Afecțiunile dermatologice în sezonul rece: PSORIAZISUL și VITILIGO - Dr. LUCIAN RUSSU, medic specialist dermato-venerolog

Florentin Popa
"Psoriazisul netratat poate avea efecte nefaste!"

- D-le dr. Russu, frigul și uscăciunea sezo­nului rece influențează negativ multe afecțiuni dermatologice. Care sunt cele mai întâlnite probleme în acest sezon?

- Pe primul loc este psoriazisul, o afecțiune care are ca principal factor declanșator stresul. Stresul poate să fie emoțional, chimic, dar și de mediu. În lunile de iarnă, frigul este un factor major de stres. Chiar și trecerea de la toamnă la iarnă reprezintă un stres intens pentru bolnavii cu psoriazis, pen­tru că frigul se instalează brusc și organismul nu are tim­pul necesar să se adap­teze. De regulă, manifestările cutanate ale bolii psoriazice se intensifică - în termeni laici spunem că "în­florește" - adică apar leziuni specifice. De obicei, scuamele se formează pe pielea capului - lo­cul unde puțini se uită și unde este greu să le vezi sub podoaba capilară... Sau pa­cientul vine la cabinet și spune: "D-le doctor, am mătreață". Me­dicul se gân­dește la o seboree, la o dermatită sau la alte probleme și poate să aleagă un trata­ment greșit. Însă acele scuame interpretate corect reprezintă o manifes­tare de început de pso­riazis. Nu de puține ori, pacientul poate influen­ța și medicația: "Știți, când m-am dat cu cre­mă cor­tizonică mi-a tre­cut imediat, totul a fost perfect". Se im­pune întrebarea cum reacționează problema lui vara, la soare. Dacă pacientul spune că dis­pare, avem indiciul că, sub acțiunea razelor ul­tra­violete, leziunile palmo-plantare, de pe trunchi sau de pe scalp dispar - ceea ce este specific psoriazisului. La fel, dacă pacienților le-au mai apărut leziuni pe coate sau pe genunchi, atunci este clar psoriazis, pentru că acestea sunt locațiile predilecte de manifestare ale afecțiunii. Pun ac­cent pe diagnosticarea corectă pentru că psoria­zisul netratat poate avea efecte nefaste! Un pso­riazis neglijat poate să ducă chiar la moartea pa­cientului - și nu sunt puține cazuri!

"Dermatologia modernă ar trebui să ia în calcul toate soluțiile de prevenire a unei afecțiuni, nu să o trateze ulterior"

- Cum poate fi identificat psoriazisul, față de alte afecțiuni cu manifestări similare?

- Diagnosticarea afecțiunii se face cel mai corect printr-o biopsie: se ia o probă de țesut și re­zultatul anatomopatologic ne spune categoric dacă este sau nu psoriazis. Este de preferat un anatomopatolog specializat în examinarea pielii, altfel pot să apară descrieri elaborate științific, dar din care medicul să nu înțeleagă mare lucru și să fie indus în eroare.

- Ce alte analize trebuie să facă suspecții de psoriazis?

- Facem mai multe exa­mene ale pielii, pentru că, pe orice leziune tegumentară se pot insera numeroși agenți pa­to­geni. Putem să găsim fila­mente miceliene (așa-numitele ciuperci oportuniste, care se dez­voltă pe leziuni), paraziți, bacterii etc. Așadar, întotdea­una trebuie să începem cu un tratament de curățare a zonei lezate și abia după aceea ne ocupăm de problema de fond... Pare simplu, dar nu este, pentru că trebuie tratată toată supra­fața pielii (cel mai mare organ al corpului!) și lubrifiată foarte bine, deoarece uscăciunea pielii este una dintre probleme esențiale ale psoriazisului.

- Să vorbim puțin și despre para­psoria­zis - o formă "ascunsă" a bolii...

