MARIUS CONSTANTINESCU (Televiziunea Română) - "Mâine dimineață la șase am avion și plec la Amman"

Ines Hristea
Prezentator în familie

- După prezentări publice strălucite, în care te-ai remarcat ca vorbitor de excepție, așa cum a fost la Festivalul Enescu, anul acesta te-ai confruntat cu o îm­pre­­jurare aparte: a trebuit să vor­­bești la sărbătorirea tatălui tău, baritonul Nicolae Cons­tan­ti­nes­cu, cu ocazia îm­pli­nirii a 80 de ani. Ai fost un "pur­tător de cu­vânt" convingător?

- Am fost îngrozitor de emo­ționat! Propunerea a venit din par­tea Universității Naționale de Mu­zică din București, orga­niza­toa­rea evenimentului, și n-am pu­tut să refuz. Răspunsul meu a fost: "Normal!". M-am inte­resat cu pri­vire la program și la cine și ce urma să cânte, după care am zis: "Mi-e suficient! N-o să mă apuc acum să pregătesc o pre­zentare mi­nuțioasă, că e totuși vorba de tata și de foști studenți de-ai lui și de alți apro­piați!" În după-amiaza aceea, m-am dus la Con­servator, că trebuia să mă ocup puțin și de re­gie, și de aranjamentele florale, când primesc un telefon de la mama, căreia îi spun: "Știi, eu n-am pregătit nimic pentru prezentare". Pa­uză. Apoi, după câteva clipe, în stilul carac­teristic mamei, aud: "N-o să vii să-ncepi să bâjbâi pe-acolo și să bați câmpii, nu?". Măi, în clipa aia, am și ieșit pe ușa Conser­vatorului, m-am dus în Cișmigiu, că e la doi pași, m-am așezat pe-o bancă și m-am apucat să-mi scriu o prezentare ca la carte, pentru fiecare moment al programului. Și din nou s-a dovedit că mama a avut perfectă dreptate. Am fost mult mai liniștit, mi-am stăpânit mai bine emoțiile. Iar tata a fost extrem de mulțumit. M-am temut să nu-l copleșească emoțiile, dar s-a ținut tare, a fost dârz!

Cult@rt

- Să revenim la agenda ta profesională "ofi­cială": din 1 octombrie, ai revenit pe micul ecran, la TVR 3, la cârma emisiunii "Cult@rt". Ce pla­nuri ați făcut tu și echipa ta pentru noul se­zon?

- Am pregătit o emisiune, cel puțin pentru pre­zentator, mult mai grea. Orice modificare de grilă TV e de dorit să vină și cu niște schimbări mici sau poate chiar mai mari în felul în care e propusă spectatorilor o emisiune sau alta. Așa că și noi ne-am gândit să operăm niște modificări: am umblat puțin la decor, am umblat puțin la lumini, deci la modul în care e împachetată emisiunea. Însă aceste schimbări de ambalaj trebuie să fie susținute de o schimbare editorială ceva mai pregnantă și, dat fiind că asta e o emisiune care se face cu puțini oa­meni și din puține resurse, pentru a încerca să-i ridicăm și mai mult nivelul, am zis să plusăm pe partea de invitați. Așadar, în noua formulă, avem câte trei invitați în fiecare ediție - "Cult@rt" continuă să se difuzeze în același ritm: de luni până vi­neri, de la ora 22:00, câte 48 de minute în fiecare zi. Desigur, informațiile furni­zate de invitați vor continua să fie "împănate" cu ofer­ta culturală primită de la studiourile teri­to­riale, dat fiind că, încă de la început, "Cult@rt" a fost gândită ca un magazin care să reflecte ce se întâmplă relevant, la nivel cultural, nu doar în București, dar și în țară. Și, nu în ultimul rând, apropo de noutăți: tot din 1 octombrie, de cel puțin două ori pe săptămână, până pe 21 de­cem­brie, avem "Mo­men­tul Cente­na­rului", o idee foarte bună a co­legilor mei: în funcție de afi­nitățile pe care le are fiecare, fa­cem un compendiu al celor mai im­portante momente culturale în­tâmplate în a­ceastă sută de ani. În plus, pe lângă "Cult@rt", tot din 1 octom­brie și tot de la ora 22:00, dar du­minica, mai am pe TVR 3 și tranșa a doua din interviurile pe ca­re le-am rea­li­zat la Festivalul "Geor­­ge Enes­cu". Interviuri pe ca­re le iu­besc...!

O carte relaxată: "Rosé"

- Anul acesta e marcat și de apariția unei noi cărți care-ți poar­­tă semnătura și se reco­man­dă cu un titlu savuros: "Rosé".

