Inspirăm și expirăm continuu: prin plămânii noștri circulă zilnic aproximativ 12.000 de litri de aer (cam de 60 de ori volumul unei căzi de baie!). Respirația ne aduce în sânge oxigenul vital pentru supraviețuire și, totodată, elimină dioxidul de carbon, care este toxic. Cei mai mulți dintre noi percepem acest proces ca pe unul firesc și de la sine înțeles - dar știați că diversele afecțiuni respiratorii se plasează, ca frecvență, printre primele zece cauze de deces pe plan mondial? Un "top ten" care ne dă fiori...
Mereu mai prezente pretutindeni în lume, patologiile căilor respiratorii inferioare, ca de pildă astmul, bronșita și pneumonia, ocupă locul 3 pe lista celor mai frecvente cauze de deces, imediat după bolile vaselor coronariene și accidentul vascular cerebral. Potrivit statisticilor întocmite de Organizația Mondială a Sănătății, ele au provocat moartea a circa 3,2 milioane de oameni în cursul anului 2016. Puțin mai jos, în aceeași listă, mai exact pe locul 5, se situează o afecțiune mai puțin cunoscută: BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică). La rândul ei, aceasta a făcut în jur de 3 milioane de victime. "Este vorba de o inflamație cronică a căilor respiratorii, care provoacă îngustarea bronhiilor", explică medicii. În 90% dintre cazuri, BPOC se declanșează în urma inhalării fumului de țigară: "Tusea fumătorului evoluează mai întâi către bronșită, iar în final către BPOC." Ceva mai departe în listă, pe locul 7, se regăsește cancerul pulmonar și de trahee, cu 1,5 milioane de decese. "Aici, rata de supraviețuire continuă să fie redusă, totuși terapiile de ultimă oră, cum este cea imuno-oncologică, ne dau motive de optimism", precizează pneumologii. La apariția bolilor de plămâni contribuie moștenirea genetică, influențele mediului și stilul de viață.
Catastrofa fumatului
Cel mai important factor de risc care poate fi evitat este fumatul. Din păcate, aproape o treime din europeni fumează regulat, căci nicotina conținută în tutun, care este o neurotoxină extrem de puternică, dă naștere foarte curând dependenței. Ea trece din plămâni în circuitul sangvin și, în final, ajunge în creier, unde stimulează producția unuia dintre "hormonii fericirii", dopamina. Îndată ce efectul se diminuează, organismul cere insistent o nouă "recompensă". Pe lângă numeroase alte prejudicii aduse sănătății, fumatul provoacă inflamații în zona căilor respiratorii. Când fumul de țigară pătrunde în bronhii și plămâni, odată cu aerul inspirat, celulele endoteliului pulmonar secretă o cantitate sporită de mucus. O consecință frecventă a acestui fenomen o reprezintă simptomele de bronșită cu tuse productivă. De asemenea, fumul atacă cilii din plămâni, a căror misiune este să îndepărteze particulele intrate acolo. Apoi se inflamează și se îngustează bronhiolele, ceea ce face ca, la fiecare expirație, să mai rămână puțin aer în alveole. Drept urmare, ele se dilată progresiv, până când pereții lor se distrug, iar cavitățile, până atunci separate, se unesc între ele (emfizem). Și, fiindcă alveolele mai mari dar mai puține totalizează o suprafață mai redusă decât a celor multe și mici, sângele va fi acum mai slab oxigenat, ceea ce duce la o scădere a capacității de efort fizic.
O păcăleală: țigările electronice
Pe piață și-a făcut între timp apariția și țigara electronică, propusă ca alternativă "sănătoasă" la cea clasică. Fumătorul inhalează aburii unui lichid încălzit într-un vaporizator. Pe lângă faptul că, în majoritatea cazurilor, lichidul respectiv conține și nicotină, în compoziția lui se regăsesc chimicale deloc inofensive, ca de exemplu propilenglicolul, un derivat de petrol, cunoscut ca fiind cancerigen. Cercetătorii de la Universitatea Carolinei de Nord au ajuns la concluzia că inspirarea acestor vapori prejudiciază sute de gene importante pentru capacitatea naturală de apărare a căilor respiratorii - și și-au susținut afirmațiile cu dovezi incontestabile. Iar dintr-un studiu realizat la Universitatea Ludwig-Maximilian din München reiese că inhalarea pasivă de vapori nu este mai puțin periculoasă decât fumatul pasiv obișnuit. Într-o încăpere unde se consumaseră țigări electronice vreme de două ore, specialiștii au descoperit în aer formaldehidă (o substanță cancerigenă), alcool benzilic (un alergen) și nicotină. Verdictul nu putea fi decât unul singur: și țigara electronică favorizează apariția BPOC.
