Mari maeștri spirituali ai vremurilor noastre

Fiecare epocă își are înțelepții și mentorii ei. Spre marele nostru noroc, în această eră a globalizării, avem lesne acces nu doar la învățăturile maeștrilor spirituali autohtoni, ci și la cele ale învățaților străini, din Orient și Occident, deopotrivă. Comparându-le învățăturile, con­statăm că, deși provin din culturi complet diferite, ei propovăduiesc, în general, aceleași mesaje de iu­bire, compasiune și toleranță. Ce îi diferențiază cu adevărat sunt mai degrabă abordările și metodele pe care ni le propun pentru a ne da o mână de ajutor pe calea evoluției spirituale.

Dalai Lama
"Adevărata valoare a existenței stă în compasiune"

Seninul și glumețul Tenzin Gyat­­so, al paispreze­ce­lea Da­lai Lama, este unul din­tre cei mai cu­nos­cuți maeștri spirituali ai vre­murilor nostre. Pen­tru adepții budis­mu­lui tibe­tan, el este la fel ca Papa Francisc I pentru catolici - și anume, li­derul re­ligios suprem. În plus, Dalai Lama este și li­derul guver­nului tibe­tan, care se află în exil în Dha­ram­sh?la, în urma invaziei chineze din 1951.

Pe tron de la patru ani

Cum a ajuns Tenzin Gyatso al XIV-lea Dalai Lama? Conform tradiției tibetane, atunci când moa­re un Dalai Lama, succesorul său, considerat o reîn­carnare a lui, este descoperit cu ajutorul unor viziuni, semne și teste. Viziunea care i-a călăuzit pe cei care îl căutau pe noul Dalai Lama a fost cea a unei mânăstiri mari, cu acoperiș turcoaz, în fața căreia se afla o casă mititică. În acea căsuță de fer­mieri și comercianți de cai, din satul Taktser, locuia băiatul de numai câțiva anișori, care avea să devină noul lider spiritual al țării. Când echipa de căutare a ajuns la el, micuțul l-a recunoscut pe conducătorul acesteia, căruia i-a spus pe nume. Copilul a fost testat, cerându-i-se să aleagă dintre câteva obiecte, acele lucruri care i-au aparținut celui de-al XIII-lea Dalai Lama. Tenzin a îndeplinit fără greș această sar­cină și, la vârsta de patru ani, a fost dus în ca­pitala Tibetului, Lhasa, și instalat pe tron. Doi ani mai târziu, Tenzin Gyatso și-a început studiile.

Doctor în filozofie

Cine crede că tibetanii, trăind într-unul dintre cele mai izolate locuri de pe pământ, au parte de un sistem superficial de învățământ, se înșală amarnic. Dimpotrivă, scopul principal al sis­temului tibetan constă în cultivarea minții, printr-o mare varietate de cunoștințe, motiv pentru care pro­grama școlară include, între altele, teatrul, dansul și muzica, astrologia, poezia și com­­poziția, dar și materii ca arta vin­decării, sanscrita, dialectica, artele și meseriile, metafizica și filosofia religiilor. Ultima dintre aceste ma­terii este considerată funda­men­tală, iar Dalai Lama a excelat la ea, luându-și doctora­tul la vâr­sta de 25 de ani. În plus, ca o re­cunoaștere a importanței scrierilor sale asupra filozofiei buddhiste și a rolului pe care personalitatea sa îl joacă în dia­logul ecumenic și în menținerea armoniei între marile religii ale lumi, mai multe univer­sități oc­cidentale i-au conferit, în decur­sul timpului, titlul de Doctor Honoris Causa. Reputația sa i-a adus și Premiul Nobel pentru Pace, în anul 1989.

