Intestinele noastre au amintiri - COLITELE

- Interviu cu dr. DAN CRISTIAN, medic primar chirurg cu competență în endoscopie digestivă și chirurgie laparoscopică -

Colita de fermentație și colita de putrefacție

- E deja o tradiție ca toamna, bolile tubului digestiv să-și facă de cap. Și cum în fruntea lor se află colitele, vă propun să vorbim despre ele. Care este cauza apariției lor?

- Colita este un termen asimilat de către popu­lație, diagnosticul medi­cal corect fiind "sindrom de intestin iritabil" sau "sin­drom de colon iritabil". Oricine a suferit măcar o dată în via­ță din cauza unei probleme alimen­tare se va confrunta cu ea toată viața. In­testinul este un organ extrem de sen­si­bil, astfel încât la orice "amin­tire" a ace­lui mo­ment neplăcut, se pro­duce o reac­ție exagerată, ne­con­tro­lată, ase­mă­nătoare cu evenimentul ini­țial. Poa­te părea ciudat, dar vilozi­ta­tea in­tes­­tinală și ce­lu­lele mucoasei coloni­ce au o anumită memorie, motiv pen­tru care, în momentul când per­soana care a mai avut o astfel de pro­blemă vine din nou în contact cu ace­iași factori cauzatori ai primei afec­țiuni, se de­clanșează o suită de simp­tome înca­drate generic în termenul de "colite". Boala apare ca urmare a unei tulbu­rări digestive existente în orga­nismul persoanei respective, care poa­te fi de cauză infecțioasă (de exemplu o to­xiin­fecție alimentară) sau de tip irita­tiv-inflamator (cum ar fi o ente­rocolită acută, dată de alimente care au de­ter­minat un anumit grad de in­to­leranță). Boala este foarte des în­tâlnită. Doi din cinci oa­meni suferă din cauza aces­teia.

- Cum se manifestă boala?

- Din punct de vedere simpto­ma­tic, colita are multiple manifestări, în funcție de problemele de digestie și de absorbție apărute la nivel intestinal. La unii pacienți predomină constipa­ția, la alții apa­re diareea. Unii acuză ba­lonări, alții au dureri în tim­­pul emi­siei de scaun.
În funcție de simp­tome, medicul trebuie să își dea seama ce tipuri de alimente declanșează și întrețin epi­sodul de colită, ast­fel încât să poată pre­scrie o dietă per­so­na­lizată și o medicație adecvată.
Uneori, pot să apa­­ră sângerări (la for­­mele de colită ulce­ra­tivă), diaree înso­țită de febră (la for­­mele de colită in­fec­țioasă), scădere pon­­derală (poa­te mai mult decât cea justi­ficată de un sindrom dia­reic cro­nic), sen­za­ția de evacuare in­com­­pletă ("te­nes­mă rectală") - când pa­cientul se trezește noap­tea, are scau­ne dia­­reice mici canti­ta­tiv, dar repe­tate. Toa­te aceste ma­nifestări tre­buie să facă pa­cien­tul să se prezinte de ur­gen­ță la un cabinet de gastro-en­­terologie, unde poate fi in­vestigat corect. Cea mai corectă in­ves­tigație la nivelul tu­bului di­gestiv, atât superior, cât și in­fe­rior, este en­doscopia diges­tivă, care poate fi aso­ciată, atunci când este ca­zul, cu biop­sie sau cu alte teste spe­ci­fi­ce. Dar, în prin­ci­piu, colo­nosco­pia es­te explo­rarea optimă în aces­te con­di­ții.

Rectocolita ulcero-hemoragică

- Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre rectocolita ulcero-hemoragică, boală de care suferă tot mai multe per­soane...

