Dezastru în parcurile naționale din România

România traversează una dintre cele mai gra­ve crize de mediu înregistrate la ni­velul Uniunii Europene. Distrugerile și exploatările din Parcurile Naționale și siturile Na­tura 2000, au ajuns săptămâna trecută în atenția ofi­cialilor de la Bruxelles. După perioada de restricții impusă de guvernul Cioloș, cifrele aduse la lumină de organizațiile de mediu sunt înfricoșătoare. Câți­va specialiști ne-au explicat cât de gravă este si­tuația creată de abuzurile permise și încurajate de autoritățile din România.

Andrei Ciurcanu - "Agent Green" - "Tăierea la sânge a pădurilor seculare este planificată chiar de statul român"

- Ați făcut parte din echipa care a investigat ceea ce se întâmplă în Parcurile Na­ționale ale României. Cât a durat această investigație și ce ați descoperit?

- ONG-ul din care fac parte, "Agent Green", a investigat timp de peste doi ani, la pas, ce se în­tâmplă cu Parcurile Naționale. A fost o investigație destul de amplă și rezultatul ei este înfricoșător: în ultimii 5 ani, Ro­mânia a pierdut prin exploatări la scară indus­trială echivalentul unei suprafețe de 3.600 de hectare de păduri secu­lare, rase complet de pe fața Pământului, adică suprafața acoperită de 7.200 de terenuri de fotbal! La aceste suprafețe adăugați pierderile în biodi­ver­sitate care sunt imense și veți avea imaginea de­zas­trului actual. Concret, lemnul tăiat în ultimii 5 ani din Parcurile Naționale ale României re­pre­zintă 60.000 de camioane încărcate, adică o co­loană de camioane pline cu bușteni, de la București până la Nădlac.

- Care sunt Parcurile Naționale cele mai afectate de tăieri ilegale și cum a fost posibil să se întâmple așa ceva în arii protejate de lege, sub nasul autorităților?

- Cele mai afectate de exploatările agresive sunt parcurile Călimani, Domogled Valea-Cernei și Semenic - Cheile Carașului. Din păcate, în aces­te arii naturale sunt adăpostite și păduri seculare de fagi, incluse în patrimoniul UNESCO, cât și cea mai mare pădure virgină din UE, cea de la Iz­voa­rele Nerei. Investigațiile "Agent Green" au dezvă­luit și practicile care au făcut posibil un asemenea de­zastru: exploatări ilegale în interiorul rezer­va­ții­lor sau al pădurilor virgine, încălcarea prevederilor planului de management al parcurilor, lipsa ordi­nelor de ministru pentru planurile de amenajament, tăieri de arbori fără documente legale, interpretarea abuzivă a unor articole de lege pentru a motiva exploatări în arii protejate... și lista e lungă.

- De ce am ajuns să șocăm din nou Europa cu recorduri negative, și statul nu a intervenit la timp pentru salvarea situației?

- Pentru că tocmai statul român a ținut cifrele ascunse. Dorința statului român de a tăia la sânge din pădurile seculare este planificată. În ciuda nu­me­roa­selor solicitări venite din partea "Agent Green", "Regia Na­țională a Pă­durilor Rom­sil­va", com­panie de stat care ad­minis­trea­ză 12 din cele 13 Parcuri Naționale din Ro­mâ­nia, a refuzat să pună la dis­po­ziție date despre lemnul tăiat și scos din Parcurile Naționale pe ca­re le ad­ministrează, motivând că aceste in­formații sunt... secrete, iar publi­carea lor ar afecta activitatea com­paniei. Este un abuz fără pre­cedent, în condi­țiile în care peste jumătate din su­prafețele incluse în parcuri sunt proprietatea publică a statului ro­mân, adica a tuturor ro­mânilor, iar administrarea lor es­te o ches­tiune de interes public. Prin metode jur­nalistice investi­ga­tive am reușit să obținem însă aceste date și le-am făcut publice, pentru a dezvălui ma­sacrul care se petrece în aceste ulti­me oaze de sălbăticie din Ro­mâ­nia și, totodată, din Europa.


