Opt reguli simple, care te ajută să-ți faci sărbătorile fericite

Redactia
"Sărbători fericite!"

Sună atât de fami­liar! Mai ales în luna decembrie, când intrăm, cu sau fără voie, în fe­bra cadourilor, auzim peste tot în jur colinde și ne adresăm unii altora nelipsitul "Sărbători feri­ci­te"! Ne place. Chiar dacă încercăm să părem in­di­fe­renți, ba ne și plângem că nu mai suportăm atâta "agi­tație comercială și presiune din partea pă­rin­ților și a familiei", că "ne-am săturat să fa­cem pre­gătiri o lună întreagă pentru o singură zi", că "am obosit să ne certăm cu toți nebunii în tra­fic și prin parcările centrelor comerciale", că "to­tu-i o pă­că­leală, nu merită"... Totuși, fără să vrem, ne trezim uneori visând cu ochii deschiși la vremea când eram copii și ne pomenim spe­rând că ar mai putea să fie, măcar o dată, ca atunci când părinții noștri erau ti­neri, casa fru­moasă, bradul înalt și lumea perfectă. Spe­ranța asta ne încurcă pu­țin. Parcă nu mai sun­tem pre­gătiți pentru astfel de emoții.

Fericirea nu apare la comandă

Ne-am făcut mari și știm că, ori­cât am încerca, timpul nu se în­toar­ce. Lu­mea nu e perfectă. Nici când eram noi copii nu era. Doar că atunci nu ști­am. Însă acum, când am devenit maturi, im­por­tanți, ocu­pați și obosiți, nu ne mai permitem acest lux. Să nu știm. Acum știm. Suntem infor­mați. Sun­tem, pro­ba­bil, cea mai informată gene­rație care a existat vreo­­dată. Avem breaking news, televi­zoa­re, tele­foa­ne mobile, tablete, google, wiki­pe­dia, you­tube, aflăm imediat orice detaliu din Aus­tra­lia, Insulele Capului Verde sau jungla ama­zoniană. Trăim în viitorul științifico-fantastic al copilăriei noastre. Am rezolvat mistere, am înțeles cum merg lucru­rile, nu mai putem fi păcăliți. Am în­țeles că "cerul nu se dă peste cap să ne fie nouă bine" și fe­ricirea nu apare, la comandă, de săr­bători! Trea­ba-i cla­ră, verificată chiar de noi, în fiecare an, în care, "pentru ultima dată", am în­cercat să mai dăm o șansă fericirii. Și sărbătorilor. Și ne-am străduit să fie totul perfect. Să facem economii întreg anul, să cum­părăm tot ce trebuie, să ne învoim o zi în plus de la muncă, să fim calmi, să nu ne mai ener­văm pentru orice nimic, să acceptăm că o mâncare ui­tată în cuptor, o pată pe cămașa preferată, o întâr­ziere, un cadou mai puțin sau un pahar mai mult nu sunt sfârșitul lumii. Dar ori­câte am făcut, indi­fe­rent cât de tare am încercat, până la urmă, tot a apă­rut ceva - o întâmplare, un om, un cuvânt - care a dat lucru­rile peste cap.

De ce ne certăm mereu de sărbători?

Probabil ca sunt și unii, puțini, care nu se ceartă niciodată. Ei au ajuns deja la armonia universală, trăiesc în lumea ideilor. Ne bucu­răm pentru ei și nu-i deranjăm. Însă nouă, celorlalți, oameni vii și imperfecți, care trăim pe lângă alții la fel ca noi, ni se întâmplă să ne mai și certăm. Mai ales de sărbători. Deși chiar nu vrem să apară probleme și ne încă­pă­țânăm să zâmbim, să ne urăm "sărbători feri­cite", să trecem cu răbdare peste prima greșeală și peste a doua și peste a noua, la un moment dat ne pierdem cumpătul și... urmează prăpădul. De ce? De ce ne certăm mai ales de sărbători? De ce ne stricăm bucuria?