Principalele învățături

Invazia chineză și ple­carea lui Dalai Lama în exil au reprezentat, cu siguranță, o dramă ex­trem de dureroasă pentru tibetani. În materie de spiritualitate, restul lumii a avut însă de câștigat, pentru că Dalai Lama a efectuat, spre deosebire de predecesorii săi, nu­meroase vizite în țări străi­ne și, cu umorul și căldura care-l caracte­ri­zează, a împărtășit în­tre­gului mapamond din cu­noaș­terea sa. Învățăturile lui Dalai Lama, prezentate în numeroasele sale scrieri, sunt, desi­gur, mult prea com­plexe pentru a fi redate în câteva rânduri. În ca­drul lor, un loc central îl ocupă o noțiune ca­re îi este familiară ori­cărui creștin: com­pa­siu­nea. În vi­ziunea lui Dalai La­ma, com­pa­siu­­nea, alături de iubi­re, reprezintă o sur­să ultimă a succe­sului în viață, în vre­me ce ego­is­mul nu le dăunează doar celorlalți, ci ne împiedică și pe noi înșine să atingem fericirea la care aspirăm. "Fii bun de câte ori se poate. Și se poate întotdeauna", ne învață Dalai Lama.
Iată, pe scurt, alte câteva dintre învățăturile și sfaturile practice ale lui Dalai Lama, așa cum au fost ele rostite ori scrise în decursul timpului, de liderul spiritual al Tibetului:
* "Cea mai bună relație între oameni este aceea în care iubirea reciprocă depășește nevoia fie­căruia".
* "În neînțelegerile cu ceilalți, ia seama numai de situația curentă. Nu invoca trecutul".
* "Trăiește o viață onorabilă. La bătrânețe vei putea să te bucuri a două oară de ea".
* "Semeni o faptă, culegi un obicei. Semeni un obicei, culegi un caracter. Semeni un caracter, cu­legi un destin".


Deepak Chopra
"Noi nu suntem altceva decât noduri de conștiință, localizate într-un univers conștient"

Născut în India anului 1946, Deepak Chopra a studiat medicina în țara de baștină, înainte de a emigra, în anii '70, în Statele Unite ale Americii. El a promovat aici rezidențiatul, specializându-se în medicină internă și endocrinologie, iar apoi a fost șef de personal la "New England Memorial Hospi­tal". Ulterior, doctorul indian s-a distanțat de me­dicina clasică, devenind un susținător fervent al celei alternative.

În topul celor mai influenți gânditori

Prin numeroasele sale cărți și apariții publice, Deepak Chopra a reușit treptat să popularizeze în Statele Unite, dar și în restul lumii, vechea tradiție indiană a vindecării, cunoscută sub numele de Ayur­veda. În prezent, el este cunoscut drept unul dintre cei mai bine plătiți scriitori din lume, un mare maes­tru spiritual al vremurilor noastre și, totodată, "poe­tul-profet al medicinei alternative", așa cum l-a descris publicația americană "New York Times". Re­vista "Time" l-a desemnat "una dintre primele 100 de personalități ale secolului", în vreme ce son­dajul global organizat de "Huffington Post" și "World Post", l-au clasat pe locul 17 în topul celor mai influenți gânditori.
Tonul cald și plin de înțe­legere al lui Deepak Chopra a cucerit și numeroase inimi din România, multe dintre cărțile sale fiind traduse și publicate în țara noastră. O bună parte dintre ele nu au drept subiect medicina ayur­vedică, ci abor­dează mai de­grabă teme spiri­tuale. Chiar și cărțile lui care se referă la ches­tiuni practice, cum ar fi depășirea unor de­pen­dențe ori a stărilor de frică, abundă în învățături de natură spirituală, Deepak Cho­pra împărtășind credința conform căreia sta­rea menta­lă exercită o influ­en­ță directă asupra stării de sănătate a cor­pului.

