Tinerețe fără bătrânețe

Gilda Fildan
- Se poate amâna îmbătrânirea? Ceea ce vreme de secole a părut imposibil, azi a devenit o realitate. Cu o condiție: a ne menține în formă principalele organe interne, pe o perioadă cât mai îndelungată. Cum anume? Citiți și veți afla -

Tinerețea veșnică - o frumoasă utopie. To­tuși, cercetătorii știu în prezent că fiecare dintre noi poate contribui în mare măsură la prelungirea cu ani buni a perioadei în care arată și se simte tânăr și în putere. Cine își păstrează sănătoase organele interne se află pe calea cea bună spre atingerea acestui scop. În cele ce ur­mează, vă vom arăta cum puteți în­cetini procesul de îmbă­trânire a creierului, pielii, plă­mânilor, ca și a celorlalte or­gane și sis­teme importante.

Pielea - Bucurați-vă de soare, fără exagerări

Neted, ferm și suplu: așa ne-am dori să fie învelișul corpului nostru. Chiar dacă diminuarea capacității de regenerare și pierde­rea elasticității nu se pot evita complet, pielea pose­dă în ge­neral însușirea de a radia frumusețe și pros­pețime la orice vârstă. Doar că, pentru aceasta, ea are nevoie de ajutorul nostru. Adică: să nu fumăm (deoarece nicotina îi conferă pielii o tentă cenușie), să consumăm mai puțin alcool, să ne gestionăm bine stresul și să mâncăm multe legume și fructe, căci ele ne aprovizionează cu antioxidanți, care protejează celulele împotriva acțiunii radicalilor liberi. Odihna nocturnă sufi­cientă (minimum șase ore de somn) reprezintă o altă premisă a reînnoirii tegumentelor. "În timpul som­nului, în interiorul celulelor cutanate se activează alte gene decât în cursul zilei. Unele procese de regenerare nu pot avea loc decât în condițiile unui repaus nocturn satisfăcător", precizează dermato­logii.
Dar rețeta optimă anti-aging, capabilă să con­serve frumusețea pielii, constă într-o expunere aten­tă la lumina solară. Specialiștii apreciază că până la 80% din semnele de îmbătrânire vizibilă a tenului sunt cauzate de soare: "Razele UV-A activează enzi­me aflate în profunzimea dermei, care distrug fi­brele de colagen, provocând astfel formarea ridu­rilor. La rândul lor, radiațiile de undă scurtă UV-B prejudiciază celulele epidermei. Tot ele sunt res­ponsabile și pentru arsurile de soare." Pentru tenul sensibil sau în primele zile de plajă se reco­mandă o cremă cu un factor de protecție solară de minimum 30. Și, dacă vreți să fiți bine potejați, nu este cazul să faceți economie la aplicarea ei: un tub de 200 mililitri trebuie consumat în cinci zile. Mai mult decât atât, dermatologii propun ca și fondul de ten și chiar crema de îngrijire zilnică să aibă integrat un factor de protecție de 10-15. Și atenție: nu pentru plajă, ci pentru drumurile prin oraș la cumpărături sau plimbarea de după masa de prânz.

Plămânii - Exercițiu fizic pentru întărirea căilor respiratorii

Douăsprezece respirații pe minut, 17.000 pe zi, jumătate de miliard în cursul unei vieți - aerul inhalat lasă urme pe căile noastre respiratorii. "Plămânii îmbătrânesc cu atât mai repede cu cât sunt încărcați mai mult cu noxe", avertizează pneumologii. Mai ales fumul de țigară ne îngreu­nează în timp respirația. Plămânii fumătorilor pierd anual până la 80 de mililitri din capacitatea respi­ratorie, comparativ cu scăderea determinată de vârstă la nefumători, care nu depă­șește 30 de mililitri pe an. Probabil că această dife­rență nu impresio­nează la prima vedere, însă medi­cii ne atrag atenția că, multiplicată la durata întregii vieți, ea va decide la un moment dat dacă un om își menține sănătatea aparatului respi­rator sau devine un invalid. Printre alte consecințe ale consumului de nicotină trebuie amintite bronșita cronică și riscul de cancer. Din zece pa­cienți diagnosticați cu carcinom bronșic, nouă sunt fumători.
Și pulberile fine care murdăresc aerul din marile orașe, ca și tusea netratată influențează negativ vârsta biologică a plămânilor. Pneu­mologii ne sfătuiesc să purtăm o mască atunci când meșterim ceva în micul nostru atelier per­sonal, ba chiar și la activitățile cas­nice care produc praf. Iar cine dorește, într-adevăr, să-și păs­treze plămânii vi­guroși și elastici ar trebui să-și facă timp pentru un program de exercițiu fizic de minimum 30 de minute, pre­fe­rabil de două-trei ori pe săptămână. Nordic walking, plimbările cu bicicleta, drumețiile sau dansul ventilează căile respiratorii până în cele mai mici ramificații și, totodată, antrenează mus­cu­latura bronhiilor. De ase­menea, mișcarea îi ajută pe cei predispuși la astm sau la BPOC (bronhopneumopatie ob­struc­tivă cronică) să-și reducă vulne­rabilitatea față de aceste afecțiuni.
Întrucât după vârsta de 60 de ani și, în special, la pacienții cu bronșită cronică, infecțiile se mani­festă prin simptome mai supărătoare și durează de obicei mai mult decât la tineri, aceste categorii de persoane ar trebui să se vaccineze împotriva gripei și a infecției cu pneumococ. Imunizarea prin vaccin previne pericolul unor complicații grave, cum ar fi pneumonia.

