Depresia sezonieră

Gilda Fildan
- Zilele s-au scurtat, soarele are dinți și lumina lui răzbate cu greutate până la noi. Decembrie nu este o lună prea prie­tenoasă. Fa­ceți parte dintre oamenii care ar prefera să se strecoare sub plapumă și să rămână acolo până la primăvară? Specialiștii propun câteva strategii eficiente, cu care vă veți putea redobândi buna dispoziție -

Soarele este un minunat revigorant. Atunci când el dispare, ne simțim dintr-odată lipsiți de vlagă și melancolici. În sezonul văduvit de razele lui, sunt larg răspândite indis­pozițiile și depresiile sezoniere. Printre simptomele clasice se numără, alături de deprimare, mai ales apatia, dificultățile de concentrare, oboseala și foa­mea nestăpânită. Problemele apar de obicei înce­pând din decembrie, ating punctul maxim în ia­nuarie și februarie, iar în martie se estompează, pentru ca la un moment dat să se stingă cu totul. N-avem niciun motiv să depu­nem armele în fața lor.

În ce mod reușește iarna să ne întunece starea de spirit?

Orice formă de viață existen­tă pe planeta noastră este depen­dentă de soare. El ne face posi­bilă orien­tarea în spațiu, contri­buie la sintetizarea în piele a vitaminei D, fără de care n-am putea supraviețui, și ne dirijează bioritmul prin intermediul anumitor fotoreceptori plasați pe retină. Lumina naturală in­fluențează totodată și psihicul. "Expunerea la radiații solare suficient de intense asi­gură formarea unei cantități sporite de seroto­nină, neurotrans­mițătorul căruia îi revine rolul de a regla starea de spirit", explică specialiștii. În obscu­ritate, glanda epifiză din creier produce pre­pon­­derent melatonină, care este hormonul-cheie al cea­sului interior și in­duce nevoia de somn. În se­zonul neguros, acest me­canism ne poate dezechi­libra, deoarece prea multă melatonină are un efect negativ asupra dispoziției noastre. O demonstrează studiile: cu cât o țară este situată la distanță mai mare de ecuator, cu atât de­presia sezonieră cuce­rește mai mult teren în rândul locuitorilor ei. Dacă în Europa de Sud depresia de acest tip este practic necunos­cută, în Scandinavia ea afectează cam 12% din tota­lul populației. Dar și unele componente psihologice contribuie la apariția unei melancolii de natură sezonieră, căci atmosfera de toamnă și iarnă este asociată frecvent cu situații ce au o conotație nega­tivă, cum ar fi o despărțire sau pierderea unei per­soane apropiate.

Care este deosebirea față de o depresie "autentică"?

Tristețea din lunile de iarnă poate fi definită ca o dispoziție pesimistă, lipsită totuși de trăsături efec­tiv patologice. "În timp ce, la o veritabilă de­presie, tratamentul medicamentos reprezintă de regulă o necesitate, cei mai mulți dintre pa­cienții cu depresie sezonieră reușesc să-și ges­tioneze existența cotidiană fără ajutorul anti­depresivelor de sinteză", subliniază specialiștii. Deși manifes­tările celor două forme de depresie se aseamănă în mare măsură: dincolo de unele variații indi­viduale, paleta simptomelor por­nește de la apa­tie și merge până la intenții de suicid. Singura diferență constă în faptul că depresivii își pierd în general pofta de mâncare, pe când persoanele cu depresie sezonieră se con­fruntă deseori cu atacuri de foame năpras­nică.

Ieșiți din casă cât se poate de des!