- Când medicii bănu­iesc că este vorba de o altă problemă der­ma­tologică, dar care seamănă cu psoriazisul, o nu­mesc para­pso­riazis. Vine din termenul en­glezesc "pso­ria­sis like" (ca pso­ria­zisul), pen­tru că afecțiunea nu întrunește toate criteriile să se pună un diagnostic de precizie. Pă­rerea mea e că, de fapt, este vorba despre o formă incipientă a bolii, care, dacă este tratată imediat, declanșarea și "înflorirea" psoria­zisului se opresc. Este o excelentă formă de pre­venție, dar puțini înțeleg acest lucru! Derma­to­logia modernă ar trebui să ia în calcul toate soluțiile de prevenire a unei afecțiuni, nu să o trateze ulterior... Știm să tratăm, avem un întreg arsenal terapeutic, dar e de preferat să prevenim unele afecțiuni derma­tologice (psoriazis, vitiligo, candidoză sau mela­nom), fiindcă sunt mai greu de tratat.

- Odată stabilit diagnosticul de precizie, ce soluții aveți pentru bolnavii de psoriazis?

- E de reținut faptul că această afecțiune există încă din Antichitate și că în tratament s-a folosit cura heliomarină, cu rezultate excepțio­nale! Practic, aceeași terapie o recomandăm și noi în prezent, dar sub altă formă! Medicina și, mai ales, dermatologia au făcut progrese uriașe, iar terapia cu raze ultraviolete de tip A și B a cunos­cut o dezvoltare fantastică. Așadar, avem la dispoziție tehnologii moderne, în care radiațiile ultraviolete pot fi folosite și iarna, bolnavul nu tre­buie să aștepte sezonul estival pentru a se face bine, sub acțiunea razelor solare. În plus, dozele de radiații sunt stabilite corect de medicul curant, apoi computerul echipamentului îi administrează pacientului strict doza recomandată, fără niciun risc. Marea diferență o face acea bandă îngustă de raze ultraviolete de tip B. Din experiența noastră medicală, știm că ultravioletele de tip A pot să favorizeze apariția cancerului de piele, pe când riscurile sunt mult reduse cu banda îngustă de ultraviolete tip B!

"Mă feresc cât pot de corticoizi, cu toate că sunt tentanți"

- Se folosesc și medicamente în tratarea pso­riazisului?

- Tratamentul spe­cific depinde mult de stadiul afecțiu­nii. Eu mă fe­resc cât pot de corticoizi, cu toa­te că sunt tentanți, pen­tru că scad ra­pid infla­ma­ția și răs­pun­sul este a­proape imediat, însă tratamentul nu rezolvă cauza. Pacientul pleacă mul­țumit, după două zile spune: "Totul este în re­gulă, mi-a mers foarte bine, mi-au trecut și mân­că­rimile", iar după două săptămâni vine înapoi... Pe fondul uscăciunii din sezonul rece, pielea se des­hidratează și apar diverse forme de iritații, prurit, infecții bacteriene sau fungice. Există o problemă pe care am întâlnit-o des în practică: pacientul nu e mulțumit de rezultate, neînțele­gând că se tra­tează în etape, și merge la alt derma­tolog. Acesta se confruntă deja cu trei, patru cre­me aplicate înainte (despre care de obicei pacien­tul nu-i spu­ne) și-i recomandă un alt tratament, pentru că nu mai găsește infecții bacteriene sau fungice pe tegumente... În momentul acela, se "păcălesc" unul pe altul, iar rezultatele sunt, de cele mai multe ori, dezastruoase! Iar lipsa foto­terapiei din tratamentul acestei afecțiuni este un pas peri­culos!

- Există mai multe tipuri de fototerapie reco­mandate în psoriazis?

- Nu, fototerapia se face țintit și cu precizie, așa cum vă spuneam! Folosim tehnologie laser de joasă intensitate și ultraviolete de tip A și de tip B cu bandă îngustă, UVBNB. Diferența o face localizarea psoriazisului. Folosesc un aparat dacă e afectat numai scalpul, alt aparat dacă am afec­tare palmo-plantară (mâini și tălpi), alt aparat dacă psoriazisul e localizat pe piept sau pe spate, și alt aparat, dacă psoriazisul e extins din creștet până-n tălpi. Nu se poate face fototerapie cu același aparat. Din fericire, aparatura de care dispunem la clinica noastră este foarte eficientă și total lipsită de riscuri pentru pacienți.

"Pacientul român e nedisciplinat"

- În cât timp apar primele efecte favorabile?

