Pădurile din copaci artificiali ar putea împiedica deșertificarea multor zone de pe pământ. Ele nu ar permite ca temperatura globală să crească cu mai mult de două grade față de media normală. Făcuți din rășini plastice, copacii ar fi prevăzuți cu niște dispozitive ce seamănă cu frunzele, ar reține carbonul din aer și l-ar depozita la baza trunchiului. Pasul următor ar fi ca acești copaci artificiali, care "ar mânca" dioxidul de carbon din atmosferă și l-ar transforma în oxigen, să fie dotați cu panouri solare, ce ar asigura și iluminarea pe timp de noapte a orașelor. Există deocamdată un singur impediment pentru ca asemenea teorii să fie puse în practică: prețul uriaș al unui asemenea copac artificial. Nu e oare mai simplu să avem grijă de pădurile care încă mai trăiesc? Nu e mai ușor de plantat copaci naturali pe toate dealurile lăsate pustii de exploatarea necontrolată a lemnului?
Ploșnița și curățenia
Ploșnița verde a tomatelor (Nezara viridula), originară tocmai din Africa, a ajuns, începând cu anul 2010, și în România. A fost mai întâi observată în partea de vest a țării (în Arad), dar începând cu anul 2016, prezența ei a fost semnalată și în București și în județele limitrofe Capitalei, iar datorită încălzirii generale a climei sunt șanse mari să se răspândească și în alte zone. Este un dăunător care se combate foarte greu pe cale chimică și atacă mai ales roșiile, vinetele, ardeii, dar și pomii fructiferi, făcând pagube foarte mari. Rezistența acestei insecte la tratamentele chimice se datorează faptului că își păstrează cu mare atenție curățenia corpului. Pe lângă faptul că în organismul ei există niște enzime care anihilează insecticidele, picioarele îi sunt prevăzute cu niște perișori cu care își curăță foarte, foarte bine, de substanțele toxice, aripile și, mai ales, antenele.
Balenele și poluarea fonică
Delfinii și balenele sunt stresați de zgomotele bărcilor cu motor și ale sonarelor folosite de submarine, nave de pescuit sau nave militare. Semnalele emise de ele sperie și dezorientează animalele marine care ies mult prea rapid la suprafața apei ca să respire și suferă de fenomenul de decompresie bruscă (când se trece prea rapid de la presiunea mare din adâncul mării, la presiunea de la suprafața apei). Se pare că aceasta ar fi explicația "sinuciderii în masă", a eșuării de zeci de balene și delfini pe nisipurile plajelor: neputința lor de a se adapta la stresul provocat de zgomote. Poluarea sonoră este o mare amenințare pentru viața multor specii de animale, pentru că le aduce modificări de comportament care pot ajunge chiar la moarte, prin incapacitatea de a se hrăni sau de a se apăra de prădători.
Liliecii și liniștea
Ca să trăiască, și liliecii au nevoie de liniște. Singurele mamifere zburătoare sunt expuse la pericolul de a nu-și mai putea găsi hrana atunci când în mediul în care trăiesc apar zgomote intense și repetate. Gălăgia exterioară, precum cea făcută de mașini, fabrici, avioane, sirene etc. le poate afecta funcțiile vitale. Prin anumite sunete, animalele își anunță unele altora zone cu hrană abundentă, eventuale pericole sau interesul pentru împerechere. Mai mult decât atât, liliecii pot localiza insectele cu care se hrănesc și pe care le găsesc pe întuneric datorită auzului lor fin. Mamele-lilieci fac câte un singur pui pe an pe care îl localizează cu ușurință, tocmai datorită sunetelor pe care acesta le scoate. Liniștea este, deci, vitală pentru aceste animale nocturne, care pe cât sunt de dizgrațioase, pe-atât sunt de folositoare, prin eliminarea unor insecte supărătoare, dar și prin faptul că excrementele lor, numite guano, sunt printre cele mai eficiente și mai scumpe îngrășăminte naturale ale solului.