Dacă privim depresia de toamnă din perspectiva evoluției speciei umane, ea ne apare ca un fel de pregătire în vederea hi­ber­nării: devorăm hăme­siți mâncarea și ne for­măm depozite de grăsi­me, iar apoi ne retragem în "peștera" noastră, pu­nând frână activităților fizice. Până la inventarea iluminatului electric, omul a fost obli­gat să se adap­teze alter­nanței naturale zi-noapte. Astăzi, noi sun­tem activi 365 de zile pe an, 24 de ore din 24. Și nu toată lumea poate face față acestei provocări.
Cel mai bun medica­ment este, acum, ca și odi­nioară, lumina de zi. Chiar și în lunile de iarnă, când cerul se acoperă cu o pătură groasă de nori, încă beneficiem de un aport considerabil de 3.500 lucși. De aceea, rețeta cea mai simplă și mai ieftină este aceasta: ieșiți din casă, mergeți în aer liber cât de des se poa­te! În spe­cial combinația de lumină na­turală și mișcare rea­lizează un puternic efect anti­depresiv. Fiindcă sportul sti­mulează formarea de sero­tonină, endor­fine și alți hor­moni ce induc starea de bine, iar lumina zilei scade conco­mitent nivelul melatoninei. Cei ce stau în birouri de dimineață și până după-amia­za târziu ar trebui să-și folosească pauza de prânz pentru a face o plim­bare pe afară.

Lămpile terapeutice

Și lumina de zi produsă artificial poa­te fi luată în considerare ca aju­tor contra labilității psihice din se­zonul rece. Există o gamă bogată de lămpi terapeutice, ce oferă o mare diversitate de for­me, intensități lumi­noa­se și, desi­gur, prețuri. Se consideră că lumino­zitatea opti­mă echiva­lea­ză cu 10.000 lucși. Terapia constă într-o ex­punere la lumină cu durata de 20-30 de mi­nute, efectuată dimi­neața, în scopul de a descom­pune melato­ni­na sintetizată în cursul nopții. În intervalul res­pectiv avem libertatea să luăm micul dejun, să ne citim ziarul ori să stăm cu ochii în­chiși, după preferință. Studiile arată că rezultatele cele mai bune le dă foto­terapia făcută înainte de șase dimi­neața. De asemenea, utile sunt și becurile spe­ciale care simulează lumina naturală și se pot monta în lăm­pile obișnuite, din comerț. De exemplu, în Scan­di­na­via, asemenea becuri, asamblate în pa­nouri, sunt întrebuințate pentru iluminarea clădirilor pu­blice.

Ce să mâncăm, ca să ne bucurăm

Cei ce suferă de stres și de instabilitate emo­țio­nală își caută instinctiv o compensație în consumul de dulciuri, respectiv de alimente cu conținut im­por­tant de carbohidrați, care fac să crească secreția de insulină - ceea ce facilitează asimilarea tripto­fanului din hrana ingerată și transportarea lui prin sânge până la sistemul nervos central. Astfel se îm­bunătățește starea de spirit, întrucât acest amino­acid este un precursor al seroto­ninei. Din păcate, e vorba de un rezultat obținut doar pe termen scurt. Cer­ce­tările au condus la concluzia că este mai avantajos ca triptofanul să fie procurat din alte surse. Nutri­ționiștii americani au experimentat diferite tipuri de dietă cu pacienții internați într-o clinică, observând că, după câteva săptămâni, aceia care primiseră zil­nic trei mese bogate în proteine și legume proaspete se simțeau mult mai bine, atât fizic, cât și psihic. A­ceasta a demonstrat că o alimentație cu valoare nutrițională ridicată și în același timp săracă în zahăr are o influență pozitivă durabilă asupra stării de sănătate. La tulburări depresive sunt recoman­date mai ales macrourile, ouăle și nucile, deoarece ele asigură un aport masiv de triptofan. Vitaminele din complexul B (luate, de exemplu, din lapte, ouă și carne), ca și acizii grași Omega-3 (din pește și ulei de in) au de asemenea un efect benefic asupra sistemului nervos. Se află în discuție și rolul vita­minei D. Deocamdată nu s-a confirmat definitiv faptul că deficitul de vitamină D ar favoriza depre­siile, totuși, se constată că majoritatea pacienților depresivi prezintă o asemenea carență.