- Rezultatele tratamentului sunt vizibile după circa o lună, dar apoi trebuie o perioadă de "men­tenanță", de consolidare a efectelor terapiei. Pro­blema este că pacientul român e nedisciplinat. Vine, se tratează, vede că nu mai are simptome și își spune: "Gata, m-am vindecat, de ce aș mai con­tinua tera­pia?". Am pă­țit-o cu mulți pa­cienți... Este foarte pericu­los! Eu le atrag atenția în felul următor: "Am avut două sau trei șe­dințe de ultravio­lete pe săptămână, ca să scăpăm de ceilalți agenți pato­geni! De acum scădem la o sedință de fototerapie pe săptămână, apoi una la două săptămâni, după care ajungem la una pe lună". Așa merge terapia, altfel boala se manifes­tă din nou, cutanat! Din păcate, noi pierdem încrederea pacientului. Când nu mai are leziuni, nu mai are nici motivație. "De ce mai am nevoie de fototerapie? Nu cumva mă chemați doar ca să-mi luați banii?" - m-a în­trebat odată un pacient. "Pentru că e iarnă și ai mare nevoie" - i-am răspuns! "Vara, când poți să te expui la lumină, la ultraviolete, sistăm pro­cedurile de foto­terapie, pentru că o primești gra­tuit de la soare!". Întotdeauna, în cazul psoria­zisului, după luna septembrie, se face fototerapie de două, trei ori pe săptămână, apoi mergem cu una pe lună, până primăvara. Așa trebuie făcut! Iar tratamentul psoriazisului este pe viață! Chiar și vara, noi niciodată nu ne trimitem pacienții să se expună la soare, fără să le facem mai întâi o verificare cu dermatoscopul digital, să nu aibă alunițe care prezintă risc de transformare onco­genă! Evaluăm toate riscurile, să nu ne trezim cu vreo surpriză ne­plăcută...

- Suplimentar, mai faceți și alte recoman­dări?

- Recomandăm mai multe proceduri, în func­ție de necesitățile individuale... De exemplu, pentru curățarea pielii, putem indica anumite sub­stanțe pe bază de sulf sau uree, care sunt foarte eficiente, chiar dacă mirosul specific nu e chiar pe gustul pacienților... Nu mai vorbim de faptul cum se îmbracă, ce dietă trebuie să aibă, cum să-și ridice imunitatea... Toate recomandările sunt individualizate, le expli­căm foarte clar ce se în­tâmplă și de ce, insistăm pe aceste aspecte, pentru ca pacienții să înțeleagă ce au de făcut, totul în beneficiul lor! Dacă tra­tamentul e făcut cu aten­ție și consecvență, rezul­tatele vor fi pe măsura așteptărilor!

- Ce stil de viață ar trebui să adopte bolnavii de psoriazis în perioada rece?

- Iarna, bolnavii tre­buie să nu facă excese ali­mentare, să-și tempereze (pe cât posibil) emo­țiile și să folosească geluri de duș și creme spe­ciale pen­tru emolierea pielii - un alt aspect la care pacienții români "se fac că plouă", și eu nu înțeleg de ce. Când avem o pereche de pantofi scumpi din piele, o lustruim și o dăm cu cea mai bună cremă, nu avem nicio restricție! Dar când e vorba de pielea noastră... Oare nu-i cea mai prețioasă piele din casă?

"Vitiligo este o afecțiune cu componentă ereditară"

- Vitiligo este o altă afecțiune dermatologică cu manifestări destul de ne­plăcute, mai ales de or­din estetic... Iar iarna de­vine mult mai vizi­bilă!

- Vitiligo seamănă mult cu psoriazisul: este o afec­țiune cu componentă eredi­tară, se declan­șează tot pe fondul unui stres major, di­ferența o face pierderea pig­mentului din diferite zone ale pielii. In­teresant e că alege zone de mani­festare foarte... ciu­da­te: zona genitală, degetele de la mâini și de la picioare sau fața. De obicei, bolna­vul se prezintă la medic atunci când petele depig­mentate îi apar pe față. Mulți pacienți se miră când află că boala este ereditară, ne spun: "Dar nici tata, nici mama n-au avut-o"! Adevă­rat, însă poate că ei n-au avut niciun stres declan­șator, gena a sărit peste o generație, iar afecțiunea nu s-a manifestat cutanat. Și nu mă refer la un stres continuu, ci la un stres puternic - o pierdere mate­rială, un deces, un divorț, un șoc psiho­lo­gic... De aceea, este bine ca mereu să fie im­plicat și un psiholog în echipa terapeutică!