Un dușman invizibil: PULBERILE
Tradiționale sau electronice, țigările constituie, cu siguranță, un mare pericol pentru sănătatea plămânilor noștri, însă n-ar trebui să ignorăm nici profesiile care îi expun, în mod regulat, pe cei ce le exercită, la emisii de pulberi organice și anorganice, așa cum se întâmplă cu tâmplarii, sudorii sau fermierii. "Cei ce suferă de o afecțiune a căilor respiratorii ori au asemenea antecedente familiale ar trebui să țină seama, în momentul alegerii profesiei, de riscul expunerii la noxe", avertizează pneumologii. Dar nici la ei acasă, oamenii nu sunt întotdeauna feriți de contactul cu substanțe capabile să le irite căile respiratorii (cum ar fi detergenții agresivi, mucegaiul, deodorantele, spray-urile fixative sau de impregnare etc.). Grătarele cu mangan, focurile de tabără și lumânările pot avea și ele o influență negativă asupra sănătății plămânilor.
Din ce în ce mai multă atenție s-a acordat în ultimii ani discuției despre efectul nociv al pulberilor fine rezultate din traficul rutier. Acestea sunt particule ce nu se văd cu ochiul liber și care pot să se depună în alveolele pulmonare. După cum arată un studiu efectuat de oamenii de știință chinezi, la persoanele care vin în contact cu cantități apreciabile de pulberi fine, probabilitatea de a dezvolta o bronhopneumopatie obstructivă cronică este sensibil mai ridicată. Dincolo de orice dubiu este, oricum, constatarea că oamenii care suferă de boli ale căilor respiratorii au o speranță de viață mai redusă dacă sunt expuși sistematic la pulberi fine. "Asupra unor plămâni sănătoși, efectul nu este atât de dramatic", ne încredințează medicii. În schimb, deoarece particulele minuscule trec din alveole în sânge și astfel se răspândesc în organism, se suspectează că ele ar favoriza afecțiunile cardiovasculare.
Un dușman implacabil: vârsta
Vulnerabilitatea față de afecțiunile pulmonare crește odată cu vârsta. Numărul alveolelor și al capilarelor se reduce pe măsura trecerii anilor, plămânii își pierd parțial elasticitatea, nu se mai pot dilata și contracta optim. Factorii genetici și influențele mediului pot accelera procesul. "Întrucât imunitatea la nivelul plămânilor scade, iar mecanismele de autoapărare ale organismului în ansamblu funcționează mai puțin eficient, infecțiile căilor respiratorii se vindecă mai greu la persoanele în vârstă", subliniază medicii. În medie, situația devine critică începând de pe la 65 de ani. Acesta este și motivul pentru care li se recomandă celor trecuți de 60 de ani vaccinarea preventivă împotriva pneumococului (Streptococcus pneumoniae) și a virusului gripal. Pneumococii sunt răspunzători pentru aproape 50% dintre pneumoniile bacteriene diagnosticate la vârstnici, iar gripa se asociază frecvent cu suprainfectări severe ale căilor respiratorii.