Ficatul - Talia suplă vine în ajutorul responsabilului cu detoxifierea

Ca principal organ participant la metabolism, cu rolul său de centrală de detoxifiere a organismului, ficatul se află în activitate 24 de ore din 24. Produce energie, folosind ca materie primă grăsimile, elimi­nă alcoolul și atenuează efectele secundare ale me­di­camentelor. Mare și robust, el nu are nevoie de prea multă îngrijire pentru a-și face datoria până la o vârstă înaintată. Cei ce au o alimentație echili­bra­tă, nu consumă alcool peste măsură și se protejează contra viru­șilor ce provoacă inflamațiile hepatice (de exem­plu, cu vaccinul împotriva hepatitei A și B) vor avea acest organ tânăr pentru mult timp. Este important, de asemenea, să ne supraveghem per­ma­nent greutatea corporală. Gastroenterologii su­bli­niază că supraponderalitatea este cea mai frec­ventă dintre cauzele disfuncționalității hepatice.
Nefiind dotată cu țesut nervos, centrala meta­bolismului nostru nu reacționează dacă este su­pra­solicitată. "Când ficatul se îmbolnăvește, ade­sea persoana afectată își dă seama de acest lucru abia după ce a ajuns într-un stadiu avansat. Starea de oboseală și deprimarea, două dintre simptomele timpurii caracteristice, nu se fac observate întot­deauna", spun medicii. Nu arareori, doar analizele de laborator efectuate cu prilejul controalelor me­dicale periodice pun în evidență faptul că valorile GOT, GPT sau GGT sunt mărite, indicând un pro­ces de distrugere a celulelor hepatice. Vestea bună este următoarea: cei ce iau în serios aceste semnale de avertizare și își corectează stilul de viață izbu­tesc să readucă valorile hepatice la nive­lul normal. Iar în încheiere, marea surpriză: există studii care arată că un consum zilnic de cafea protejează ficatul împotriva inflamațiilor și chiar a cancerului. Însă pentru a obține acest efect, trebuie să beți minimum patru cești pe zi.

Inima - Un partener afectuos vă ține sistemul cardiovascular în formă maximă


Vreți să vă feriți de rugină motorul vieții până în ultima clipă? Atunci con­struiți o relație armonioasă cu parte­nerul (partenera) dvs. Căci iubirea vă păstrează tineri: dacă o relație de cu­plu se îmbunătățește de-a lungul ani­lor, același lucru îl vor face și valorile coles­terolului, tensiunea și greutatea corporală - trei factori hotărâtori pentru declanșarea bolilor de inimă. Aceasta a reieșit dintr-un studiu britanic de lungă durată, ai cărui autori și-au pu­bli­cat concluziile în 2017.
Dar și persoanele singure pot evita hipertensiu­nea (peste 140/90 mmHg) și nivelul ridicat al co­lesterolului (valoarea LDL mai mare de 160 mg/dl). Cine arde 2000 de calorii pe săptămână practicând un sport oarecare (de pildă aerobic, înot, plimbări pe bicicletă) își scade la jumătate riscul de îmbol­nă­vire a inimii. S-a dovedit că și dieta meditera­nea­nă asigură tinerețea pompei sistemului cardiovas­cular. Cercetătorii recomandă de două-trei ori pe săptămână pește oceanic, zilnic 400 grame fructe și legume, 150 mililitri de vin și 2,7 grame de usturoi. Fiindcă tensiunea, glicemia și colesterolul obiș­nuiesc să crească pe nesimțite, ele ar trebui verifi­cate regulat, la anumite intervale: anual, înce­pând de la vârsta de 40 de ani, iar după 50 de ani, din șase în șase luni. "Numai prin verificări periodice se poate împiedica o creștere insidioasă a valorilor, până în zona de risc corespunzătoare infarctului, accidentului vascular cerebral și altor complicații severe", precizează cardiologii.