Principalele învățături

Deepak Chopra este de­parte de a fi genul de maestru spiritual sever, care să le pre­tindă oame­nilor rigoare maxi­mă și o disci­plină de fier. El se aseamănă mai de­grabă unui me­dic de familie blând, care-și cunoaște bine pacien­ții, îndrumându-i cu atâta drag, încât aceștia îi ur­mează fără efort tra­tamentele, indiferent cât ar fi de complexe. Așa pro­cedează și când vor­bește pe teme spirituale. Deepak Chopra îl descrie pe Dum­nezeu ca fiind apropiat, accesibil nouă. Mai mult, afirmă el, noi am evoluat tocmai pentru a-l găsi pe Dum­nezeu, iar cele mai prețioase secrete ale divi­nității se află ascunse chiar în noi înșine.
O metodă pe care medicul indian o recomandă în­totdeauna cu căldură, pentru a ne ajuta să con­știen­tizăm această stare de lucruri, este meditația prin respirație. "Cu fiecare inhalare, corpul dum­neavoastră primește zeci de miliarde de atomi, mici fragmente de univers care, de-a lungul secolelor, au trecut prin nenumărate alte ființe vii și vor con­tinua să treacă mult după ce dumneavoastră nu veți mai fi. În acest sens, respirația este legătura dintre natura noastră biologică și cea spirituală", explică Deepak Chopra. Iată cum marele maestru spiritual ne propune atât o viziune inedită asupra legăturilor dintre noi și cosmos, cât și o metodă care ne permite să-l asociem pe Dumnezeu cu fiecare răsuflare a noastră.
Vă prezentăm mai jos alte câteva dintre învă­țăturile versatilului maestru:
* "Nu este corect să spunem că noi suntem ființe umane, care au din când în când experiențe spiri­tuale. Realitatea este inversă: noi suntem ființe spi­rituale care și-au asumat o formă umană ocazio­nală".
* "Aplicarea soluțiilor forțate nu face altceva decât să creeze noi probleme".
* "Deși nu pare deloc rațională, inima are o ca­pacitate de calcul care depășește cu mult, în pre­cizie, limitele gândirii raționale".


Eckhart Tolle
"Viața este acum"

Deși o figură mai degrabă austeră, în comparație cu carismaticii Dalai Lama și Deepak Chopra, Eck­hart Tolle a făcut ce a făcut și a fost inclus, în 2011, de Watkins Review, în rândul "celor mai influente persoane din lume din punct de vedere spiritual". Asta după ce, cu trei ani mai devreme, fusese de­sem­nat de "The New York Times", drept "cel mai popular autor pe teme spirituale din Statele Unite". "Puterea prezentului", prima dintre cărțile sale, s-a vândut, în doi ani de la publicare, în trei milioane de exemplare numai în America de Nord. A doua ediție a cărții, publicată în 1999, a intrat și a rămas vreme de patru ani la rând pe lista "New York Times", a celor mai bine vândute cărți. Ca și ceilalți doi mari maeștri spirituali ai vremurilor noastre amintiți în acest articol, Eckhart Tolle a câștigat în popularitate, comunicând cu publicul nu doar prin lucrările scrise, ci și pe alte canale, ca de pildă, înre­gistrările video disponibile pe internet ori semi­na­riile online (denumite webinare).

O copilărie tristă

Cum a ajuns însă Eck­hart Tolle, născut în Ger­mania, la scur­­tă vreme după încheierea ce­lui de-al Doilea Război Mon­­dial, să fie conside­rat un mare maes­tru spi­ritual al timpurilor noas­tre? Ei bine, potrivit pro­pri­ilor sale spuse, tocmai acest con­text nefericit l-a transformat în ceea ce este astăzi. Copilăria lui a fost departe de a fi una fericită. Pri­mii ani din viață și i-a petrecut într-un peisaj dezolant, ju­cân­du-se, uneori, printre ruinele rămase în urma bom­bardamentelor. Apoi, părinții lui s-au despărțit și Tolle s-a mutat, la 13 ani, cu tatăl său, în Spania. La 19 ani, Tolle a ajuns la Lon­dra, unde, măcinat de depresie și anxietate, a înce­put, potrivit pro­priilor sale spuse, "să caute răs­pun­­suri". Nu este așa­dar de mirare că, urmând cursu­rile Universității din Lon­dra, s-a orientat către filo­zo­fie, psihologie și litera­tură. După absolvire, i s-a oferit și o bursă la presti­gioasa Universitate Cam­bridge, însă Eck­hart Tolle și-a abandonat studiile.