Cum alungăm apatia

Numeroase persoane declară că izbutesc să-și rezolve această problemă cu antidepresive pe bază de plante, cum ar fi extractele concentrate de sună­toare, a căror eficiență a fost deja atestată de o serie întreagă de studii clinice. Gândurile negre pot fi alungate și cu un mic program personal de răsfăț: mergeți la masaj, rezervați-vă timpul necesar ca să practicați meditația, ascultați muzică, dansați chiar și singuri prin casă, umpleți vazele cu flori proas­pete, îmbrăcați-vă în culori vii. Ședințele de saună, băile și ceaiurile de plante încălzesc și relaxează, iar aromaterapia (de pildă, cu uleiuri eterice de lă­mâie sau vanilie) înviorează și aduce bună dispo­ziție. În săptămânile ce preced sărbătoarea Crăciu­nului, vin să vă mângâie sufletul și aromele unor mirodenii cum sunt scorțișoara, anasonul și carda­momul. Petreceți o seară împreună cu familia sau prietenii într-o atmosferă intimă, cu lumânări aprin­­se în sfeșnice, pregătiți o masă festivă, gân­diți-vă cum ați putea face o bucurie altora. Tra­dițiile de Crăciun sunt un leac minunat împotri­va tristeții hibernale.

Când ar fi necesar să cerem sfatul unui medic?

În general, demoralizarea din anotimpul rece și depresia sezonieră se pot trata fără dificultăți în regie proprie - însă atunci când simptomele durea­ză o perioadă mai îndelungată și încep să se reper­cu­te­ze vizibil asupra activităților dvs. zilnice, even­tual se adaugă la ele și gânduri de sinucidere, ar tre­bui să apelați neîntârziat la ajutorul unui profe­sio­nist. "Întrucât mulți consideră normală o anumită dis­po­ziție melancolică pe timpul iernii, se întâmplă ade­sea ca depresia sezonieră să nu fie identificată ca ata­re de către cei afectați de ea", avertizează psi­ho­logii. Cel dintâi interlocutor autorizat în situa­ții de criză sufletească se cuvine să fie medicul dvs. de familie.

Influența luminii naturale asupra confortului psihic

Deficitul de lumină constituie principala cauză a depresiei sezoniere. În noiembrie, dis­poziția noas­tră se prăbușește vertiginos, pentru ca la finele lunii ianuarie să se afle în punctul minim. Cel mai bine ne vom simți la sfârșit de aprilie/început de mai, așadar, există, într-ade­văr, un elan al primăverii.

Stimulentul optim - lumina de zi

Prin lumină se înțelege acel registru al ra­diațiilor electromagnetice care este cuprins în spectrul vi­zibil. Impresiile vizuale sunt trans­mise la creier prin intermediul nervului optic. Intensitatea luminii, pe­rcepută ca grad de lumi­nozitate, se măsoară în lucși sau lumeni.

