Iorga și "Bătrânul nației"
- Satului pe care îl chivernisiți ca primar i se spune și "Mica Romă" din Țara Codrului. De ce este considerată comuna aceasta drept a doua localitate din Transilvania, ca valoare spirituală pentru români, după Blaj?
- Sunt primar în Băsești din anul 1996, o localitate care a aparținut pe vremuri de Sălaj, dar la ultima reorganizare teritorial-administrativă a fost alocată județului Maramureș. Există câteva obiective în comună legate de persoana lui George Pop de Băsești, unul din marii corifei ai Unirii, care s-a născut aici. El a adunat în jurul lui toate forțele progresiste ale acelei perioade, acțiunile lor culminând cu Marea Adunare de la Alba Iulia, pe care el a prezidat-o și unde s-a votat Unirea din 1918. Marele patriot ardelean a locuit permanent în Băsești. Fiind președintele Partidului Național Român timp de 16 ani, tocmai în perioada premergătoare Marii Uniri, casa lui a devenit, oarecum neoficial, sediul partidului, fiind vizitat aici de nenumărate personalități ale vremii. Întreaga diplomație a Unirii s-a purtat la Băsești, locul acesta devenind astfel unul cu o mare încărcătură simbolică. În vremea aceea, Băseștiul era doar un târgușor, ce-i drept prosper, avea șapte mori, ceea ce era mult pentru acea epocă, avea târg de animale, câteva clădiri cu etaj și mai multe prăvălii, "bolduri", cum li se spunea. În 1906, Nicolae Iorga îl vizitează la Băsești pe "Bătrânul nației", și iată ce spune despre acel moment: "În casa de la Băsești era, nu de puține ori, Guvernul Provizoriu al Ardealului asuprit". George Pop de Băsești a primit și găzduit în gospodăria lui mulți oameni importanți ai vremii, adevărați făuritori de istorie: Vasile Lucaciu, Ioan Rațiu, Iuliu Coroianu, Dimitrie Comșa, Petre Dulfu, Vasile Goldiș, Teodor Mihali, Iosif Vulcan, I.C. Brătianu, în calitate de prim- ministru al României, Nicolae Titulescu, ministru de externe, Nicolae Filipescu, primarul Bucureștiului și fost ministru, generalul Traian Moșoiu, brav luptător în Primul Război Mondial, Vintilă Brătianu, ministru de război, Aurel Cosma, Iancu Nistor și mulți alții. Octavian Goga, la împlinirea a 5 ani de la stingerea lui George Pop de Băsești, spunea într-o adunare care a avut loc chiar aici, în sat: "E un capitol de istorie națională în cripta de la Băsești. Epigoni ai țării mele, mergeți la ea să învățați dragostea de neam". Toți acești oameni veneau la Băsești ca la "Mecca română". Dacă Blajul a fost cel care a dat "lumină" în Ardeal, prin școlile sale deosebite, de unde "a răsărit soarele românilor", cum spunea Ion Heliade Rădulescu, Băseștiul a fost locul în care "s-a copt" Marea Unire.
Corifeii Sălajului
- Localitatea Băsești este așezată la întâlnirea județelor Maramureș, Sălaj, Satu Mare, o zonă în care se află și Bădăcinul lui Iuliu Maniu, Bobota natală a familiei Coposu, Bocșa lui Simion Bărnuțiu. Am putea spune că acesta este triunghiul magic al luptei pentru păstrarea conștiinței naționale a românilor transilvăneni.
- În Sălaj se discută despre "cei patru B", de la inițialele localităților în care s-au născut și activat corifeii luptei românilor pentru afirmarea ființei naționale. Simion Bărnuțiu s-a născut la Bocșa. El a fost părintele revoluției de la 1848, un adevărat "Moise al românismului", cum i s-a spus. La Bădăcin s-a născut Iuliu Maniu, "Sfinxul de la Bădăcin", cum îl numeau contemporanii, important om politic al primei jumătăți a sec. XX, mort în închisoarea de la Sighet. La Bobota a fost locul nașterii lui Corneliu Coposu, "Patriarhul demnității și onoarei românești din ultimele decenii", iar la Băsești, a fost locul lui George Pop, "Bătrânul nației" sau "Badea George", cum îi spuneau cei mai mulți. Toate aceste localități sunt așezate într-un areal restrâns și au fost puncte de referință și de întâlnire pentru luarea unor decizii majore, privitoare la istoria noastră. Toți acești corifei ai Sălajului sunt descendenții generației pașoptiste, formate în jurul Blajului. Sentimentul național, conștiința națională și morala creștină, acestea au fost însușirile lor și ale tuturor celor care au contribuit la crearea statului național unitar român, desăvârșit la 1 Decembrie 1918.
