POVESTEA BALOANELOR

Andrei Cheran
Lanternele chinezești

Chinezii sunt primii oameni care au visat să înalțe în văzduh baloane mici, fără pilot, mai ușoare decât ae­rul. Au izbutit, și ele sunt cunos­cute sub numele de Lanterne Kong­ming sau Lan­terne de cer. La înce­put ele au fost utilizate ca dis­po­zitive de semnalizare, dar mai târziu au devenit o tradiție la festi­valurile chine­zești: cerul împodobit cu lampioane co­lorate și pluti­toare. Lan­ter­nele au fost făcute din hârtie de orez și ulei, fixate pe un ca­dru de bambus, sursa de căldură uti­lizată fiind o mică lumânare făcută din ceară.
Indienii Nazca sau preotul portughez?
Prima utilizare din istorie a baloanelor cu aer cald este disputată. Se consideră că indienii Nazca din Peru au folosit baloane cu aer cald, pentru a crea fai­moasele desene în linii de pe platoul Nazca, despre care se spune că au fost create în perioada 700 î.e.n. O ediție a ziarului "La Gaceta de Mexico", editat în sec. 18, nota că, în anul 1667, un cetățean al orașului Las Mendarios del Perro, pe nume Veracrus, și-a rupt piciorul după ce s-a urcat într-un dispozitiv plutitor ciudat, umflat cu foc.
La rândul lor, portughezii pretind că un preot, Batholomeu Laurenco de Gasmao, a inventat primul model mic de balon funcțional, pus în funcțiune la 3 august 1709.

Frații Montgolfier

Francezii Jacques și Joseph Montgolfier erau fa­bricanți de hârtie, din orașul Alchemy. Ei au observat că atunci când ardeau hârtie, cenușa plutea în aer. Con­­vinși că fumul și căldura din flacără aveau o putere specială de ridicare, au hotărât să inventeze un aparat care să le capteze și să se ridice de pe pământ. Astfel, pe 4 iunie 1783, primul balon de dimensiuni mari a fost lansat din orașul Annonay, stârnind curio­zi­tatea unei mari mulțimi de oameni, prezenți la eve­ni­ment. Balonul avea 12 metri înălțime și 5 metri lăți­me și a căzut pe pământ la 7-8 minute după lan­sare, într-un câmp. El a fost distrus de niște țărani, convinși că era vorba despre luna care căzuse din cer.
Pe 19 septembrie 1793, frații Mont­golfier au lansat primul balon cu aer, făcut din pânză și hârtie. Pentru a-l umfla, ei au ars un amestec de paie, lână și bălegar de cal. Când paiele au luat foc, căldura a umflat imediat ba­lo­nul. Temători, totuși, să-și încerce ei înșiși invenția, au pus în balon o oaie, o rață și un cocoș, pentru a vedea ce se întâmplă. Cei trei piloți de încer­care au decolat și au aterizat în sigu­ran­ță, peste 10 minute. Uluiți de suc­cesul invenției lor, cei doi frați au mers la regele Fran­ței, pentru a primi aprobarea unui zbor cu doi oameni la bord...
Miracolul s-a petrecut pe 21 noiembrie 1793, când un balon cu aer a fost lansat din Paris, în prezența unui public numeros. La bord se aflau doi prieteni apro­piați ai fraților Montgolfier, Pilatre de Rozier și Francious Laurent. Balonul s-a înălțat la 150 de metri deasupra acoperișurilor din oraș și a zburat timp de 25 de minute, după care a aterizat liniștit într-o vie. Dar evenimentul n-a fost lipsit de peripeții. După ce balonul a aterizat, țăranii cărora le aparținea via s-au repezit din nou cu furci și topoare pentru a ataca acest obiect straniu, venit din cer. Pentru a-l salva, îm­pre­ună cu propria lor piele, Pilatre și Francious le-au ofe­rit păgubiților o sticlă de șampanie franțuzească, în fața căreia beligeranții (francezi, deh!) n-au putut re­zis­ta. În memoria acestui prim zbor, se obișnuiește și azi ca după o călătorie cu balonul, să se bea un pahar cu șam­panie.

Baloanele moderne

Americanul Ed Yost este cel care a dezvoltat balo­nul modern, umflat cu propan. Cercetările sale au fost făcute sub contract cu armata americană. În octom­brie 1955, el s-a ridicat de la pământ cu primul său prototip de balon. Dar cum acesta încă avea probleme cu pierderile de aer, Yost s-a dedicat îmbunătățirii in­ven­ției sale, revenind în atenția publică într-o de­mon­strație din statul Nebraska, când zborul său în balon a durat 1 oră și 36 de minute. Ambițios, Ed Yost a continuat să își îmbunătățeasca balonul și, în 1963, a reușit prima traversare a Canalului Mânecii.