Ce spunem noi

Câteva răspunsuri din lumea reală, a oa­me­nilor imperfecți. "Găsisem loc de parcare exact în fața intrării. Era gheață pe jos, m-am gândit să parchez cu spatele ca să pot ieși mai ușor. Am semnalizat. Când să intru, a venit altul, a intrat cu fața, mi-a furat locul. L-am întrebat ce face, a început să mă înjure. L-am înjurat și eu, ce era să fac? Am ajuns amân­doi la urgență. N-am mai apucat să cumpăr nimic din ce aveam pe liste". Un caz do­mestic: "Abia își desfă­cu­seră cadourile. Băiatul primise o rachetă de tenis, fe­tița o pisică cu tele­co­man­dă, legată printr-un cablu. Moșul le adusese exact ce-l rugaseră în scrisoare. După două minute, fetița a venit plân­­gând în hohote că i s-a stricat pi­sica. M-am uitat și cablul de la telecomandă era tăiat cu foarfeca. Băia­tul, care are cu 4 ani mai mult, își sfătuise sora să ia foar­feca și să taie cablul. Să vadă ce se-ntâmplă. Am crezut că înne­bu­nesc. Puștiul e mare, știa bine ce face. Eu l-am certat pe el, soția pe mine, fetița con­­tinua să plân­gă. Într-o jumătate de oră, ne-am cul­cat toți supărați". Încă un caz. "Pusesem ma­sa... de trei zile muncisem fără să mă opresc. Cu mo­pul, cu aspiratorul, ștersesem praful, cură­țasem băi­le, spălasem toate fe­restrele, chiar și pe ex­terior - cât pe-aici să m-aleg cu degerături ca erau minus zece grade afară - or­di­ne în camera copiilor, trei fe­luri de mân­care, prăjituri, plă­cintă, tot. Am vrut să fie per­fect... Fața de masă cu Moș Cră­ciun, copiii așezați frumos pe sca­une... cd-ul cu colin­de... L-am strigat pe soțul meu de zece ori, cal­mă, n-a apă­rut... se uita la televizor, la noi în cameră și-mi zicea ca vine imediat... Vroiam să mân­căm îm­preună, am con­tinuat să-l strig. De multe ori. A intrat în bucătărie după 23 de minute, la a treizeci și șap­tea strigare... M-am ridicat, am dat copiii la o parte și-am tras fața de masă cu tot ce era pe ea".

Ce cred specialiștii

În mod evident, se pot găsi diverse explicații și rezolvări pentru fiecare situație particulară în parte. Dar când conflictele sunt atât de răs­pân­dite exact în sezonul "sărbătorilor fericite", tre­bu­ie să ne întrebăm dacă nu există și o cauză ge­nerală, un "virus" de la care pornesc toate pro­ble­­me­le. Te­ma aceasta a trezit inclusiv interesul oa­­menilor de știință. S-au făcut studii serioase. De exemplu, în­tr-un raport publicat inclusiv pe site-ul Aso­cia­ției Americane de Psihologie (APA), realizat în ur­ma unei ample testări în rân­dul popu­­lației, prin­tre principalele cauze ale stărilor ne­ga­tive care ne pot strica sărbătorile sunt enu­me­rate oboseala, stresul, irascibilitatea, pro­blemele digestive, tris­te­țea, furia, singu­rătatea. Dacă la categoria "pro­bleme digestive" lucrurile sunt clare - oamenii din toată lumea au obiceiul să facă excese ali­men­tare - la alte capi­tole, cum ar fi "stresul", a fost necesară o analiză mai de­ta­liată. Iar experții de peste Ocean au stabilit că prin­cipalele surse de stres din perioada Cră­ciu­nului ar fi: lipsa timpului și a banilor, presiunea pro­moțiilor comerciale și a cadourilor, întâlnirea cu familia lărgită, dietele sau, chiar dacă nu ne convine să recunoaștem, co­piii. Și încă un amă­nunt. Conform cercetătorilor afiliați APA, doam­ne­le sunt mult mai afectate decât domnii de stre­sul sărbătorilor. De parcă cineva ar fi putut să creadă că e invers?! Partea bună la aceste studii, ca­re ne confirmă științific realități pe care le in­tu­­iam și noi, neștiințific, este că ne demonstrează uni­­versalitatea problemei. Par­tea rea pentru noi, oa­­meni simpli, aflați în cău­tarea sărbătorilor fe­ri­cite, ar fi că, după con­clu­ziile savante, nu pri­mim și o soluție practică, un ma­nual, o vitamină, un eli­xir, chiar și-o injecție, care să ne scape de pro­ble­mă.

Ce e de făcut

Oamenii de știință și-au făcut treaba, e cazul să ne străduim și noi puțin. Pornind de la "ba­na­li­tățile" pe care le-am aflat de la savanți, putem încerca să ne stabilim câteva principii sănătoase, niște reguli de urmat la zi de sărbătoare. Sigur n-o să ne transformăm în maeștri zen. Timpul n-o să se oprească, banii n-or să ne ajungă, cadouri tot o să luăm, ne vom întâlni în continuare cu fa­milia și o să ne iubim mereu copiii, nepoții, pă­rinții și bunicii. Dar le putem face pe toate puțin mai fericiți. Chiar și de sărbători.