În plin soare, pe plajă, la orele prânzului - 100.000 lucși

O zi însorită de vară - de la 50.000 lucși

Ședința de fototerapie - 10.000 lucși

Puțin după răsăritul soarelui - 10.000 lucși

O zi de iarnă, cu cerul acoperit - 3.500 lucși

Când priviți de la fereastră, primăvara - 2.000 lucși

Un birou luminat suficient - 1.000 lucși


Bune pentru echilibrul psihic: stimulente vegetale și nutrienți

* Sunătoarea reglează neurotransmițătorii responsabili la nivelul creierului pentru somn, ener­gie și dispoziție. Potrivit unor studii recente, preparatele cu concentrație înaltă (600-900 mg) au un efect similar cu cel al inhibitorilor chimici ai recaptării de serotonină. Cine nu dorește să în­ghită capsule ori tablete își poate prepara ceaiuri. Înainte de a vă administra sunătoarea sub o formă sau alta, discutați totuși cu medicul dvs., deoarece planta poate slăbi acțiunea unor medicamente, de exemplu a hipotensoarelor.
* Preparatele mixte, care de obicei reunesc extracte de sunătoare, valeriană și passiflora, ame­liorează la rândul lor indispozițiile depresive, în­cordarea, tulburările de somn și stările de epui­za­re. Combinația de valeriană și roiniță combate cu succes anxietatea.
* Extractul de Rhodiola rosea vă dă o mână de ajutor împotriva stre­sului prelun­git, a oboselii perma­nente și a lipsei de energie.
* Uleiurile esențiale pure, picu­rate în lampa de aromaterapie, vă îmbu­nătățesc starea de spirit. Portocala și grepfruitul calmează anxietatea, lămâia și rozmarinul favo­rizează concentrarea, iar trandafirul, ghimbirul și vanilia ameliorează depresia.
* Lavanda are efect calmant, antidepresiv și vă ajută să vă odih­niți bine noaptea. Aveți de ales în­tre tablete, capsule și ceaiuri. Uleiul esențial de la­vandă se poate aplica direct pe piele.
* Alimentația sănătoasă - O hrană varia­tă și bogată în vita­mine vă conferă vitalitate pe toate planurile. Eventuala carență de nu­trienți poa­te fi compensată cu supli­mente, însă numai după ce ați cerut părerea me­dicu­lui dvs. de fa­milie. Importante sunt în pri­mul rând vitaminele din gru­pul B, acizii grași Omega-3, fierul, seleniul, zincul și magneziul. Se reco­man­dă uneori și utilizarea preparatelor combinate.
* Cacao este un veritabil aliment antidepresiv, deoarece conține triptofan, precum și alte sub­stanțe cu acțiune stimulativă: teobromină, dopa­mină, epicate­chină și teofilină.
* Vitamina D este, de fapt, așa cum am mai spus, un hor­mon sintetizat la nivelul pielii sub influența razelor ultraviolete B. Fiindcă nu se poate depozita în organism decât pentru câteva săptămâni, numeroase persoane ajung să aibă un deficit în cursul iernii. Nivelul vitaminei D se determină printr-o analiză de laborator, iar dacă este prea scăzut, trebuie corectat cu suplimente corespunzătoare, alese de comun acord cu medi­cul de familie. De reținut că, pentru o asimilare mai bună, se recomandă ca vitamina D să fie administrată împreună cu K2.


Căi de ieșire din starea depresivă

Autosugestia: vorbiți pozitiv

În timp, subconștientul nostru poa­te fi "an­tre­nat" pentru strategii de gândire pozitivă cu ajutorul autosu­ges­tiei (metodă creată de Emile Coué). Au­tosugestie înseamnă, de fapt, autoinfluențare, deci un fel de auto­hipnoză prin folosirea intențio­nată a unui limbaj pozitiv.

Câteva reguli importante pentru autosugestie
La formularea și folosirea unor afirmații trebuie respectate în mod obligatoriu următoarele reguli:
* Formulați pozitiv! Evitați neapărat cuvin­tele de negație precum "nu", "niciun" sau "nicio­dată", pentru că altfel, în anumite con­diții, sub­conștientul poate să recep­ționeze exact mesajul opus. Este greșit să spuneți: "Nu mă mai simt rău". Corect este: "Mă simt bine".
* Evitați conceptele negative! Cuvinte ca: stres, supă­ra­re, eșec, boală, durere, epuizare etc. nu trebuie trans­mise în nici un caz subconștientului, pentru că într-o sin­tagmă, acesta le percepe mai cu seamă pe cele cu o anu­mită încărcătură. Aude "stres" și resimte stresul!
* Formulările să fie scurte și clare! Nu spu­neți: "Simt că starea mea psihică, fizică și sufle­tească, se ame­liorează pe zi ce trece", ci: "Mă simt mai bine pe zi ce trece".
* Folosiți mereu prezentul! Deci, nu: "O să-mi reu­șească totul din ce în ce mai bine", ci: "Îmi reușește totul din ce în ce mai bine".
* Vorbiți monoton și încet (abia audibil), pentru că ast­­fel subconștientul recepționează cuvintele cel mai bine.

