Cum să ne păstrăm mintea ageră, fără a obosi
Celebrul scriitor american John Steinbeck se așeza zilnic la masa de scris. Dar în scurt timp nu-l mai găseai acolo. Prozatorul era extrem de productiv: distins în 1962 cu premiul Nobel pentru literatură și considerat de critici "un gigant al literelor americane", el a publicat numeroase cărți ce s-au bucurat de prețuire în lumea întreagă, devenind rapid bestseller-uri. Să amintim aici doar câteva titluri: "La răsărit de Eden", "Oameni și șoareci", "Fructele mâniei", "Iarna vrajbei noastre". Am putea crede că, pentru a crea această operă uriașă, autorul a trudit zi și noapte cu condeiul în mână. Ei bine, nu. După ce umplea două pagini, le lăsa deoparte, se ridica și mergea să se ocupe de mărunțișurile care așteptau să fie reparate prin casă. Abia apoi revenea la scris. Stilul său de lucru consta într-o alternanță permanentă de concentrare și relaxare.
Investigațiile întreprinse de neurologi în prezent, cu mijloacele imagisticii medicale moderne, confirmă pe deplin justețea metodei practicate de Steinbeck. "Pauzele nu sunt nicidecum niște simple intervale de liniște, în care principalele noastre organe funcționează în regim de repaos", subliniază psihologul Alex Soojung-Kim Pang. Dimpotrivă, în așa-zisa stare de odihnă, creierul este deosebit de activ. "El are nevoie absolută de asemenea momente de răgaz, pentru a prelucra, a pune în ordine informațiile primite și a stabili noi conexiuni", explică Pang, care îi consiliază pe angajații din Silicon Valley, prin urmare știe exact în ce mod își poate menține productivitatea o minte ageră și creativă, fără a obosi. "În răstimpurile de odihnă, creierul nostru stochează calupuri de date preluate în memorie, ordonează elemente ce aparțin de trecut și caută soluții pentru problemele prezente", spune Pang. Inspirațiile spontane, care vin uneori să ne salveze, atunci când ne aflăm în dificultate, se datorează tocmai acestei munci subterane a creierului. Stăm sub duș - și deodată ne apare, fulgerător, soluția optimă pe care am căutat-o zadarnic zile în șir. Sau ne chinuim cu un e-mail important și, în vreme ce ne îndreptăm spre bufetul unde vom mânca în pauza de prânz, ne răsare deodată în minte cea mai potrivită variantă de răspuns, care ne va permite să formulăm clar și totodată pe un ton cordial, ceea ce avem de comunicat.
Dacă muncești fără pauză, riști un sindrom de oboseală cronică
Cu toate acestea, de multe ori suntem tentați să nesocotim însemnătatea micilor întreruperi în cursul programului de lucru. Iată la ce concluzii a ajuns studiul german numit "Stressreport Deutschland" ("Raport asupra stresului în Germania"): aproape un sfert din persoanele chestionate au recunoscut că renunță frecvent la pauze. Principalele motive: "un volum prea mare de muncă" și "nu le găsim loc în derularea unei zile de lucru". Neștiutorii speră, fără excepție, că vor avea rezultate mai bune, dacă vor munci non-stop. Studiile demonstrează însă că lucrurile stau exact invers: când tragi din greu, fără pauză, devii din ce în ce mai lent și calitatea muncii tale scade tot mai mult. Totodată, se agravează diverse simptome ca: proasta dispoziție, epuizarea, tulburările de somn și durerile de cap. De altfel, angajatorii au obligația să acorde o pauză de masă de 30 de minute și alte câteva scurte, "de necesitate", de exemplu pentru un drum la toaletă sau unul până la automatul de cafea.
Cei ce nu se opresc din când în când ca să-și tragă sufletul irosesc o valoroasă sursă de energie. "Multora nu le este clar faptul că oboseala și recuperarea pot ajunge la un echilibru doar în limita aceleiași zile", precizează psihologii. Cu alte cuvinte, pentru a fi cu adevărat eficientă, relaxarea trebuie să se petreacă imediat după etapa de concentrare intensă. Dimpotrivă, cine se silește să lucreze continuu întreaga zi va fi stors de puteri seara. Iar dacă va face aceasta săptămâni și luni la rând, riscă un sindrom de oboseală cronică.