Sistemul imunitar - Somnul consolidează capacitatea de autoapărare a organismului

Când sistemul imunitar reacționează prompt, ger­menii patogeni sunt distruși rapid. Se ocupă de aceasta o armată de macrofage, granulocite și lim­focite care patrulează prin sânge pentru a împiedica pătrunderea intrușilor. Din păcate, în momentul când atingem vârsta de 70 de ani, com­bativitatea vajnicilor noștri soldați în­cepe să slăbească vizibil. Se produc mai puțini anticorpi, iar organismul devine mai sensibil la atacurile microorganismelor patogene. A­fec­țiunile evoluează mai des spre diverse complicații. Totuși, și aici avem posibilitatea de a lua mă­suri salvatoare, apelând la ajuto­rul unor micronutrienți, care ne activează din nou imunitatea. Cei mai eficienți dintre ei sunt:
* Vitamina C - prezentă în citrice, kiwi, mango, ananas, coacăze negre, pepene galben, cireșe, prune, caise, piersici, struguri, ardei iuți, ardei grași (verzi, dar mai ales roșii), pătrunjel, varză, conopidă, broccoli, usturoi.
* Vitamina E, pe care o găsim în nuci, alune, migdale, semințele de pin și cele de floarea-soare­lui, caise uscate, spanac fiert, măsline verzi și ule­iuri vegetale (de măsline, floarea-soarelui, cocos și altele).
* Zincul - oferit din belșug de semințele de do­vleac și susan, nucile caju, ciocolata neagră, peștele oceanic, lapte, carnea de vită și de miel.
* Seleniul, pe care ni-l furnizează semințele de floarea-soarelui, nucile brazi­liene, ciupercile, cerealele in­tegrale, peștele (somon, ton, sardine, halibut), crustaceele, ouăle, carnea de pui și curcan.
Foarte importante sunt, de asemenea, durata și calitatea somnului. În timpul repau­sului nocturn, sistemul imunitar (care este un mare consumator de ener­gie) își reface rezer­vele și compensează uzura globulelor albe. Tulburările de somn reprezintă un ob­sta­col serios în calea proliferării limfocitelor T, aflate în prima linie de respingere a atacurilor din partea microorganismelor agresive. O contri­bu­ție prețioasă la întărirea mecanismelor de autoapă­rare ale organismului o constituie și buna gestionare a stresului, precum și legăturile strânse cu familia și prietenii. Cercetătorii americani au constatat că, dimpotrivă, izolarea socială activează unele gene din interiorul globulelor albe, care favorizează in­fla­mațiile și slăbesc capacitatea de combatere a germenilor patogeni.

Oasele - Antrenament de forță pentru un schelet rezistent

Cam de la vârsta de 35 de ani, oasele noastre în­cep să piardă anual 1% din densitatea lor mine­rală, iar la femeile aflate la menopauză, demineralizarea merge chiar până la 5% pe an. Când ați ajuns în acest punct, este necesar să luați urgent contra­mă­suri pentru a preveni osteoporoza, temuta rare­fiere a țesutului osos. Rezultate deosebit de bune se pot obține cu două antrenamente de forță pe săptă­mână, de exemplu la o sală de fitness. "Scheletul se conso­lidează prin intermediul mușchilor care, după cum se știe, sunt legați de oase. Contracțiile musculare se transmit asupra osului, iar acesta răs­punde, cres­cându-și masa osoa­să", ex­plică me­di­cii. Studiile confirmă efici­ența sportu­lui de forță, indiferent dacă e vorba de tenis, badminton sau gimnastică ae­robică. În plus, miș­carea îmbu­nă­tățește și stoca­rea calciului în orga­nism. Doza de calciu reco­mandată pentru o zi se ridică la 1.200-1.500 de mili­grame. O pu­teți obține foarte sim­plu din ali­mentație, de pildă, con­sumând un sfert de litru de lapte, un pahar de iaurt și 50 grame de brânză tare. Însă nu numai calciul este indis­pen­sabil, ci și vitamina D, care asigură asimilarea lui, iar aceasta se sintetizează automat în piele, sub acțiunea razelor ultraviolete. Cercetătorii spanioli au calculat cât timp ar fi nevoie să petre­cem sub cerul liber pentru a realiza cantitatea de vitamină D aptă să producă efectul dorit. Evident, intervalul de expunere la soare va trebui să varieze, în funcție de anotimp. Și iată la ce concluzii au ajuns în final: 10 minute în aprilie și iunie (având acoperit numai un sfert din corp), circa 30 de mi­nute în octombrie, dar 130 de minute în ianuarie (cu 10% din suprafața corpului expuse la radiațiile UV).

