna cu aceleași contraargumente: privit din perspectiva evoluției sale, omul e un omnivor, ceea ce face ca ideea unei alimentații pur vegetale să fie absurdă. Da, numai că între timp, modul său de viață s-a schimbat. Noi nu mai parcurgem șaizeci până la optzeci de kilometri pe zi umblând pe jos, ca vânătorii din triburile masai. Parcă nu se prea potrivește să pretindem că ar trebui să ne hrănim ca strămoșii noștri din epoca de piatră, în timp ce locuim în apartamente încălzite cu agent termic și circulăm cu mașini închiriate.
Michael Greger, un medic american și autor de bestseller-uri, este un susținător activ al alimentației vegetariene. El critică faptul că, vreme de decenii, nutriționiștii au prezentat proteinele animale drept inofensive, minimalizând calitățile celor de origine vegetală. Remarcând refuzul de a le acorda șanse egale, Greger îl numește "marele fiasco al proteinelor animale". Regimul vegetarian a primit evaluări negative deoarece s-a afirmat că n-ar realiza un aport de proteine suficient. Totodată, recomandările referitoare la consumul de proteine au tins spre un nivel din ce în ce mai ridicat, deși n-au existat dovezi științifice în acest sens.
Poate că o privire mai atentă aruncată asupra compoziția laptelui de mamă ar fi ajutat la lămurirea problemei. Este de presupus că evoluția speciei a "conceput" laptele de mamă în așa fel încât să ofere copilului cel mai mare beneficiu posibil. Și nu are cum să nu ne atragă atenția faptul că el are un conținut de proteine foarte redus. Acesta este unul dintre motivele pentru care poate fi într-adevăr riscant să dai bebelușilor lapte de vacă. De asemenea, reprezintă și un indiciu ce sugerează că necesarul nostru de proteine este considerabil mai mic decât s-a crezut până acum.
La estimările eronate se adaugă - ca și în cazul grăsimilor și al carbohidraților - lipsa regretabilă a diferențierii. Atitudinea specialiștilor din domeniu s-a schimbat abia în urmă cu câțiva ani, după ce dintr-un număr tot mai mare de studii a reieșit cu claritate că proteinele animale sporesc riscul de afecțiuni cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet. Până în prezent, fenomenul n-a putut fi elucidat pe deplin, dar se consideră că ar avea de-a face cu aminoacizii sulfuroși din care se compun proteinele. Ei dețin o pondere mai mare în proteinele animale decât în cele vegetale.
Mai multe vegetale, mai puține decese
În cadrul unui studiu realizat la Universitatea Harvard, s-au comparat efectele proteinelor animale și vegetale asupra a peste 130.000 de participanți. Hrana lor a conținut în medie 14% proteine animale și 4% vegetale. Pe măsură ce grupurile au fost divizate treptat, în funcție de consumul preponderent de proteine animale sau vegetale, au apărut de-a lungul anilor diferențe vizibile în starea de sănătate a subiecților. Cercetătorii au descoperit că ingerarea unor cantități mai mari de proteine vegetale coincidea cu o rată semnificativ mai scăzută a deceselor provocate de bolile cardiovasculare. Ca rezultat final, autorii studiului au prezentat următorul calcul: înlocuirea a doar 3 din cele 14 procente de proteine animale cu unele vegetale reduce vizibil riscul unui deces prematur. Acest efect se manifestă deosebit de pregnant atunci când alimentele vegetale se substituie mezelurilor sau cărnii roșii. Pe locul al doilea se regăsește beneficiul obținut prin eliminarea din meniu a ouălor. Renunțarea la carnea roșie neprelucrată în favoarea proteinelor vegetale asigură și ea un plus mare de sănătate. Proteinele animale influențează dramatic și riscul de diabet.
Unii dieteticieni fac observația că o alimentație săracă în carne și lactate ar duce la scăderea masei musculare și la osteoporoză. Convingerea lor este însă greșită. Un studiu amplu efectuat în Suedia a demonstrat că, în realitate, pericolul de a dezvolta osteoporoza crește atunci când se beau mai multe pahare de lapte pe zi. Cercetătorii de la Harvard University care s-au ocupat și de consumul de lapte la copii și adolescenți nu au constatat efecte pozitive, ci mai degrabă dezavantaje. Faptul că era vorba de un studiu pe termen lung le-a permis să înregistreze, printre altele, câteva decenii mai târziu, o frecvență sporită a fracturilor de col femural. Calciul din lapte n-a avut niciun rol de protecție. Dimpotrivă: la bărbații care beau lapte, rata fracturilor a fost ceva mai ridicată, comparativ cu media calculată pentru populația masculină. În general, ei erau și mai înalți (se știe că laptele conține hormoni de creștere), iar înălțimea le-a mărit suplimentar riscul.