Tabieturile care ne ajută
Un lucru trebuie înțeles limpede: ritmul vieții moderne nu permite ca providențialele oaze de odihnă să se ivească de la sine. "Lumea de astăzi nu ne face cadou timpul necesar pentru pauze, trebuie să ni-l luăm noi", ne sfătuiesc psihologii. Ei ne oferă și o sugestie concretă: "Rupturile logice dintre diverse activități reprezintă spațiile ideale pentru mici intervale de odihnă." Ați terminat referatul? Ați dat telefoanele pe care le aveați notate în agendă? Ați încheiat întâlnirea cu un client sau un partener de afaceri? Atunci, acesta este momentul perfect pentru a trece în regim de relaxare. Ridicați-vă de pe scaun, faceți niște întinderi de membre sau câțiva pași încoace și încolo prin încăpere, priviți pe fereastră, acordați minții dvs. un repaos.
Există și tabieturi care ne ajută să luăm o pauză. De pildă, cafeaua de dimineață, băută împreună cu o colegă, sau mica plimbare împrejurul clădirii în care munciți, în pauza de prânz. Tocmai aceste pauze de scurtă durată constituie prilejuri de relaxare deosebit de eficiente. Studiile arată că efectul de recuperare a energiei cheltuite este maxim în primele minute de repaos. De asemenea, cercetătorii au constatat că persoanele care își compensează consumul de energie pe parcursul zilei nu numai că se mențin la un nivel constant de productivitate, dar evită și stările de epuizare intervenite seara. Așadar, pauzele ne aduc un beneficiu dublu: pe de-o parte, ele ne ușurează munca de peste zi, iar pe de alta, ne păstrează destulă putere pentru sfârșitul zilei, pentru a ne ocupa de prieteni, hobby-uri, sport sau lectura unei cărți bune.
Pauza ideală
Relaxarea nu se declanșează printr-o simplă apăsare de buton, ci se desfășoară în trei pași.
1. Detașați-vă de activitatea în care sunteți implicați. Ar fi de preferat s-o faceți nu numai mental, ci și la modul propriu, în spațiu: îndepărtați-vă de birou, de locul dvs. de muncă, oricare ar fi el.
2. Acum urmează pauza propriu-zisă: dedicați-vă unei activități plăcute, total deosebită de munca dvs., ba chiar aflată în contrast cu ea. Astfel veți reuși să vă odihniți fizic și mental.
3. Întoarceți-vă la munca dvs. Nu o faceți brusc, ci intercalați o scurtă etapă de adaptare. Pregătiți-vă mental și afectiv pentru următoarea etapă din programul dvs. de lucru.
Cele mai bune tipuri de pauză
Ciclurile de 90 de minute
După aproximativ 70 de minute de muncă la un nivel maxim de concentrare, randamentul creierului scade. În următoarele 20 de minute, ar trebui să trecem în revistă și să sortăm informațiile primite anterior. După 90 de minute, avem nevoie de o pauză în toată regula.
Pauzele scurte
Cele mai indicate sunt două-trei pauze scurte, de circa 5 minute, dimineața și după-amiaza. Pentru rezultate optime, faceți mișcare și alegeți o activitate care să contrasteze, pe cât posibil, cu munca dvs. După o întâlnire de afaceri, ieșiți pentru câteva minute la aer curat. După efortul de a concepe și redacta un referat, relaxați-vă cu o șuetă la o cafea.
Pauzele pentru ochi
Nu stați tot timpul cu ochii în monitor. Cinci minute pe oră, întoarceți privirea în altă parte, rotiți capul sau faceți grimase. Există și alte moduri de a întrerupe munca la calculator: dați un telefon sau triați hârtiile de pe birou și aruncați-le pe cele inutile.
Pauza de prânz
Pentru a fi eficientă, o pauză de prânz nu trebuie să aibă mai puțin de 30 de minute. Dacă durata ei este insuficientă, corpul și mintea nu vor izbuti să se detașeze de activitatea profesională pe care ați părăsit-o temporar, iar mâncarea vă va apăsa în stomac ca un bolovan. Ideal ar fi să vă rezervați câteva minute pentru o mică plimbare pe afară, la aer.
Siesta energizantă
Un pui de somn, nu mai lung de cinci minute, va împărți ziua în două și vă va reface forțele. Retrageți-vă într-un loc unde știți că nu veți fi deranjați de nimeni, luați un mănunchi de chei în mână și relaxați-vă. În clipa când ajungeți în faza de somn profund, cheile vor cădea pe jos, iar zgomotul vă va trezi. Studiile arată că oamenii care și-au făcut un obicei din această siestă au o capacitate de percepție superioară în raport cu cei ce refuză să doarmă puțin după prânz.