Opt reguli pentru "sărbători fericite"

Regula numărul 1
Fă totul cu măsură. Pregătiri, distracție, somn, mâncare, bucură-te de fiecare, dar nu exa­gera. E de înțeles că-ți vine să sari calul. Da­că ai ținut post, vrei să mănânci, să recu­perezi. Și dacă n-ai ținut post, tot greu ți-a fost. Ai fost bom­bardat cu mirosuri, rețete, imagini, discuții despre toate bu­nătățile de sezon. Așa că, după săptămani în­tregi de provocări, ce poți să faci? Nu ești de fier! Ai ochi, miros, papile gustative și când te por­nești, e greu să te oprești. Dar corpul tău nu poate duce cât vrei tu să-i dai. Are un punct de echilibru. Dacă l-ai depășit, cea mai gustoasă friptură devine otravă, cea mai frumoasă petrecere se transformă în chin. Așa că îndură-te de tine. Nu mânca 5 feluri la o singură masă. Fă puțină mișca­re, mai arzi din calorii. Și nu uita, tre­buie să și dormi. Petre­ce­rile de trei zile și trei nopți sunt bune doar pentru po­vești. În lumea reală, ca să tră­iești cât de cât fericit pâ­nă la bătrâneți ceva mai adânci, e bine să te ferești de orice exces.

Regula numărul 2
Nimeni nu e obligat să trăiască la fel ca ti­ne. Da. Nu toată lumea face lucrurile ca tine și, fără îndoială, nici tu nu e bine să te iei după alții. Nu tre­buie să mănânci, să bei sau să dormi cât celalalt. Prin­ci­piul funcționează și invers. Nu e obligatoriu ca cel de lângă tine să doarmă când ți-e ție somn, să bea când ți s-a făcut ție sete, să se bucure exact când crezi tu că a venit mo­men­tul, să se ridice de la masă în același timp cu tine, să râdă la ace­leași glume, emisiuni sau filme. Chiar dacă face lu­cru­rile altfel, nu în­seam­nă că nu te iubește, că nu îi pasă sau nu-ți respectă efor­turile. Sigur, ai tot dreptul să îți pui anumite întrebări, să vezi dacă nu cumva și-a schimbat gus­turile și prioritățile, dacă "se ia după altci­neva". Dar înainte de a trage concluzia că "așa nu mai merge", că tre­buie să pui piciorul în prag, încearcă să accepți că fiecare are propriul stil de viață în muncă, în relaxare, în sărbătoare și în iubire.

Regula numărul 3
Nu te grăbi! În general, graba e o mare pă­că­leală. Latinii știau ce zic. "Festina lente!". În general, peste jumătate din întreaga perioadă din preaj­ma Crăciunului o pierdem cu pre­­gătiri: cum­pă­rături, cură­țe­nie, mâncare, invitați, cado­uri. Sunt multe de făcut. Nu-s toate necesare, dar asta-i tra­diția. Și atunci, ai două va­riante: ori ești me­reu sub pre­siune, în agitație, să termini, să re­zolvi, să scapi... ori îți faci treaba pe îndelete, încer­când să te simți și bine, să nu uiți de tine, să nu te trans­formi într-un robot de bu­că­tărie. O să zici că sună fru­mos, dar nu e posibil. "Nu poți să te simți bine când stai două ore în trafic sau când tre­buie să gătești într-o seară pentru următoarele trei zile". Ba poți. Mărește-ți spațiul vital. Trans­formă truda în bucurie. Gân­dește-te la seara de sărbătoare, când totul va fi perfect. Și fă-ți treaba fără să te mai lupți cu tim­pul. O să vezi că nici el n-o să se mai lupte cu tine.

Regula numărul 4
Nu aștepta ca totul să fie perfect. Nu se poate. Mereu se va mai găsi ceva de făcut. O să te enervezi și o să te încarci cu nemulțumiri pe care, până la urmă, le vei arunca pe ceilalți. Nu aștepta până când te prăbușești de oboseală și efortul tău devine o formă de presiune pentru cei din jur care nu știu să-ți aprecieze "sacri­ficiul". Nu spera nici că o să apară cineva care vă zice, "gata, odihnește-te, mai departe mă ocup eu". Ar fi plăcut dar, de regulă, nu apare nimeni. Dacă tu faci prea mult, alții nu fac nimic. Și nu e vina lor, practic n-au loc de tine. Așa că mai bine învață să te oprești. Să te așezi, să te bucuri, chiar dacă nu este totul perfect. Mulțumește-te să fie bine. Binele e singurul "per­fect" de care ai ne­voie.

