Remedii de toamnă - STEJARUL și GHINDA

Elena Josan
Remedii cu STEJAR

În tradiția magică a multor țări, stejarul este considerat un copac sacru, legat de energia mas­culină, un copac-călăuză care leagă oamenii cu Universul. Cercetătorii canadieni, în urma unor măsurători făcute cu aparate moderne, au desco­perit că o pădurice în care cresc mai mult de 300 de stejari este un recep­tor de energie cosmică și acționează pozitiv asupra activității cre­ierului, conferă o putere fizică suplimentară și stimulează gân­duri po­zitive. Contactul di­rect al corpului uman cu tul­pina stejarului oferă ma­xi­mum posibil de ener­gie, lon­ge­vitate, vindecă sufletul oa­me­nilor vârst­nici, dacă aceștia îmbrățișează trunchiul unui stejar, începând de la ora 18, dar cel mai eficient, după ora 21. O legătură deosebită cu ste­jarul au femeile năs­cute în zodia Săgetătorului. Lor li se recomandă ca măcar o dată pe an, în preajma sau chiar în ziua de naștere, să stea aproape de un stejar, să comunice în gând cu el despre planurile de viitor. Orice om poate să devină mai sănătos și mai puternic dacă se plimbă periodic printre stejari, dacă folosește obiecte confecționate din lemnul copacului. Cele mai eficiente sunt casele cu grinzi sau dușumele din scânduri de stejar. Dar ce coniac aromat se obține dacă este păstrat 3-5 ani în butoiaș de stejar! Din moși-strămoși, bătrânii basarabeni adaugă frunzele stejarului la murături. Numai 20 de grame de frunze la un borcan de 3 kg oferă cas­traveților un gust deosebit și o perioadă de păstrare mai lungă. Și tot bătrânii noștri, "doftorii satelor", ne-au lăsat multe rețete de folosire a scoarței, frun­zelor și a fructelor de stejar în fitoterapie. În rân­durile care urmează vă ofer câteva dintre cele mai eficiente rețete.

* Insomnie, dureri de cap
Se taie câteva crenguțe de stejar de lungimea brațului, de la vârful degetelor până la cot. Se leagă precum un buchet și se atârnă pe perete în dormitor, deasupra capului, la o distanță de 40-50 cm de pernă. Când frunzele se usucă parțial, crengile se schimbă.

* Inflamarea tractului gastro-intestinal, dizenterie, diaree
O lingură cu scoarță de stejar tocată mărunt, 7 floricele de vetrice și o linguriță plină cu ceai negru se macerează în 400 ml de apă rece, fiartă în prea­labil timp de 8 ore. Lichidul strecurat se bea cu înghițituri mici, în timpul zilei. Pentru copii pre­paratul este interzis.

* Transpirație abundentă, mătreață, căderea părului
Dacă tălpile și palmele transpiră perma­nent, chiar și în perioada rece a anului, se fierb 350 g de scoarță de stejar în 5 litri de apă, timp de 20 de minute. Se lasă să se răcească la 30-35 de grade. Un litru de ceai se toarnă într-un recipient mai mic și se pune pe masă, iar lichi­dul rămas se toarnă într-un lighean și se pune sub masă. Se fac băi pentru tălpi și în același timp pentru palme. Decoctul nu se aruncă, se păstrează la rece (de ex. pe balcon) și se folo­sește de mai multe ori. Fiertura din scoarță de stejar se folosește și pentru spălarea părului cu probleme.