Decisiv în sănătatea plămânilor: stilul de viață
Pneumologii ne sfătuiesc să nu privim cu ușurință simptomele respiratorii: "Dacă o tuse nu dispare complet după șase săptămâni, putem considera că avem de-a face deja cu o bronșită cronică." De aceea, în cazul când constatăm că tusea persistă, e bine să ne prezentăm la medic cel mai târziu după două săptămâni. Și dificultățile de respirație (în limbaj medical: dispneea), cum ar fi sezația lipsei de aer în momentul când urcăm scările, reprezintă un semnal de alarmă, dându-ne de înțeles că ar putea fi ceva în neregulă cu plămânii. Medicul de familie va face o examinare cu stetoscopul, controlând astfel funcționarea bronhiilor. Tot cu ajutorul stetoscopului pot fi localizate eventualele inflamații și cicatrizări. În scopul măsurării capacității pulmonare și a fluxului de aer respirat (cu alte cuvinte, a rezistenței opuse de căile respiratorii) se efectuează o spirometrie. Iar dacă rezultatul se abate de la valorile normale, pacientul va fi trimis să facă o radiografie. Aceasta va pune în evidență cu claritate modificările intervenite în țesuturi, acumulările de lichid și starea inimii.
Cei ce renunță la fumat și se află doar arareori în situația de a inhala pasiv fumul produs de țigările altora, își aerisesc des locuința, nu vin în contact cu substanțe dăunătoare și respectă regulile obișnuite de igienă, în scopul de a se proteja împotriva infecțiilor (de exemplu, spălatul pe mâini) își reduc considerabil riscul de îmbolnăvire a căilor repiratorii. Un rol deosebit de important în prevenție îl are și stilul de viață, care trebuie să fie unul activ și echilibrat. Se recomandă multă mișcare în aer liber (antrenamente de rezistență) și o alimentație variată, bogată în nutrienți, compusă din ingrediente cât mai apropiate de starea lor naturală.
Persoanele care suferă frecvent de infecții ale căilor respiratorii ar trebui să se adreseze unui medic specialist, pentru a verifica dacă nu cumva o alergie deschide agenților patogeni poarta de intrare în plămâni. Deoarece aerul uscat din încăperi poate favoriza răcelile, unii medici recomandă utilizarea umidificatoarelor, însă pneumologii le consideră contraproductive: "În aparatele care difuzează o ceață umedă există condiții favorabile pentru proliferarea rapidă a bacteriilor patogene."
Suferinzii de BPOC, astm sau cancer pulmonar au posibilitatea să-și îmbunătățească activ calitatea vieții, învățând și practicând consecvent anumite tehnici speciale de respirație.
Sănătatea plămânilor în cifre
Știați că...
* ... plămânii continuă să crească până la vârsta de 25 de ani?
* ... la 3,5% dintre oameni, plămânii nu ajung în final la dimensiunea normală?
* ... 41,7% dintre (foștii) fumători și 25,7% dintre fumătorii pasivi au probleme respiratorii?
* ... BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) este o boală invalidantă, ignorată cu imprudență de persoanele sub 40 de ani?
* ... femeile care fumează au un risc de BPOC de 4 ori mai mare decât bărbații fumători?
* ... un adult sănătos posedă circa 300 milioane de alveole pulmonare și că acestea, desfășurate, ar totaliza o suprafață egală cu cea a unui teren de tenis?
* ... după numai 3 zile de la ultima țigară fumată începe să se îmbunătățească funcționalitatea căilor respiratorii?
* ... 120 milioane de copii de pe continentul european inspiră zilnic un aer poluat, deosebit de periculos pentru organismele aflate în creștere, deoarece respirația lor este mai rapidă, ceea ce înseamnă că ei preiau un volum de aer mai mare, raportat la greutatea corporală, iar plămânii lor încă nu au ajuns la maturitate?
Principalele afecțiuni pulmonare
1. Bronșita cronică
O inflamație persistentă a bronhiilor, manifestată prin tuse cu expectorații. Ea nu reduce speranța de viață a pacienților, dar în 20% din cazuri evoluează spre BPOC.
2. BPOC
Este o bronșită obstructivă cronică, ce are un caracter progresiv. Agravându-se în timp, ea poate declanșa la un moment dat un emfizem pulmonar. Medicația atenuează simptomele, însă o vindecare completă este deocamdată imposibil de obținut.
3. Astmul bronșic
Afecțiune inflamatorie a căilor respiratorii, care provoacă accese de tuse și dificultate în respirație. Presupune o sensibilitate crescută a bronhiilor față de diverși factori iritanți, din care cauză tratamentul este adesea prescris de un medic alergolog.