Consumul de carne determină și creșterea secreției de hormoni ai stresului. Pentru aceasta, este de ajuns să mâncăm carne la o singură masă. Dacă persoanele cărora li s-a servit un fel de mâncare cu carne sunt supuse imediat după aceea unui test de anduranță, ele vor rezista mai puțin la stres decât unele care au ingerat numai alimente vegetale. Probabil că este și acesta un element ce contribuie la faptul că proteinele animale constituie un factor favorizant al bolii maligne.
La ce concluzie vom ajunge, după trecerea în revistă a acestor informații? Ar trebui să devenim cu toții vegetarieni? Dacă luăm în considerare aspectele prezentate mai sus, ca și problemele etice generate de creșterea industrială a animalelor, de poluarea mediului și consumul de energie, răspunsul nu poate fi decât unul singur: DA.
Vegetarieni sau vegani?
Însă multora dintre noi le vine greu să-și imagineze că ar putea trăi ca vegetarieni pentru tot restul vieții. Actualmente, bărbații de pe continentul nostru consumă în medie 1,2 kilograme de carne pe săptămână, iar femeile 600-700 grame. Societatea Americană de Nutriție apreciază ca utilă cantitatea de 300-600 grame, ceea ce este de neînțeles, deoarece carnea nu are aproape deloc valoare nutritivă, în schimb, aduce cu sine o mulțime de factori de risc: grăsimi saturate, proteine animale, urme de antibiotice, hormoni, viruși și substanțe organice cu acțiune toxică persistentă. Pe lângă toate acestea, în carnea friptă la grătar sau prăjită în tigaie, ca și în cea conservată prin afumare, se formează hidrocarburi aromatice policiclice, extrem de nesănătoase.
În esență, nu vi se propune altceva decât un schimb: cu cât veți consuma mai puțină carne, cu atât puteți mânca mai mult din altele. Iar dacă alternativa include alimente sănătoase, ca legumele, cerealele integrale, leguminoasele și nucile, vă veți reduce enorm riscul de afecțiuni cronice. Vitaminele și substanțele vegetale secundare pe care ele le conțin combat cancerul, arterioscleroza, hipertensiunea, bacteriile, virușii, radicalii liberi și inflamațiile.
Însă medicina complementară se ferește să instituie legi rigide, ea ține seama întotdeauna de toleranța individuală. Nutriționistul Franz Xaver Mayr a fost cel dintâi care a făcut observația că hrana vie, oricât de sănătoasă ar fi, nu este tolerată de toată lumea. Alimentele ar trebui fierte înăbușit după metoda asiatică/ayurvedică, ori condimentate corespunzător (de exemplu: salată de varză, asezonată din belșug cu chimen).
O stare de bine superioară
După câteva săptămâni de regim vegetarian, veți constata că vi s-a schimbat gustul. Dintr-odată veți descoperi plăcerea pe care v-o dau legumele, leguminoasele, fructele, nucile, bogăția lor de arome. Destul de repede veți observa și o accentuare a stării generale de bine. Există studii preliminare care confirmă faptul că trecerea la o alimentație vegetariană îmbunătățește starea de spirit. Dispoziția mai sumbră a consumatorilor de carne s-ar putea explica prin otrăvurile produse de animale în condițiile creșterii lor în masă, apoi în timpul transportului și, în final, al sacrificării.
Canalul german de televiziune ZDF a organizat un experiment interesant: unui grup de voluntari i s-a dat șansa de a testa rețete vegane, vreme de mai multe săptămâni. Unui al doilea grup i s-au oferit mâncăruri cu carne. În ambele variante, preparatele au fost de o calitate ireproșabilă, fiind pregătite de bucătari reputați. Medicul care a avut misiunea de a ține sub observație participanții pe toată perioada derulării experimentului a declarat că, în mod evident, cei ce primeau hrană vegană aveau o stare psihică mult mai bună.
Un model de alimentație ideal pentru sănătate este cel lacto-vegetarian, care include cantități rezonabile de lactate, neapărat bio, obținute în gospodării țărănești. În orice caz, trecerea directă de la alimentația obișnuită la cea vegană reprezintă o provocare. Având în vedere acest lucru, medicii naturopați le propun de obicei pacienților să încerce mai întâi formula lacto-vegetariană, deoarece brânza, iaurtul și alte produse lactate extind considerabil gama de nutrienți. Din oferta de lapte și brânzeturi, alegeți pe cât posibil produse de calitate, bio, cu cât mai puține grăsimi, iar dacă vreți să faceți economie, economisiți mai bine la cantități.
În cazul când dieta vegană constituie o opțiune valabilă pentru dvs., aveți grijă să vă procurați o diversitate de legume, semințe și produse din făină integrală și să vă asigurați un aport îndestulător de proteine vegetale. Un conținut ridicat de proteine vegetale se găsește în leguminoase (fasole uscată și linte) și în produsele din făină integrală, care ar trebui consumate în cantități suficiente mai ales de persoanele trecute de 60 de ani, fiindcă la această vârstă necesarul de proteine crește. Importantă pentru vegani este și administrarea unui supliment de vitamină B12, căci o carență poate provoca afecțiuni neurologice sau modificări ale compoziției sângelui.