- Rectocolita ulcero-hemora­gică se manifestă prin sângerări, prin scaune însoțite de eliminarea de mucus albi­cios, cu striuri de sânge în el, nume­roa­se scaune dia­reice (10-15 pe zi), care pot fi aso­ciate cu febră, frisoane, dureri. Im­portant este ca pacientul să ajun­gă la un me­dic gastroenterolog sau la un chi­rurg cu experiență, care să aibă abi­li­ta­­tea de diagnostic și po­si­bilitatea de a-i face o en­do­­scopie di­gestivă, care este obli­gatorie în acest caz. Trebuie luat în calcul diagnos­ticul diferențiat față de afecțiunea neo­plazică. Boala neo­pla­zică (cance­rul), din păcate, a început să afec­teze grupe de popu­lație din ce în ce mai tinere. În general, la vârst­­ni­cii cu simpto­mele des­crise mai sus, medicul se gândește în primul rând la cancer. Dar exis­tă si­tuații când se prezin­tă la medic un pa­cient tâ­năr cu dia­ree, dureri de burtă, eva­cuări anor­ma­le, și la aces­ta apare pe­ricolul ca me­di­cul să considere că are o colită; din acest mo­tiv, îi pre­scrie un tratament antidia­reic sau niște an­ti­biotice și îl mai pro­gra­mea­ză la consult peste o lună, să vadă cum se mai simte. În acest timp, se poate dez­volta un cancer, care de obi­cei are tendința să ocluzioneze in­testi­nul, iar pacientul are diaree pen­tru că nu mai are loc să trea­­că con­ți­nutul solid, trece doar cel apos. De aceea este foarte important diag­nos­ticul diferen­țiat.

Inamicul nr. 1: alimentația incorectă

- Alimentele sunt principala cau­ză de apariție a colitei?

- Categoric, alimentele și ali­men­­ta­ția incorectă, pe un fond de fac­tori fa­vorizanți (stres, sensibi­litate deter­mi­nată de antecedentele medicale la nivel in­tes­tinal etc.) de­ter­mină apa­riția și întreținerea bolii.

- Care este alimentația optimă pen­tru pacien­ții cu colite?

- Alimentația sănătoasă constă în sucuri de fruc­te, cereale și legume (dar nu cele greu dige­ra­bile, cum ar fi fasolea uscată, ma­zărea, lintea, ridichea - legume bo­gat celulozice). Pacienților la care pre­domină diareea li se recomadă să evite crudi­tățile, să mă­nânce totul pre­­pa­rat termic, fiert în abur, pre­gătit la cuptor sau pe gră­tar, să con­sume lac­tate gata fermentate (iaurt, brân­ză de vaci, caș proas­păt de­gresat), ouă fierte tari, pâine veche sau prăjită (nu proas­pătă, pentru că aceasta fer­mentează). Bolna­vilor la care pre­domină sindro­mul de balo­nare li se recomandă evitarea tuturor legumelor și fructelor care pot să fermenteze în tubul digestiv.
Ca principii generale, toți pacienții care au o sensibilitate la nivelul intes­tinului trebuie să evite factorii ali­men­tari irita­tivi: ali­mentele afumate, con­ser­vate sau preparate ter­mic în grăsimi ani­male pră­jite, sosurile grele (cu făină prăjită), con­di­men­tele, băuturile carbogazoa­se, alcoolul (mai ales bău­turile spir­toase), ca­­feaua, țigările (ni­co­tina blo­chează anu­miți receptori de la ni­ve­lul tubului diges­tiv și se produc modificări ale to­nu­sului mus­cular - spas­me - care se re­flectă în simp­tomato­lo­gia pa­cien­ților). Foarte no­cive sunt și mesele co­pioase, mân­că­rurile cu digestie difi­cilă (mân­că­ruri cu sos, fripturi în sân­ge, gră­simi animale). De ase­menea, tre­buie evita­te oboseala și stresul.

- În ce constă tratamentul medica­men­tos?