4. Cancerul pulmonar
În nouă cazuri din zece, el se dezvoltă sub forma unei tumori maligne, de regulă plasată în zona superioară a plămânilor. Este al doilea tip de cancer ca frecvență la bărbați, iar la femei, al treilea.
Exercițiu de respirație:
Metoda "4-6-8"
Majoritatea oamenilor respiră scurt și superficial. Cei ce învață să aibă o altfel de respirație, mai lentă și mai profundă, și să conducă fluxul de aer după propria voință, reușesc să-și întărească atât plămânii, cât și organismul. Puteți face aceasta cu "metoda 4-6-8". Stați în picioare sau așezați pe un scaun, cu coloana dreaptă și puneți o mână pe abdomen, ca să-i simțiți mișcarea: încercați să respirați exact acolo! Apoi inspirați pe nas, încet și profund, numărând până la 4, rețineți aerul în plămâni, în timp ce numărați până la 6 și expirați lent pe gură, numărând de data aceasta până la 8. Exercițiul se repetă de cel puțin cinci ori.
Tratamente la domiciliu pentru inflamațiile căilor respiratorii
* Beți, beți și iar beți - Consumul mare de lichide este cel mai bun leac pentru o tuse acută, deoarece contribuie la fluidizarea și eliminarea rapidă a mucusului din bronhii. Ceaiurile de plante au totodată și acțiune terapeutică. Iată câteva, pe care vă sfătuim în mod special să le folosiți:
* Teiul - Conține mucilagii, care calmează mucoasele și reduc inflamația. Este un remediu tradițional, utilizat la tusea productivă și bronșită. Puneți 2 lingurițe de flori la 1 cană (250 ml) de apă clocotită și infuzați 15 minute. Se beau 2-3 ceaiuri călduțe pe zi.
* Plămânărica - O recomandă chiar numele: are efect calmant, analgezic, antispastic și expectorant. Datorită conținutului de acid salicilic și vitamină C, acționează eficient contra tusei, chiar și după cronicizarea ei. 3 lingurițe de plantă la 1 cană de apă, se infuzează 15 minute, 3 căni pe zi.
* Isopul - Datorită calităților sale bronhodilatatoare, este indicat îndeosebi pentru combaterea tusei productive. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi, iar infuzia se prepară în același mod ca mai sus, cu 2 lingurițe la 1 cană.
* Roua cerului (Drosera rotundifolia) - Pe lângă efectul calmant, ea are și proprietăți bactericide, de aceea se întrebuințează la bronșite, tuse convulsivă și astm. Se pun 2 lingurițe de plantă la o cană de apă clocotită. Se bea un ceai dimineața și altul seara.
* Împachetări reci sau calde la gât, respectiv la piept - Se pot face cu cimbru, lămâie sau brânză de vaci. Combat durerile de gât și tusea persistentă, atenuează accesele de tuse.
* Uleiuri eterice - Uleiurile de eucalipt, pin, lavandă sau cimbrișor sunt un aliat de nădejde în bronșită și sinuzită, căci pot elibera de secreții bronhiile și sinusurile. Se folosesc în diverse moduri: 4-5 picături puse într-o lampă de aromaterapie, inhalații sau masaj local (în acest caz, înainte de a-l aplica pe piele, se diluează cu ulei de măsline sau cocos).
* Sirop de tuse preparat în casă - Faptul că îl pregătiți cu mâna dvs. vă oferă garanția că nu va conține adaosuri chimice. Ingrediente: 250 ml apă, câte 1 linguriță de salvie și cimbru, 100 g de ceapă tăiată mărunt și 100 g de zahăr candel brun. Se dă într-un clocot, se lasă zahărul să se dizolve complet și apoi se strecoară.
* Aerosoli - Este nu numai igienic, dar și foarte comod să aveți propriul dvs. aparat pentru aerosoli. Astfel puteți să vă umeziți oricând căile respiratorii cu soluții saline ori să vă tratați cu amestecul de medicamente prescris de medic. La tuse, dar și la sinuzită, sunt de mare ajutor aerosolii cu soluție apoasă de propolis, diluată cu ser fiziologic (atenție: întrucât propolisul este foarte aderent, aparatul trebuie curățat cu alcool după fiecare întrebuințare).