Regula numărul 5
Fă-ți o lista despre toate lu­cru­rile bune din viața ta. Deși de multe ori pare altfel, în rea­li­tate, ni­meni nu are tot ce și-ar dori. Nici pre­șe­dintele Americii, nici miliar­darii arabi, nici cele mai mari vedete din sport sau de la Hol­lywood. Pen­tru că toți oamenii au "defectul" de a-și dori mai mult decât au, de a trece de la o nevoie la alta, de a căuta mereu altceva. Gândește-te cu atenție și pu­ne pe hârtie ce ai. Bunurile vieții tale. Pot fi zece, douăzeci sau două, important este că sunt. Caută-le în prezent, în trecut, în fa­milie, între prieteni, la școală, la mun­că, oriunde. Sigur sunt. Le vezi?

Regula numărul 6
Fă-ți un proiect cu ce vrei să faci la anul. Nu-i așa că, de obicei, în perioada sărbă­to­rilor de iarnă, îți faci un bilanț, o socoteală? Ce-a mers și ce n-a mers în ultimele două­spre­zece luni? Și te superi când descoperi că ai cam multe restanțe. Dar n-ai motiv. Ai realizat ce s-a putut, omenește, și dacă ți-au mai rămas treburi nerezolvate, e foarte bine. Ai ce să faci anul care vine. N-au intrat zilele-n sac. Dar ca să-ți pui ordine în lu­cruri și să-ți ții fericirea aproa­­pe, alege-ți un scop. Ceva reali­zabil. Să te vezi mai ales cu copiii, părinții, frații sau prie­tenii, să citești mai mult, să re­pari lucrurile stricate din casă, să stai mai mult în natură și să te miști... După ce ți-ai fixat obiectivul, vezi care sunt eta­pele, sta­bi­lește-ți pașii și fă tot ce se poate. Iar dacă se în­tâmplă cumva, ca, pes­te un an, să nu-ți fi atins scopul, tot răul spre bine. Ai pro­iectul gata făcut pentru anul celălalt.

Regula numărul 7
Nu te speria de bucurie! De data asta chiar ți-au ieșit toate cum ai vrut? Ai găsit exact cado­urile pe care le căutai, nu ți-ai depășit bu­getul, bradul a fost suficient de înalt, toți sunt la masă și nimeni nu are nimic să-și reproșeze? Ai vrea să oprești timpul, să îngheți clipa? Te uiți în jur și te gândești că mâine, peste trei zile sau - dacă ești puțin depresiv - niciodată nu va mai fi la fel? Nu te mai gândi! Bucură-te de prezent, fără să te mai preocupi de viitor. Nu te uita la ceas, nu mai nu­măra câte zile de vacanță au mai rămas, nu te mai trezi dimineața cu gândul că mai e puțin și se termină. Că nu se termină. Stai li­niștit, și după săr­bători, tot tu ești. Cum ai reușit o dată să potrivești totul, o să reușești și a doua oară. Poate că nu ai obișnuința fericirii - mulți n-o avem - dar nu te lăsa copleșit. Învață-te cu binele. De ce să irosești un prezent bun cu griji vii­toare?

Regula numărul 8
Relaxează-te și pe interior. Chiar dacă în jurul tău e agitație maximă, se întâmplă multe lu­cruri și în interiorul tău. Fii atent și la ele. Stai pu­țin cu tine. Retrage-te, nu vorbi, rupe ritmul! Ofe­ră-ți câteva clipe de liniște. Spune o rugăciune. Me­­ditează. Respiră. Ascultă ce se întâmplă în min­tea și în sufletul tău. Lasă-ți emoțiile să-ți des­lușească gân­durile. Probabil nu vei avea o mare revelație și n-o să desco­peri într-o secundă sensul vieții. Dacă n-ai mai făcut asta niciodată sau de foarte mult timp, se poate în­tâmpla să ți se pară des­tul de ciudat. Și cam fără rost. O să te și plic­tisești. Dar nu-i nimic rău. Din contră. E bine să simți că, din când în când, tim­pul nu aleargă.
Gata, am terminat. Aces­tea sunt cele opt reguli pentru "sărbători fericite", deși cel mai bine ar fi să-ți găsești singur drumul tău către ele. Citește-le seara și încearcă să te gândești la ele și ziua. Nu uita niciodată: cel care străpânește lu­crurile ești tu. Nu te lăsa stăpânit de ele. Este una din marile înțelepciuni ale vieții. Tu hotărăști bi­nele!

A. POPA, psiholog