- Dintre toate cărțile mele, aș spune că "Rosé" este cartea care nu a avut nicio miză evidentă în spate. Și cred că asta a și făcut-o să iasă așa cum a ieșit: o carte foarte rela­xată, care le vorbește foarte multor oa­meni, fiecăruia în limba care-i place lui cel mai mult. Eu scriu de multă vre­me, mult și îm­prăștiat, prin tot soiul de locuri. La un moment dat, azi, unul, mâine, al­tul, poi­mâine, poate alți doi-trei oameni, au în­ceput să-mi spună: "Da' noi, dacă vrem să-l gă­sim pe Marius Constan­­ti­nescu undeva, cu toate ale lui, unde-l găsim?" Și-am zis: "Foarte bună întrebare! Da' chiar: eu unde mă găsesc pe mi­ne?". Atunci mi-a îm­bo­bocit ideea de a aduna multe dintre textele me­le, într-o carte. Nu e pri­ma dată când se întâm­plă asta. Dim­potrivă! Cărți din com­pilații de texte face multă lume.

- Și titlul? De unde până unde... "Rosé"?

- "Rosé" - pentru că sunt pasionat de do­me­niul enologic și pentru că, de niște veri încoace, ro­sé e vinul pe care-l frecventez cel mai mult în pe­rioa­da verii, iar eu am gândit cartea ca o carte de va­ră, o carte ușoară, cu care să mergi în vacanță, care să te acompanieze pe parcursul unui zbor de 3 ore cu avionul, pe care s-o iei pe plajă, unde poți s-o și uiți, că nu-i nicio pro­blemă, poate s-o gă­sească alt­cineva și s-o ci­teas­că. Nu e genul de carte care să te schimbe pe dinăuntru, să zici: "Doamne, uite-l pe-al doilea Kundera!" (râde) E exact genul de carte pe care o citești într-un fel hedonist, așezat și liniștit în sinele tău. Așa mi-am dorit să fie și - sla­vă Domnului! -, din reacțiile pe care le-am pri­mit, așa a și ieșit.

Pe urmele lui Harry Potter

- Marius, oare viața ta de familie e la fel de "Rosé"? Ce mai face Maria, fetița ta? Dar Ioana, so­­ția ta? Ați reușit să plecați în vacanță în vara asta?

- Sigur! Maria a avut - sper! - o vacanță fru­moa­să, în care am fost la mare, ca în fiecare vară, a avut câteva reprize de petrecut cu bunicii paterni la țară, cu cățelul, ceea ce reprezintă una dintre bucu­riile maxime și constante ale vieții ei, și, în va­ra asta, am încercat, în premieră, și un alt tip de ieșire, pentru că totuși Maria are de-acum 7 ani și se poate merge cu ea mult mai confortabil și în alt fel de vacanțe decât acelea la mare sau la munte, așa­dar am dus-o 5 zile la Londra. Am ales Londra pen­tru că Maria e ahtiată după tot ce înseamnă Harry Potter și universul magic de sorginte brita­ni­că și pentru că și Ioanei și mie ni se pare că Lon­dra este unul dintre cele mai prietenoase orașe cu copiii.

- Dincolo de aceste ieșiri "domestice", pasiu­nea pentru călătorii ți-o mai hrănești?

- Chiar mâine dimineață, la 6:00, am avion și plec la Amman, în capitala Iordaniei. O să fie o că­lătorie un pic de trea­bă și un pic de plăcere. Explicația e că a­nul ăsta a venit la mi­ne cu o pro­vo­care foarte fru­moasă: am fost ales să fiu am­basadorul prin­­­ci­pal al filmului "Ro­mâ­nia ne­îm­blân­zi­tă", do­cu­men­tarul des­pre viața săl­batică a Ro­mâ­niei. Pro­punerea m-a bucurat foarte mult, pentru că eu chiar sunt un iubitor de natură, nu doar a celei pentru care tre­buie să mergem în vârf de munte, ci și acelei pe care o putem descoperi și pe marginea trotua­rului, sub înfă­ți­șarea unei găr­gărițe de­li­cate care-și ia zborul. Așa­dar merg în Amman pentru că aco­lo se or­ga­nizează un fes­tival de film euro­pean, pe care "România neîm­blân­zi­tă" îl des­chi­de, iar eu voi povesti des­pre acest docu­men­tar. Și mai am plă­nuită o aventură: pen­tru că în iarna asta îm­pli­nesc 40 de ani, am zis să mar­chez cumva momentul și i-am spus Ioanei că tre­buie să mergem doar noi doi undeva, departe. Prin ur­mare, o să-mi iau con­cediu la sfârșitul lui ia­nua­rie și, vreme de trei săptă­mâni, o să plecăm prin Asia, adică în Thailan­da, Cambodgia, Myan­mar, Sin­gapore și Malaezia. Nu știu cum o să fie, dar sper să iasă frumos!

Foto: LUCIAN NĂSTASE