Cum se procedează
Autosugestia conștientă este foarte ușor de efec­tuat:
* Rostiți cu jumătate de voce de două-trei ori pe zi - repetând-o de cel puțin 20 de ori - o formulă pozitivă (afirmație), ca de exemplu: "Gândurile îmi sunt ușoare și libere"; "Bucuria mea crește pe zi ce trece"; "De la o zi la alta sunt tot mai puternic"; "Sufletul meu prinde aripi".
* Rostiți formula de preferință dimineața - îna­in­te de sculare - și seara - înainte de a adormi, pen­tru că atunci conștientul dvs. este deosebit de re­ceptiv.

Întăriți efectul
"Ancorați-vă" afirmația în ceva concret! În timp ce ros­tiți formula "Mă simt excelent!", apropiați, de pildă, degetul mic de cel ma­re. În felul acesta, în subconștientul dvs., afirmația va fi legată de un anu­me gest. De-acum înainte, cu ajutorul acestui gest puteți repeta fără nici un efort formula respectivă, renunțând la cuvinte.

Muzica, o sursă de fericire

Niciun om nu se poate sustrage farmecului desă­vâr­șit al muzicii. Fiecare dintre noi a ascultat, cel pu­țin o dată în viață, o melodie care l-a înălțat sufle­teș­te, răspân­din­du-i în trup fiori. Și animalele reac­țio­­nează la muzică, ba chiar și plantele, pe care mu­zica le ajută să creas­că mai repede și mai viguros.
De câtăva vreme s-a dovedit și științific că mu­zica declanșează în corp reacții puternice (de plă­cere sau ne­plă­cere, atunci când ceea ce ascultăm e violent și stri­dent) - un fenomen care poate ac­țio­na ca un veritabil me­di­cament asupra stresului. Ex­pli­cația: muzica stimu­lea­ză hormonul fericirii. Ba, și mai mult, muzica potolește durerile. Mulți medici ame­ri­cani - chirurgi și stomatologi - folo­sesc cu suc­­­ces procedeul în favoarea pacienților lor. Cum ac­țio­nează, concret, muzica asupra organis­mului nu e clar. Cert este că ritmul ei joacă un rol im­por­tant.

Reguli de bază: ritmul și frecvențele muzicale
Cât timp fătul se află în pântecul matern, per­ce­pe în mod constant un ritm liniștit și uniform: bă­tăile de inimă ale mamei. Melodiile compuse în rit­mul normal al cordu­lui omenesc induc pacea și sen­ti­­mentul de ocrotire origi­nare; chiar dacă nu păs­trăm amintiri exacte din tim­pul vieții noastre intra­ute­rine, conștiința a înregistrat pen­tru totdea­una acele ritmuri, aso­cia­te cu un sentiment po­zitiv. Dacă ritmul muzical e mai ra­pid ca bătăile ini­mii, el are o acțiune de activare. Ritmurile exagerat de di­na­mice, ca cele ale muzicii ethno, de pildă, ge­nerează în­de­obște euforie, dar pot să genereze și tensiune sau teamă.
Al doilea aspect care trebuie luat în considerație sunt frecvențele muzicale, mai precis înălțimea sau profun­zimea tonurilor. Tonurile înalte sunt resimțite ca lumi­noa­se și active, cele joase - ca liniștitoare și pline de sen­ti­mente.

Melodiile inimii
E normal ca fiecare om să aibă preferințele lui muzi­cale. Există însă o muzică care are efecte vin­decătoare, in­di­ferent de gusturile ascultătorilor. Mai ales muzica cla­sică, interpretată de orchestre, acțio­nea­ză pozitiv asu­pra organismului omenesc. Lucrul aces­ta se explică prin faptul că sunetul unei or­ches­tre mari emană enorm de multe frecvențe și tonuri. Stările de­presive se pot vindeca ascultând bucăți mu­zicale care au o expansiune de 65-75 bătăi pe minut și cu un număr de tonuri și supratonuri cât mai cuprinzător.