Noaptea care a schimbat totul

Transformarea sa interioară a survenit după lungi perioade de depresie, într-o noapte din 1977, pe când avea 29 de ani. "Simțeam că nu mai pot să trăiesc cu mine însumi. Și o întrebare fără răspuns mi s-a ivit în minte: cine este acel «eu» din mine, care nu mai poate trăi cu sinele său? Am simțit că sunt atras într-un gol! Nu știam la acea vreme că sinele construit de minte, cu apăsările și proble­me­le sale, care își duce existența între trecutul nesa­tis­făcător și viitorul înfricoșător, colapsase. Se di­zol­vase. În dimineața următoare, m-am trezit, și totul era atât de pașnic. Pacea era datorată faptului că nu exista sine. Doar un sentiment al prezenței, al «ființării», reduse la a observa și a urmări lucru­rile", a povestit Tolle vorbind despre epifania sa.

Principalele învățături

Spuneam mai devreme că Eckhart Tolle este mai degrabă auster. Asta nu pentru că ar trăi undeva în vârful unui munte, postind și ducât o viață ascetică. Ci pentru că învățăturile sale sunt lipsite de înflori­turi, nelăsând loc multor interpretări ori căi de mij­loc. În miezul lor se regăsește, așa cum o afirmă și titlul primei sale cărți, fenomenala putere a prezen­tului. Pentru Tolle, clipa prezentă este ca o cutiuță magică, în care putem găsi pacea și liniștea inte­rioară de care avem nevoie pentru a ne (re)conecta la divinitate, regăsindu-ne astfel adevărata natură care, de felul ei, este una senină și aflată în armonie cu universul.
"Nu te poți regăsi pe tine însuți mergând în trecut. Te poți regăsi revenind în momentul prezent. Viața e acum. Nu a existat niciodată o vreme în care viața ta să nu se fi petrecut în acum, și nici nu va exista vreodată de aici înainte", spune el. Cu alte cuvinte, conștientizarea clipei pre­zente ne ajută să ne regă­sim pe noi înșine, pentru că ne împiedică să mai fim cu min­tea ba la pro­ble­mele trecutului, pe care oricum nu le mai pu­tem remedia, ba la cele ale viitorului, asupra cărora ori­cum nu avem deocamdată vreun control real. ("Nu vă în­grijiți de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale"... - sună cunoscut, nu-i așa?).
Eckhart Tolle ne oferă în lucrările sale și multe sfaturi concrete, pentru a ră­mâne conectați la mo­men­tul prezent, acest veritabil "portal", care are darul de a ne ajuta să ne reconec­tăm cu divinitatea. Iată câteva dintre ele:
* Fiți conștienți de respirația dvs.
* Faceți-vă un obicei din a vă întreba: ce se în­tâmplă în acest moment cu mine? Dar nu analizați, doar observați. Puteți să vă folosiți de orice moment de așteptare (la semafor, la doctor etc.) pentru a face acest exercițiu simplu, care vă conectează la prezent și, totodată, vă conferă o stare de pace interioară.
* Întrerupeți-vă din gândit, concentrându-vă aten­ția asupra clipei de acum. Veți realiza astfel că dincolo de lumea gândurilor există o arie vastă a inte­ligenței, iar gândul este numai un aspect mărunt al acesteia. Veți conștientiza de asemenea că toate lucrurile care contează - frumusețea, iubirea, crea­tivitatea, bucuria, pacea interioară - vin de dincolo de minte. Atunci veți începe să vă treziți.
* Folosiți-vă de negativism, iar apoi... abando­nați-l: ori de câte ori observați că resimțiți o formă sau alta de negativism, nu o considerați un eșec, ci un semnal util, care vă spune: "Trezește-te! Fii prezent!".
* Nu căutați nicio altă stare în afara celei în care vă aflați chiar acum.