- Tratamentul urmărește două obiective. Primul este acela de reglare a motilității colonului, în si­tua­țiile în care colonul este spastic, mai ales la pa­cien­ții constipați. O a doua categorie de me­dicație ur­mărește pro­tejarea și vinde­ca­rea mu­­coa­sei intes­ti­­na­le în sine, a infla­ma­ției de la nivelul mu­coasei intes­ti­nale. Aici in­ter­vine, împreună cu me­dicația specifică, regi­mul ali­mentar strict, pe care îl pre­scriem ca să aju­tăm flora bacteriană să se rege­ne­reze, să nu mai fie "bi­ciuită" de diverși fac­tori ali­mentari nocivi. Dacă pa­cientul nu res­pectă dieta va avea mereu ace­leași pro­bleme. În cadrul colitelor infecțioase se prescriu anti­biotice, după investi­gații coproparazitologice și coprocultură. Atunci când se găsesc microbi pato­geni sau paraziți în materiile fecale, evident că se prescrie un tratament specific, pentru a eradica acest factor asociat.
În cazul colitelor ulce­ra­tive, medicația pre­su­pune corticoterapie, tratamente an­tiin­flamatoare cu medicamente indi­cate acestor leziuni și o su­pra­veghere medicală și co­lo­noscopică strictă. O sim­plă boală funcțională, cum este sin­dromul de intes­tin iritabil, dacă nu este tra­tată la timp, se poate trans­­­forma într-o boa­lă mai gravă, precum co­lita ulcerativă, iar aceasta, în diver­sele ei forme, cons­ti­tuie o leziune pre­can­ce­roasă. Rec­­tocolita ulce­ro-hemo­ra­gi­­că este înca­dra­tă în cate­goria afec­țiu­nilor prema­lig­ne. De aceea, boa­la trebuie tratată și su­pra­ve­gheată permanent.

Înlăturarea stresului și schimbarea alimentației

- Colitele se pot vindeca?

- Colita se poate vindeca doar în condițiile în care pacientul este atât de conștiincios și dornic să-i fie bine, încât își schimbă radical obiceiurile ali­mentare și stilul de viață, în sensul îndepărtării de factorii de stres. Stre­sul acționează la nivelul intes­ti­nului gros, din această cauză apar spasmele per­sistente. Pacientul tre­buie să adopte obiceiuri alimen­tare sănătoase: să mănânce la ore regu­late, să ia masa stând pe scaun, într-o atmosferă calmă, să mă­nânce încet și să mestece bine. Să aibă grijă să nu înghită aer în timpul masticației și să nu consume băuturi carboga­zoase în timpul mesei, pen­tru că toate acestea ba­lonează și produc tulbu­rări de di­gestie și de absorbție. Și, foarte important, dacă tim­pul îi per­mite, să facă mai degrabă câteva exer­ciții fizice, decât să stea întins în fața tele­vizorului.

- Care este prognoza pentru vinde­carea bolii?

- Sunt pacienți care răspund foar­te bine, chiar și numai la regimul ali­men­tar. Alții răspund bine la medi­cație și se simt bine cu medicamentele indicate de medic, dar la aceștia, tratamentul este de lungă du­rată (3 luni medicație, o lună pauză), așa că pot lua medica­men­te chiar și 10 ani. Aceștia din ur­mă se simt re­zonabil, dar dacă renun­ță la medicație, păs­trându-și condițiile de viață și de alimentație care au de­ter­minat boala, nu se vor vindeca nicio­dată.

- Ceaiurile medicinale ajută la ame­liorarea bolii?

- S-au încercat tot felul de ceaiuri, dar consider că acestea sunt eficiente doar atunci când omul nu este bolnav cu adevărat, ci are doar un disconfort. Fie­care trece în viață prin episoade de indi­gestie sau mănâncă mai mult și se simte balonat. Dar, când este vorba de o boală veche, ceaiurile nu vin­decă, cu siguranță! Vindecarea se obține nu­mai cu regim alimentar și cu medi­ca­ție, sub stricta îndru­mare a medicu­lui.

D-l dr. DAN CRISTIAN poate fi contactat la Clinica PROVITA din str. Agricultori nr. 82, sector 2, București, tel. 021.9432