Prima Gardă Națională
- În perioada dinainte de 1918, Transilvania era sub dominație ungurească. N-au existat constrângeri, amenințări?
- Mulți își imaginează că Unirea s-a înfăptuit odată cu semnarea declarației de Unire de către cei 1228 reprezentanți veniți din toate zonele locuite de români. N-a fost așa. Până la pacea de la Trianon, unde au fost stabilite clar granițele noi, haosul era stăpân. Sediul președintelui Partidului Național Român de la Băsești a fost ținta atacurilor și jafurilor puse la cale de către hoardele lui Bela Kun. La începutul lunii noiembrie 1918, au fost atacate prăvăliile evreilor din comună și gospodăria lui George Pop de Băsești, căruia i s-au furat vitele și alte animale. A doua zi, el a convocat toți sătenii și i-a organizat într-o Gardă Națională, în frunte cu preotul Alexandru Achim. Garda aceasta a primit apoi ajutor de la Cluj și astfel s-a putut asigura paza în comună, poșta, paza instituțiilor și a casei lui George Pop de Băsești, sediul Partidului Național Român. Așadar, e important de notat faptul că s-a început organizarea administrativă românească și că prima gardă națională din Ardeal a fost constituită la Băsești, în acei ani tulburi din perioada Unirii. Primul ei conducător a fost preotul greco-catolic Alexandru Achim, publicist și rafinat om de cultură, care a fost de față când George Pop de Băsești și-a dat obștescul sfârșit.
Înmormântare cu gloanțe
- Care este astăzi soarta casei natale a tribunului de la Băsești? Cum se raportează locuitorii de azi ai Băseștiului la înaintași? Cum așteptați aniversarea Marii Uniri?
- După moartea lui George Pop de Băsești, în februarie 1919, fiica lui, Elena Pop Hossu Longin, împreună cu soțul ei, Francisc Hossu Longin (și ei luptători de frunte pentru cauza națională) se mută de la Deva, unde Francisc era avocat, la Băsești. Ei au administrat moșia familiei până în anul 1940. Elena Pop Hossu Longin moare cu puțin înainte de cedarea Ardealului de Nord către Ungaria. Timp de patru ani, 1940-1944, până la revenirea la "Patria Mamă", Băseștiul a fost ținta atacurilor hortiste. Casa a fost devastată, monumentul ridicat în cinstea eroilor din primul Război Mondial a fost profanat. Nici după venirea comuniștilor la putere lucrurile n-au stat mai bine, ei având mai multe motive ca să-l facă uitat cu totul pe George Pop de Băsești. Printre acestea ar fi următoarele: George Pop avea o avere considerabilă, mii de iugăre de pământ, motiv pentru care a fost declarat chiabur și casa naționalizată, ajungând sediul C.A.P - ului, fierărie, depozit de îngrășăminte chimice, care au degradat foarte mult structura fundației. După moartea lui, președinția Partidului Național Român a fost preluată de Iuliu Maniu. În 1926, acesta fuzionează cu Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache formând astfel Partidul Național Țărănesc, atât de urât de comuniști. În al treilea rând, George Pop de Băsești a fost greco-catolic, spunând adeseori că "dacă prin absurd, în lume, ar exista un singur greco-catolic, acela aș fi eu", prevestind oarecum teroarea care urma să se abată asupra acestei biserici. Aceste motive erau suficiente pentru ca numele lui Pop de Băsești să fie ținut în uitare, deși rolul lui în înfăptuirea Unirii de la 1918 a fost covârșitor.
Cu mare greutate, după zeci de ani de intervenții, audiențe, discuții, proiecte, drumuri la București, abia în anul acesta am obținut fonduri pentru restaurarea casei. Suntem foarte bucuroși că o vom putea reda circuitului turistic, alături de biserica de lemn, de cimitirul familiei George Pop de Băsești, de mânăstirea greco-catolică "Adormirea Maicii Domnului", ridicată pe colina de unde trupele lui Bela Kun au deschis focul asupra cortegiului funerar al marelui patriot. Vom face tot ce putem pentru a le pune în valoare și a le face cunoscute generațiilor tinere, care trebuie să știe adevărata istorie a țării în care s-au născut.
(Citiți reportajul "Bătrânul nației" - GEORGE POP DE BĂSEȘTI)