Cum îmbătrânesc organele noastre

Inima, creierul, rinichii - toate își pierd vita­litatea încetul cu încetul. Puneți frână acestui proces lent de degradare. Se poate!
* Pielea - Primele semne de îmbătrânire apar în jurul vârstei de 35 de ani. De la 40, ritmul de reînnoire celulară încetinește vizibil.
* Mușchii - De la 30 de ani, masa musculară se micșorează cu aproximativ 6% la fiecare de­ceniu.
* Plămânii - Femeile ating volumul respirator maxim între 20 și 35 de ani, iar bărbații, între 25 și 35.
* Rinichii - Capacitatea lor de filtrare ajunge la nivelul de vârf în fragedă copilărie, îndată după împlinirea a trei ani de viață. De la opt ani, irigarea cu sânge a țesutului renal începe să scadă.
* Creierul - El se atrofiază abia după 65 de ani. Viteza de transmitere a influxului nervos se reduce lent încă de la 15 ani, dar fără a prejudicia inteligența.
* Oasele - După 30 de ani, densitatea mine­rală a scheletului se diminuează. Pierderea de masă osoasă echivalează cu 0,5-1% în decurs de un an.
* Inima - De la 30 de ani, pereții vaselor de sânge se îngroașă, devenind mai puțin elastici.


OPINIA SPECIALISTULUI
"Stresul controlat prelungește viața cu 15 ani"


Stresul ne păstrează tineri? Pare neverosimil... Și cum anume se petrec lucrurile? Pe mar­ginea acestui subiect, am cerut câteva răspunsuri de la medicul elvețian Matthias Lindner.

- Sunteți adeptul unei teorii in­teresante, conform căreia organis­mul nostru ar avea nevoie de stres. V-am ruga să ne explicați de ce.

- Sună paradoxal, totuși corpul unui om nu îmbătrânește mai sănă­tos dacă este menținut într-o stare de confort per­manent. Dimpotrivă, el necesită soli­citare, stres, o doză mo­derată de toxine. La aceste mici provocări și preju­dicii, organismul răspunde punându-și în funcțiune mecanismele reparatorii, care îi asigură apărarea pentru viitor.

- Concret, cum funcționează toate acestea?

- De exemplu, când practicăm un sport. A face efort fizic până la limita epuizării este, în fond, ira­țio­nal: corpul secretă factori de îmbătrânire, for­mează radicali liberi, apar fisuri minuscule pe fibrele musculare. Dar, totodată, el reacționează, declan­șând mecanismele sale de protecție și dez­voltând masa musculară. Ceva similar se întâmplă și atunci când facem un duș rece ca gheața după o ședință de saună. Stimulii de stres determină orga­nismul să-și forțeze limitele și să le depă­șească. De aici și nu­mele teo­riei respective: hor­mesis.

- Care este semnificația acestei denumiri?

- Ea provine din limba grea­că, de la cuvântul "horman", care înseamnă "a impulsiona, a pune în mișcare". Organismul derulează un fel de program destinat să ne repare ADN-ul. Important este să-i acordăm suficient timp pentru aceste activități de refacere, de pildă, să ne odihnim după ce am ieșit de la saună.

- Dar cum pot fi sănătoase pentru noi acele toxine pe care le-ați menționat anterior?

- Substanțele vegetale secundare, ca de pildă resveratrolul din vinul roșu, inhibă inflamațiile, scad tensiunea arterială și oferă protecție împotriva cancerului, cu toate că ele nu sunt altceva decât niște arme chimice ale plantelor, cu care acestea se apără de inamicii care ar vrea să le mănânce. Așadar, nu substanța în sine este sănătoasă, ci reacția organis­mului provocată de ea. Judecând după același prin­cipiu, am putea presupune chiar și faptul că o ira­diere moderată ne-ar proteja împotriva cancerului. De altfel, există deja studii care arată că muncitorii din centralele atomoelectrice dezvoltă mai rar tu­mori decât restul populației. Un con­cediu petrecut vara, la munte, ar trebui să aibă un efect si­milar. Radioac­tivi­tatea naturală, cres­cută la altitudine, este un stimul de stres.

- În concluzie: să ne dorim mai mult stres în viața noastră?

- Da. Trăim as­tăzi într-o societate care ne pune la dis­poziție multe faci­lități și nu mai cere de la noi eforturi prea mari pentru a ne procura cele ne­cesare traiului. În acest sens, prin­ci­piul hor­mesis poate fi înțeles și ca o cri­tică adre­sată civili­zației contem­po­ra­ne.