Remedii cu GHINDĂ

Fructele stejarului, ghindele, au efect bactericid, antitumoral, se folosesc ca pansament gastric, dar și în tratamentul sistemului genital și urinar: opresc menstruațiile abundente, cresc potența, tratează enu­rezisul. Sunt bune pentru tratamentul gingiilor și al durerilor de dinți. În plus, fructele de ste­jar au un efect benefic asupra sistemului diges­tiv: decoctul este utilizat pentru tulburări de sto­mac, colită acută și cro­nică.
Ghindele se culeg de la sfârșitul lunii septem­brie până în noiembrie. Culegătorii cu experiență înlătură de sub stejarul ales la mijlocul lunii sep­tembrie sau octombrie, în funcție de timp, se­mințele deja căzute și buruienile. După culegerea cantităților necesare, ghindele se curață de coajă, se taie în 4 felii și se pun într-un vas cu apă rece, care se schimbă de 3 ori pe zi, timp de 2 zile. Acum, ghindele se pun pe foc în apă curată (la un kg de plante, 2 litri de apă), se aduc până la fierbere și se țin pe foc mediu 10-15 minute. După răcire, ghindele se toacă mărunt și se pun la uscat într-un strat subțire, la temperatura camerei, apoi se râș­nesc și se păstrează în saci de hârtie sau în borcane.
Nu se recomandă folosirea în alimentație a fruc­telor care cad în prima săptămână a lunii septem­brie, ele sunt slabe sau pot fi infestate.

Cafea terapeutică

Ghindele se prăjesc, dar înain­te se pun într-un vas cu apă, se amestecă și se înlătură cele care se ridică și plutesc deasupra, a­ces­­tea sunt goale sau nedez­vol­tate. Se scot ghindele bune din apă și se pun pe o tavă, se coc în cuptorul încălzit la 180-200 de grade, timp de 20-25 de minute, apoi se lasă în cuptor, cu ușa des­chisă, ca să se răcească și să se usuce mai bine. Se curăță de în­veliș și se dau prin mașina de to­cat, apoi rume­gușul obținut se prăjește bine într-o tigaie, ames­te­cându-se cu o lingură de lemn. Masa răcită se râș­­nește încă odată și se păstrează în borcane cu filet.

* Vezică urinară și potență
Sucul stors din ghinde verzi întărește vezica urinară, favorizează potența. Se amestecă în can­tități egale cu miere de albine. Se consumă câte 3 linguri, de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.

* Diabet
În tratarea diabetului se folosesc mai multe rețete pe bază de ghindă.
* Câte o linguriță de pulbere din ghinde uscate și râșnite se consumă cu o oră înainte de mese, dimineața și seara.
* Dacă ghindele sunt verzi, proaspăt culese, se curăță și se rad pe răzătoarea cu orificii mici. O linguriță de răzătură se consumă pe stomacul gol, dimineața, cu 30 de minute sau cu o oră înainte de masă, și seara, cu o oră după masă. Puteți bea apă, dar nu se mai mănâncă nimic. Tratamentul se efec­tuează astfel: o săptămână se consumă pulbere, o săptămână se face pauză. În această săptămână se face și o analiză de sânge. După 3 tratamente, za­hă­rul din sânge se normalizează.
* Jumătate de pahar cu ghinde coapte, uscate și zdrobite, se amestecă cu 2 pahare cu frunze de nuc tăiate mărunt. Se toarnă deasupra 1,5 litri de țuică bună și se lasă la macerat 14 zile. Periodic se agită (de 3 ori pe zi), apoi se strecoară lichidul. Se bea câte o lingură, de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. Tratamentul se face în cure de o lună, cu pauze de 2 săptămâni între cure. Se repetă de 3 ori, cu controlul glicemiei. Efectul crește dacă maceratul se bea cu un ceai preparat dintr-un pahar cu membrane despărțitoare din interiorul nucilor, care se fierb timp de 10-15 minute, în 600 ml de apă. Ceaiul se infuzează până la răcire, se strecoară și se bea în 3 repri­ze, amestecat cu maceratul din ghinde.

* Constipație
O ceașcă cu ghinde râșnite se ma­cerează într-un litru de țuică sau vodcă, timp de 2 săptămâni, agitând periodic. Se bea câte o lingură, de 3 ori pe zi, cu 20-30 de minute înainte de masă.

* Pancreatită
De pe ghindele proaspăt culese și zvântate o zi la umbră se scot căciulițele și se zdrobesc puțin. O lingură cu căciulițe sfărâmate se infuzează 3 ore în termos, se strecoară și se bea începând cu o lingu­riță, apoi doza crește treptat până la 70 ml pe zi.

Contraindicații


Ghindele crude, neprelucrate termic, sunt dău­nătoare pentru vezica urinară bolnavă. Cereți sfatul medicului dacă vreți să le folosiți în terapii.