- Cauzele afec­țiu­nii par foarte cla­re... Diag­nosticarea este facilă?

- Vitiligo are o manifestare speci­fică, nu prea e loc de interpretări! Desigur, facem și o serie de teste, să vedem dacă nu cumva pigmentul e dis­trus de o ciu­percă sau de altceva, să nu plecăm pe o direcție greșită. Dacă trebuie neapărat, pu­tem face și o biopsie. După evaluarea extrem de aten­tă a fiecărui pacient, după ce eliminăm toate cau­zele posibile care pot crea depigmentarea, abia atunci stabilim tratamentul.

"Un truc necesar: fotografii după fiecare ședință"

- În ce constă tratamentul?

- Din fericire, avem metode naturale de pig­mentare, iar soarele este cel mai important! Dar și în cazul expunerii la soare, diferența rămâne vizibilă... Cele mai bune efecte se obțin cu laserul Excilite, care are o putere foarte mare și reușește să repigmenteze zonele afectate. Rezultatele sunt extraordinare, impresionante chiar! După prima ședință, apar mici insule de pigment - pacientul le vede cu ochii lui, ceea ce-l motivează să fie consecvent în tratament. După ce a încercat multe alte terapii care n-au dat randament, are satis­facția să vadă o schimbare în bine... Chiar dacă diametrul zonei depigmentate este mare, lucrăm pe fiecare centimetru în parte, ca să-i redăm tegu­mentului aceeași nuanță de culoare. Ne ajută foarte mult și aparatura pe care o folosim: în com­puterul laserului introducem o fotografie de mare rezoluție a tegumentului normal pigmentat al pacientului, care e folosită ca "valoare de refe­rință" în timpul terapiei, pentru ca pigmentarea să se facă ulterior fără nicio diferență, nici măcar pe margini. Și mai avem un "truc" pentru pa­cienți: facem poze după fiecare ședință. Uneori, bolnavul nu sesizează diferența, ne zice: "Pare că-i la fel ca data trecută!". Atunci comparăm pozele, iar diferența e vizibilă de fiecare dată! Documentul foto­gra­­fic este esențial pentru pa­cientul der­mato­lo­gic, pen­tru că trebuie să discu­tăm obiectiv, nu subiectiv. Nu cu formule gen "Arăți mai bine"! Pun ima­­ginile în fața pa­cien­­tului și-l în­treb: "Cum vi se pare?". 99% din­tre pa­cienți spun: "Ooo, văd că-i mult mai bi­ne!". Așadar, foto­grafia este dovada clară a eficacității tra­ta­men­tului!

- În paralel, se fo­losesc și medica­mente de uz in­tern?

- S-au folosit în trecut, însă aveau des­tul de multe efec­te adverse și nici nu prea dădeau rezul­tate, așa că nu le-am recoman­dat niciodată. Bol­navii trebuie să înțeleagă că este vorba de o sim­plă depigmentare, care cu puțină răbdare se re­zolvă perfect. Desigur, există și limite! Dacă, de exem­plu, pata depigmentată este în unghiul intern al ochiului, e periculos să-i fa­cem pacien­tului pro­­ce­dura laser și ne gândim la alte opțiuni tera­peu­tice, cum ar fi soluțiile chi­mice care ac­cele­rează pigmentarea. Din fericire, cei mai mulți din­tre pacienții noștri cu vitiligo prezentau depig­mentări în zone abordabile de către laser.

- Odată terminată terapia laser, rezultatele sunt permanente?

- Rezultatele se păstrează, cu con­diția să nu existe vreun șoc psiho­logic major sau alt stres puternic, de orice altă natură.


D-l dr. LUCIAN RUSSU poate fi contactat la Clinica BIO-MEDICA Nord, Șoseaua Pipera-Tunari nr. 44, Voluntari, tel. 021.311.77.93-96, 031.9101