Mihai Goțiu - Senator USR

În ultimii doi ani, am făcut mai multe docu­mentări, pe teren, în parcurile naționale ale Ro­mâniei, am redactat mai multe rapoarte și am trimis sesizări atât Guvernului, cât și procurorilor, legate de ceea ce am constatat. Situația este mai mult de­cât alarmantă: în parcurile naționale se taie pă­durea și, mai mult, se fură la fel ca într-o exploatare comercială. Protecția specială de care ar trebui să beneficieze, conform legii și scopurilor, pentru care s-au creat aceste parcuri naționale, există doar la nivel declarativ. În realitate, se găsesc o mie de pre­texte pentru a intra cu drujba și TAF-urile în aceste zone. Situația este cu atât mai re­vol­tătoare, cu cât exploa­tările se fac în bătaie de joc și cu încălcarea nor­me­lor și re­gu­lamentelor silvice ele­men­tare: copaci sănătoși sunt lo­viți în timpul trans­portului de copaci tăiați, pen­tru a "justifica" alte autori­za­ții de tăiere, copaci târâți pe sol și prin apă, de­șeuri - de la cutii de conserve și sticle, la cauciu­curi uza­te - abandonate în pădure de echipele de ex­ploa­tare, drumuri de scos lem­nul nereaduse la situația ini­țială după exploatare și multe altele.
Responsabilitatea este mul­­­tiplă. Pe de o parte, sunt administrațiile Parcu­rilor Naționale, în cele mai multe cazuri asigurate de Romsilva. E o con­tradicție semnalată de toți cei care urmăresc proble­ma: nu poți să asiguri pro­tec­ția și conservarea unei păduri dintr-un parc națio­nal, cu cineva al cărui scop este obținerea profitului pe termen scurt din tăierea lemnului. Iar la asta se adaugă și reaua-voință sau incompetența unora dintre șefii acestor administrații, în frunte cu cel de la Parcul Național Semenic - Cheile Cara­șului. Pe de altă parte, avem instituții publice de mo­nitorizare și con­trol - în special Gărzile Forestiere și de Mediu - care ac­ționează cu frâna de mână trasă. Nu în cele din urmă, nu exis­tă, încă, o voință po­litică ma­jo­­ri­tară, care să-și do­rească o sto­pare a acestor distru­geri, fie pen­tru că po­liticienii nu în­țeleg situa­ția, fie pentru că acceptă foar­te ușor argumentele manipu­lative ale Romsilva, fie pentru că se află în complicitate cu cei care fac pro­fit substanțial de pe urma tăie­rilor.
Soluții, însă, există. Tocmai pre­­gă­tesc un proiect de lege în acest sens: interzicerea totală a tăierilor de păduri din parcurile naționale. Să protejăm, în mod real, pădurile de pe 1,3% din su­pra­fața țării nu e un lux, e o necesitate.



Humberto Delgado Rosa, Directoratul pentru Mediu al Comisiei Europene

"Trebuie să recunosc că ceea ce am văzut este șocant și stri­gă­tor la cer. Și dacă doar o mică par­te din ceea ce am văzut este ade­vărat, atunci este un motiv de în­grijorare și din partea Uni­unii Eu­ropene. Vor­bim despre un patrimoniu unic, nu doar al României și al Europei, ci al întregii co­mu­nități in­ter­naționale. Mai ales că Munții Carpați adăpostesc ultimele oaze de sălbăticie ale Europei".



Thomas Waitz, membru al Comisiilor pentru agricultură, pesticide și petiții din Parlamentul European și reprezentant al Partidului Verde din Austria

"Mesajul meu către au­to­ri­tățile din România este ur­mă­to­rul: Protejați Parcurile Na­țio­nale, în caz contrar aveți toa­te șan­sele ca România să intre într-o procedură de in­fringment, pen­tru că nu res­pectați legislația europeană!"



Gabriel Păun, Președinte "Agent Green"

"Polonia a fost recent constrânsă de Curtea Eu­ro­peană de Justiție să opreas­că tăierile în Parcul Național Bia­lo­wie­za, prin impunerea unei amenzi de 100.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere, până la stoparea tăierilor. Diferența este că în România se taie în TOATE parcurile na­ționale, vo­lu­me astronomic mai mari decât în Po­lo­nia. Deci, Guvernul României va trebui să plă­tească sume mult mai mari, din păcate din banii noștri publici".



Cifrele dezastrului - lemn tăiat din Parcurile Naționale ale României, în perioada 2014-2018

PN Cheile Nerei-Beușnița - 83.000 mc
PN Semenic Cheile-Carașului - 240.000 mc
PN Domogled Valea-Cernei - 280.000 mc
PN Retezat - 15.000 mc
PN Defileul Jiului - 8.000 mc
PN Buila Vânturarița - 13.000 mc
PN Piatra Craiului - 50.000 mc
PN Cozia - 60.000 mc
PN Cheile Bicazului - 7.000 mc
PN Ceahlău - 130.000 mc
PN Călimani - 190.000 mc
PN Munții Rodnei - 100.000 mc
PN Munții Măcin - 40.000 mc
Total estimat - 1,216 milioane
mc (metri cubi).